Abloh, devenit anul acesta director artistic pentru colecţiile de modă masculină ale casei Louis Vuitton, afirmă că a luat decizia de a face trolerele transparente deoarece publicul ţintă pentru acestea este format din cei care pun mare preţ pe identitatea distinctă şi personalizarea produselor lor. Trolerele transparente vor costa circa 1.000 de dolari bucata şi vor fi disponibile în magazinele Rimowa de la finalul acestei luni.
Tag: colectii
-
Transparenţa pe roţi
Abloh, devenit anul acesta director artistic pentru colecţiile de modă masculină ale casei Louis Vuitton, afirmă că a luat decizia de a face trolerele transparente deoarece publicul ţintă pentru acestea este format din cei care pun mare preţ pe identitatea distinctă şi personalizarea produselor lor. Trolerele transparente vor costa circa 1.000 de dolari bucata şi vor fi disponibile în magazinele Rimowa de la finalul acestei luni.
-
Fructe de pădure la purtător
Sursa de inspiraţie în cazul ultimei colecţii a acesteia, considerată potrivită pentru sezonul de vară de către The Telegraph, o reprezintă fructele de pădure şi bomboanele, colecţia intitulându-se, de altfel, „Berry”. Împrumutând de la fructele de pădure forma şi de la bomboane culorile vii, „Berry” este compusă din cercei, inele, pandantive sau brăţări cu turcoaze, perle şi coral roz, diamante sau safire şi aur, vesele, dar în acelaşi timp delicate.
-
Cum a reuşit Calvin Klein să transforme un magazin într-un business mondial, vânzând 500.000 de jeanşi pe săptămână – VIDEO
Calvin Klein s-a născut în toamna lui 1942 în cartierul newyorkez Bronx, într-o familie de evrei cu venituri medii; ei deţineau un magazin alimentar. Din afacerea familiei, Klein a învăţat pentru prima oară că mai scump nu înseamnă mai bun, dar preţurile ridicate sunt o politică funcţională în cazul clienţilor pretenţioşi. „L-am întrebat odată pe tatăl meu care e diferenţa dintre un grapefrut de 29 de cenţi şi unul de 49, iar el mi-a răspuns: unora le place să plătească mai mult”, povestea designerul într‑un interviu.
A moştenit pasiunea pentru modă de la mama şi bunica sa, cărora le plăcea să croiască şi să-şi accesorizeze ţinutele, iar mama sa a devenit o muză pentru creaţiile sale. Mulţi ani, colecţiile cK au fost construite în jurul unor culori predominante precum bej, crem, alb şi maro, nuanţele preferate ale acesteia. „De fiecare dată când mi se pare că sunt prea obsedat de haine, îmi amintesc că mama cheltuia toţi banii tatălui meu pe rochii, iar asta se întâmpla în perioada celui de-al doilea război mondial”, spunea acesta.
Calvin Klein şi-a arătat interesul pentru design încă de la vârsta de 10 ani; în timp ce alţi copii se jucau, el îşi realiza propriile schiţe de haine. Susţinut în pasiunea sa de familie, mai târziu a studiat la New York High School of Industrial Arts în Manhattan, a urmat cursuri suplimentare la Art Students League şi a absolvit în 1963 Fashion Institute of Technology. Klein a fost la un pas de a renunţa la cariera visată pentru a-şi asigura veniturile prin continuarea afacerii familiei (magazinul alimentar), mai ales că la acel moment se născuse şi fiica sa. Însă la sfatul tatălui său, a abandonat confortul şi a făcut primul pas în acest domeniu. Împreună cu prietenul său din copilărie Charles Schwartz, care l-a împrumutat cu 10.000 de dolari, a deschis în 1968 Room 613, un spaţiu mic la hotelul York de pe Seventh Avenue, unde erau expuse colecţii ale designerilor începători.
Schwartz a devenit asociatul său până când Klein a ieşit din lumea afacerilor. O întâmplare fericită a făcut ca managerul de produse de la Bonwitt Teller, unul dintre furnizorii newyorkezi ai magazinelor de lux de pe Fifth Avenue, să coboare din întâmplare la un etaj greşit şi să remarce colecţia tânărului designer, aflată la atelierul improvizat din hotel. Teller a fost surprins de stilul avangardist, l-a chemat pe Klein la o întâlnire şi a vrut să vadă mai multe din produsele sale. Designerul şi-a aranjat hainele pe umeraşe şi, în loc să ia taxiul, pentru ca hainele să nu se şifoneze, a împins singur suportul pentru haine pe o distanţă de aproape doi kilometri. Rezultatul? A părăsit biroul preşedintelui cu o comandă pentru haine în valoare de 50.000 de dolari.
Ulterior, partea dificilă a fost realizarea întregii colecţii pe care o comandase Bonwitt Teller, de la crearea fizică a hainelor până la împachetare şi distribuire. Cu ajutorul propriilor familii, care i-au ajutat până şi la coaserea etichetelor Calvin Klein pe piesele vestimentare, cei doi parteneri au reuşit să finalizeze proiectul până la termenul-limită. Din acel moment, brandul cK a crescut şi s-a extins constant, ajungând în 1977 o emblemă a modei şi un business de circa 30 de milioane de dolari. Aproape de anii ’80, designerul a primit propunerea de a lansa o colecţie de jeanşi în colaborare cu alt brand de haine, în perioada când acest obiect vestimentar se afla la începuturi. Negocierea presupunea ca pentru fiecare pereche de jeanşi vândută cu semnătura sa să primească 1 dolar; la scurt timp compania vindea 500.000 de perechi pe săptămână.
În 1992, compania a trecut printr-o perioadă dificilă, cei doi asociaţi se aflau în pragul falimentului, iar pentru prima oară Klein a pus problema vânzării brandului. David Geffen, un miliardar din domeniul entertainmentului, i-a împrumutat cu 62 mil. dolari. La sfârşitul anilor ’90, Klein şi Schwartz au reluat discuţiile pentru vânzarea companiei, iar zvonurile spuneau că preţul pretins ajungea la un miliard de dolari, ceea ce a îndepărtat pretendenţi precum Tommy Hilfiger sau LVMH. În 2003 pasul a fost făcut, iar compania a fost vândută corporaţiei Phillips Van Heusen (PVH) pentru 400 mil. dolari cash, 30 mil. dolari în acţiuni şi alte drepturi în valoare de 300 mil. dolari, iar Klein a rămas şi pe postul de consultant creativ până în 2007.
-
(P) KUMA România – design scandinav de excepţie
KUMA a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 4,4 milioane de euro (+10% faţă de 2016), realizată în proporţie de 85% din exportul obiectelor sanitare ceramice către parteneri din Peninsula Scandinavă (ce activează pe piaţa de retail), Italia (nave martitime), Olanda (HoReCa), Ungaria (retail şi HoReCa) sau Grecia (HoReCa). Pe piaţa din România, KUMA a colaborat în perioada 2016-2017 cu compania BOG`ART pe proiecte de renume gen office building precum GolbalWorth Tower, GlobalWorth Campus A-B sau The Bridge.
Pentru 2018, KUMA România şi-a propus o creştere de 5% a cifrei de afaceri, până la 4,6 milioane de euro. Conducerea companiei este mai rezervată anul acesta, din cauza ritmului lent de evoluţie a pieţei autohtone, având în vedere condiţiile mai stricte de creditare şi pe fondul lipsei de stabilitate şi predictibilitate economică.
Conceptul KUMA Proiect inovativ completează un trend: oriunde ne-am afla, acasă/la servici/în vacanţă, trebuie să ne simţim confortabil, iar spaţiul să fie unul primitor. Când intrăm în toaleta unui spaţiu public şi observăm cât de frumos este amenajată, avem acel sentiment de satisfacţie când simţim că noi contăm şi suntem apreciaţi.
Fiecare concept KUMA contribuie la transformarea spaţiului într-un obiect al fascinaţiei şi admiraţiei, un mic univers în care oricine se regăseşte şi se simte confortabil. Într-o cameră de hotel, de exemplu, oaspeţii vor să se simtă ca acasă, de aceea este important ca spaţiul să ofere acel sentiment de confort şi relaxare, lucru pe care KUMA l-a realizat cu succes de fiecare dată.
“În prezent, piaţa obiectelor sanitare este invadată de importuri din exteriorul UE, din China, Turcia, chiar şi Ucraina, însă, atunci când ne gândim la competiţie, ne referim la spaţiul comunitar, iar aici câştigătorul din domeniul nostru este Polonia. Faptul că în ultimii zece ani statul polonez a reuşit să absoarbă toate fondurile europene care i-au fost puse la dispoziţie a fost unul dintre factorii care au determinat uriaşul potenţial şi capital al firmelor private. Spre exemplu, competitorul nostru din Polonia a beneficiat de fonduri europene de peste un milion de euro, în timp ce, KUMA România, a reuşit cu greu să obţină un sfert din această sumă pentru retehnologizare. Acesta este un exemplu simplu despre dimensiunea, potenţialul şi caracteristicile pieţelor în care ne derulăm activitatea”, a declarat Camelia Olesen, director executiv KUMA România.
La începutul lunii mai 2018, KUMA România a lansat o nouă colecţie, care surprinde cu un design scandinav de excepţie. Dinamica şi nevoile consumatorilor, atât din zona privată, cât şi din cea publică, sunt elemente de care trebuie să se ţină cont în permanenţă la proiectarea unor colecţii adaptate spaţiilor şi cerinţelor dintre cele mai diverse.
Printre noutăţile KUMA din 2018 se regăsesc conceptele de cadă+lavoar, care contribuie la o amenajare armonioasă a spaţiului şi oferă un aer modern, cosmopolit. De exemplu, conceptul Belize se remarcă prin mobilierul turnat în corp comun cu lavoarul realizat din material Rector (solid surface). Există două variante ale acestui concept, cu lavoarul poziţionat fie în partea stângă, fie în cea dreaptă. Mobilierul este 100% waterproof şi oferă o viziune nordică, modernă, a ceea ce inseamnă o baie adaptată ultimelor tendinţe în design interior.
”Consumatorii produselor KUMA din România sunt educaţi, informaţi şi vor să se bucure de valoarea reală a produsului pe care îl cumpără, aşa că sunt dispuşi să plătească designul, performanţa sau inovaţia. Odată cu ei, şi companiile concurente îşi redefinesc produsele şi strategiile de comunicare, ceea ce nu poate fi decât îmbucurător, deoarece vom reuşi să înlocuim rutina cu o educaţie consistentă a consumatorului. La nivel de design, KUMA se aşteaptă ca în 2018 să se realizeze trecerea de la alb-negru la pasteluri albe cu irizaţii de gri sau auriu, cu decoraţiuni în culori intense şi finisaje metalice”, a încheiat Camelia Olesen.
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să accesaţi www.kumaromania.ro.
-
Colecţia de artă BCR va fi expusă în cadrul evenimentului Art Safari Bucureşti 2018
„Arta este considerată adesea ca una dintre singurele constante din viaţa noastră. BCR a colecţionat, de-a lungul timpului, valori ale creaţiei artistice, pe un traseu paralel muzeelor şi colecţiilor. Colecţia băncii, care cuprinde şi o secţiune de artă contemporană, s-a dezvoltat în principal pe coordonatele stilistice ale perioadei interbelice. Este o epocă în care mari artişti, cu viziuni puternic individualizate, au contribuit la apariţia unei arte româneşti cu o abordare diversificată a momentelor din spaţiul românesc, dar şi în Europa, în consonanţă cu marile direcţii estetice ale epocii”, a declarat Ionuţ Stanimir, director executiv direcţia de comunicare BCR.
În cadrul expoziţiei, „50 de pictori impresionişti din colecţia BCR”, care va cuprinde opere care nu se află în circuitul public, vor fi expuse lucrări lucrări ale marilor artişti români, precum Tonitza, Petraşcu, Pallady, Dărăscu, Ressu, Ţuculescu, Baba şi Bernea.
-
Librarul personal
Clienţii de asemenea biblioteci au gusturi din cele mai diverse, scrie Financial Times, iar printre cererile primite de librari se numără colecţii despre vânătoarea de vulpi, cărţi despre romane americane, cărţi care să-i ajute pe diplomaţi să înţeleagă Marea Britanie (comandate de ambasada unei ţări arabe), lucrări despre canibalism ori cărţi despre antreprenoriat şi gândirea creativă (solicitate de o firmă de consultanţă IT pentru sediul său).
Unii dintre cei care apelează la librari pentru alcătuirea unei colecţii de cărţi îşi consideră biblioteca un loc de refugiu, alţii vor să se laude cu cărţile lor, pe care le expun ca opere de artă, cum ar fi un colecţionar care şi-a cumpărat 300 de volume cu imagini pictate pe marginile paginilor care se văd numai atunci când acestea sunt ţinute într-o anumită poziţie.
-
Muzeul Zoologic din Cluj, cu fluturi şi păianjeni vechi de o sută de ani, redeschis
Rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, a declarat la ceremonia de redeschidere a Muzeului Zoologic că acesta este al doilea astfel de muzeu din România, după ”Grigore Antipa” din Bucureşti ca bogăţie a colecţiilor.
”Muzeul Zoologic al UBB, pe care l-am redeschis după lucrări de reabilitare care au durat doi ani şi jumătate, este, în primul rând, un muzeu de cercetare şi un muzeu didactic pentru noi, dar este şi o emblemă a acestui oraş, a Transilvaniei, a României, al doilea muzeu zoologic după muzeul Grigore Antipa din Bucureşti, ca bogăţie a colecţiilor, acesta nu este puţin lucru”, a spus Pop.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cincinalul în modă
Deşi există în continuare elemente care se schimbă repede, industria modei nu mai reuşeşte să impună un asemenea ritm în toate privinţele, din cauza rezistenţei la schimbare a publicului, susţin experţii din domeniu.
Se constată astfel că anumite elemente rămân la modă mai mult timp, deoarece multe femei nu mai acceptă să li se spună când să-şi schimbe garderoba şi tind să păstreze mai multă vreme hainele sau accesoriile care le-au plăcut.
Companiile din retailul vestimentar şi de accesorii sau casele de modă au observat astfel că anumite elemente, cum ar fi fustele şi rochiile midi, trenciurile, imprimeurile florale şi animaliere se cer deja de câteva sezoane şi nu au cunoscut decât schimbări subtile de design, ceea ce indică o tendinţă spre înlocuirea lor o dată la cinci ani.
Femeia modernă, susţin experţii, caută mai degrabă ceea ce i se potriveşte decât ceea ce îi spun casele de modă să poarte şi doreşte articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii cât mai comode. De aceea sunt foarte populare articole ca genţile care se pot purta de-a curmezişul pieptul sau pantofii fără toc, aceştia din urmă ajungând, în funcţie de design să fie consideraţi eleganţi şi la ţinute de seară.
-
Art Safari Bucureşti, eveniment dedicat artei din România, a ajuns la ediţia aniversară de cinci ani
Pavilionul expoziţional este semnat de arhitectul Attila Kim, comisarul României la Bienala de Veneţia. „2018 este un an important pentru noi, împlinim 5 ani, aşa că am ales să ne întoarcem în piaţa George Enescu, locul în care s-a născut de fapt, povestea Art Safari Bucureşti, sub patronajul primăriei Capitalei. Este şi anul Centenar, iar proximitatea faţă de Palatul Regal, actualmente Muzeul Naţional de Artă al României, şi faţă de Ateneul Român are şi un sens simbolic, omagiază transformările culturale pe care le-a adus Carol I Bucureştiului şi României. Un Pavilion expoziţional impresionant, artă românească şi europeană din colecţiile muzeelor sau private, o serie de evenimente neconvenţionale, Art Safari Bucureşti va fi, cu siguranţă, de neratat” spune Ioana Ciocan, director Art Safari Bucureşti.
Expoziţia platformă va fi regizată de curatorul francez Hervé Mikaeloff. Selecţia va cuprinde lucrări de Alex Mirutziu, Arantxa Echevarría, Ciprian Mureşan, Cristian Rusu, Daniela Palimariu, Ioana Stanca, Marius Bercea, Mi Kafchin, Mircea Cantor, Radu Cioca, Răzvan Anton, Răzvan Boar, Şerban Savu, Vlad Nancă, Vlad Olariu etc.
Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural”, curatoriat de Alina Şerban, va ghida vizitatorii de-a lungul unui traseu expoziţional dedicat artei româneşti până la jumătatea anilor ‘90. Pavilionul va găzdui artă de patrimoniu din peste 20 de muzee din România, precum şi lucrări din importante colecţii private. „Expoziţia schiţează, într-un format condensat, spaţiul producţiei artistice româneşti, sub semnul unei fireşti convergenţe dintre etnografie, ştiinţe, spiritualitate şi artă”, povesteşte Alina Şerban, curator Pavilionul Muzeal.
Programul Internaţional este organizat în colaborare cu ambasadele Germaniei, Israelului, Elveţiei, Spaniei, Argentinei, Statelor Unite ale Americii în România şi cu Forumul Cultural Austriac. În cadrul acestui program vor fi expuse lucrări ale mai multor artişti internaţionali, şi vor fi organizate o serie de evenimente şi performance-uri. Tot în cadrul acestui program va fi lansată şi o bursă pentru tineri, în parteneriat cu British Council.
În perioada respectivă se va organiza şi programul Art Safari Kids 2018, susţinut de Metropolitan Life, dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 3-12 ani. În cadrul programului vor fi deschise ateliere interactive şi tururi de artă, ghidate şi susţinute de elevii Şcolii Lauder-Reut şi British Council.