BusinessMagazin

Tag: CNAS

  • Preşedintele CNAS: Plătim contribuţii prea mici pentru serviciile medicale pe care ni le dorim

    “Avem, în România, asigurări de sănătate obligatorii. Dacă mă uit că sunt aproape cinci milioane de contributori pentru 19 milioane de persoane. Cred că e momentul să ne întrebăm dacă ne dorim asigurări de sănătate în România, dacă ne dorim un sistem bazat pe plată, cât ne dorim şi cine să suporte. Avem cele mai mici contribuţii pentru sănătate, pe care le plătesc aproape cinci milioane de persoane. În schimb, ne dorim servicii de calitate eurupeană, cei care plătesc mult mai mult. Să vedem ce ne dorim, ce suntem în stare să plătim şi cum vom ajunge acolo”, a declarat Laurenţiu Mihai, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medicii de familie ameninţă că nu semnează actele adiţionale la contractul-cadru cu CNAS

    „Am transmis aseară (luni- n.r.) modificările pe care le dorim la proiectul de contract-cadru. Nu am terminat, nu am semnat niciun proces verbal, nu am obţinut nimic şi dacă am solicitat în această săptămână să fim primiţi la primul ministru, sperăm să avem un răspuns favorabil pentru că ieri ne-am întâlnit cu domnul consilier al primului ministru Florian Popa şi am adus această solicitare. Dacă nu se rezvolvă revendicările noastre, la 1 ianuarie noi nu mai semnăm acte adiţionale cu CNAS”, a declarat, marţi, vicepreşedintele SNMF, Sandra Alexiu, la ieşirea de la consultările cu reprezentanţii CNAS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • APMGR cere demisia Ministrului Sănătăţiii şi Preşedintelui CNAS

    „Este inacceptabil ca, în timp ce pacienţii nu mai găsesc medicamente generice cu preţ redus din cauza taxei clawback sau le găsesc la preţuri ce necesită coplată, oficiali de rang înalt să susţină că taxa clawback nu a crescut în ultimul an, că este la un nivel <rezonabil>, iar bugetul alocat consumului de medicamente s-ar fi dublat în ultimii ani,”  a declarat Laurenţiu MIHAI, director executiv al APMGR. 

    Într-un interviu acordat publicaţiei Politici de Sănătate, Ministrul Sănătăţii Florian Bodog declară că „până în momentul de faţă, nu a crescut clawback-ul, el s-a menţinut până la o valoare rezonabilă,” afirmaţie complet falsă. Nivelul taxei clawback a crescut de la 15,62% în trimestrul I al anului 2016, la 19.86% în acelaşi trimestru al anului 2017 şi de la 15.64% în trimestrul II 2016 la 18.59% în trimestrul II 2017. Estimările interne ale CNAS pun nivelul acestei taxe la 24% în ultimul trimestru al anului 2017. 

    „A spune că o taxă pe cifra de afaceri de 20% este rezonabilă arată dispreţ faţă de întreaga industrie românească producătoare de medicamente, care fabrică medicamente cu prescripţie exclusiv generice,” spune Mihai.   

    În aceeaşi publicaţie, Preşedintele CNAS Răzvan Vulcănescu susţine că “Fondurile totale alocate de CNAS pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală, inclusiv pentru cele utilizate în programele naţionale de sănătate, s-au dublat în intervalul de şase ani de la introducerea contribuţiei clawback” – din nou o afirmaţie în totalitate falsă. În realitate, sistemul public de sănătate acoperă doar 6,06 miliarde lei anual din valoarea consumului anual de medicamente, sumă nemodificată din anul 2012. Diferenţa de aproximativ 1,5 miliarde lei este acoperită exclusiv de producătorii de medicamente prin taxa clawback. 

    „Astfel de afirmaţii neadevărate ofensează deopotrivă industria farmaceutică şi pacienţii, care pot constata singuri lipsa medicamentelor de bază din farmacii, în condiţiile în care peste 2.000 de medicamente generice cu preţuri accesibile au dispărut deja de pe piaţă în ultimii ani,” adaugă Mihai. 

    APMGR consideră că, prin politicile medicamentului promovate de actuala conducere a Ministerului Sănătăţii şi cea a CNAS se încalcă în mod grav Programul de Guvernare care, în capitolul dedicat sănătăţii, promite „asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui”.

    APMGR atrage atenţia că, în condiţiile păstrării modului de calcul al taxei clawback pentru medicamentele generice, alte mii de medicamente generice cu preţuri mici pot dispărea de pe piaţă în următorul an.

    „Medicamentele generice sunt, de regulă, medicamente cu preţ redus, iar povara de nesuportat a taxei clawback face ca preţul multor medicamente să ajungă mai mic decât costul de producţie, ceea ce va duce la delistarea acestora în România,” afirmă Mihai. 

    Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe dintre acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice.

    „Din păcate, autorităţile nu au luat nici măcar o singură măsură care să protejeze medicamentele generice, în ciuda faptului că sunt medicamentele folosite de cei mai năpăstuiţi dintre români, de bolnavii cronici, de bătrâni şi de cei cu venituri mici,” spune Mihai.

    APMGR solicită introducerea imediată a calculului diferenţiat al taxei clawback pentru medicamente generice, împreună cu introducerea de medicamente noi pe lista medicamentelor compensate doar cu alocarea de fonduri suplimentare sau pe baza unor contracte individuale cost-volum sau cost-volum-rezultat.   

     

  • APMGR – „În timp ce statul român presa producătorii să finanţeze cheltuielile cu medicamente prin taxa clawback (…), la CNAS aceşti bani erau furaţi”

    „Am avertizat autorităţile de ani de zile că sistemul de sănătate din România se îndreaptă către o criză fără precedent. Am vorbit de efectele negative ale taxei clawback asupra pacienţilor şi industriei şi am luptat împotriva lipsei de transparenţă a statului român în ceea ce priveşte cheltuielile cu medicamentele”, a adăugat acesta. 

    Companiile membre ale APMGR au cerut încă din 2015 un audit independent la CNAS, inclusiv transparentizarea modului de calcul al taxei clawback, dar aceste solicitări au fost ignorate. Producătorii de medicamente au fost obligaţi să plătească sume pe care nu le pot verifica şi au existat multe cazuri în care companiile au contestat aceste cifre în justiţie şi au şi câştigat. În plus, deşi APMGR a demonstrat clar că taxa clawback a ajuns la un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente generice şi medicamentele ieftine sunt cele mai afectate de această taxa şi dispar de pe piaţă, demersurile lor au fost ignorate de autorităţi, conform reprezentanţilor APMGR. 

    În cazul unei decizii finale a justiţiei în cazul fraudei de la CNAS, producătorii de medicamente generice vor acţiona în justiţie CNAS şi pe cei vinovaţi pentru a-şi recupera prejudiciul. „Nu putem acceptA şi nu putem fi de acord cu furtul, am deveni pur şi simplu părtaşi la aceste fapte. Din păcate, companiile mai pot recupera prejudiciul, pacienţii care au dispărut, nu,” a adăugat Mihai.

    APMGR susţine că este nevoie că şi instituţiile statului român, Guvernul, Ministerul Sănătăţii, să acţioneze de urgenţă, altfel vor lăsa impresia că sunt complicii celor care au fraudat românii, mai spun reprezentanţii. Prin urmare, APMGR solicită Guvernului să dispună de:

    •          Un audit independent la CNAS pentru a se verifică folosirea banului public, inclusiv prin verificarea şi transparentizarea datelor folosite în calculul taxei clawback;

    •          Suspendarea imediată a plăţii taxei clawback pentru medicamentele generice, pentru a se asigura că medicamentele esenţiale pentru milioane de pacienţi, rămân pe piaţă, iar locurile de muncă din industria locală sunt păstrate. APMGR reaminteşte că medicamentele generice sunt în general medicamente cu preţ redus, medicamente folosite în special de bolnavii cronici, de cei în vârstă, şi se adresează unor arii terapeutice de baza precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator. 

    Coform CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei. Multe din acestea sunt produse în România, de producători români, care produc exclusiv generice. O taxa pe vânzări de 30%, care se adaugă unei politici a celui mai mic preţ dintr-un coş de 12 ţări de referinţă, care se adaugă obligaţiei medicamentului generic de a fi la maximum 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, combinată cu fraude în instituţii fundamentale ale sistemului de sănătate, nu poate să ducă decât la catastrofă pentru pacienţi şi faliment pentru industrie.

  • CNAS: Programul naţional de tratament pentru boli rare se extinde pentru trei noi afecţiuni

    “În cadrul programului naţional de diabet zaharat, se vor acorda trimestrial până la 400 teste de automonitorizare pentru fiecare copil cu diabet zaharat insulinodependent cuprins în program. Totodată, recomandarea pentru efectuarea analizei hemoglobinei glicozilate (HbA1c) se va putea emite şi de medicii de familie, nu numai de diabetologi. În cadrul Programului naţional de boli cardiovasculare se extinde tratarea malformaţiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervenţională la pacienţii adulţi. În cadrul Programului naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile, bolnavii vor putea beneficia de implanturi cohleare bilaterale, tipul de implantare – unilaterală sau bilaterală, simultană sau secvenţială, urmând să fie stabilit de medicii specialişti, în funcţie de specificul fiecărui pacient în parte”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru prima dată, DNA acuză o multinaţională din IT că a suprafacturat cu 16 milioane de euro serviciile făcute către o instituţie publică

    ai mulţi foşti şefi din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, printre care şi foştii preşedinţi al instituţiei, Vasile Ciurchea şi Irinel Popescu, sunt cercetaţi de DNA într-un dosar de corupţie în care prejudiciul este estimat la peste 16 milioane de euro.

    Vasile Ciurchea, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), în perioada 2007-2009, Valeriu Simion, vicepreşedinte al CNAS, Leana Stoea, director general adjunct al instituţiei, Mihai Bejat, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei din cadrul CNAS şi Ovidiu Munteanu, director la Direcţia Juridic şi Contencios din cadrul CNAS , toţi deţinând funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte, sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

    De asemenea, Irinel Popescu, preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS) la data faptelor, respectiv ianuarie-decembrie 2009, Maria Constantinescu, director general adjunct , Lucian Istvan, director la Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Liliana Maria, director la Direcţia Juridic, toţi având funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte, sunt cercetaţi, de asemenea pentru abuz în serviciu.

    Procurorii anunţă că SC HP România SRL, ca persoană juridică, a fost pusă sub învinuire pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine vrea să gestioneze cele 6 miliarde de euro din sistem: toţi candidaţii la şefia caselor de sănătate au picat la concurs

    Niciunul dintre candidaţii înscris pentru ocuparea a 41 de posturi de şefi ai caselor judeţene de sănătate şi OPSNAJ nu a trecut concursul organizat de CNAS. În prima etapă au ajuns şi 27 dintre actualii directori ai CAS-urilor, opt au absentat, iar ceilalţi au picat la proba scrisă, şefii de la Vâlcea şi Mehedinţi obţinând chiar 0, respectiv 1 punct. Potrivit reglementărilor în vigoare era necesară obţinerea a minimum 70 de puncte pentru a intra în etapa finală, cea a susţinerii într-un interviu a proiectului de management. CNAS şi CAS-uri judeţene gestionează bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Pentru 2016, bugetul aprobat pentru CNAS este de 26,4 miliarde de lei, aproape 6 miliarde de euro, mai mare cu 11,9% faţă de anul precedent, scrie Gândul.info

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat pe 2 martie concurs pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte-director general ai caselor de sănătate judeţene. Funcţii  erau ocupate interimar după decizia 30 octombrie anul trecut, când ca urmare actualizării indicatorilor de performanţă, contractele de management ale şefilor instituţiilor au încetat.

    După depunerea dosarelor de concurs, pentru proba scrisă s-au calificat 47 de candidaţi. Aceştia au susţinut un examen scris pe data de 2 martie, constând în verificarea cunoştinţelor de legislaţie în domeniu. Niciunul dintre candidaţi însă nu a obţinut însă punctajul minim de 70 de puncte care era necesar pentru a trece în etapa finală, respectiv a susţinerii planului de management pentru instituţiile pe care voiau să le conducă.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • CNAS: Peste 8 mil. carduri de sănătate au fost activate. Câte servicii au fost acordate lunar

    “Până la această dată au fost activate în sistem 8.200.000 milioane de carduri şi au rămas de distribuit, la nivel naţional, aproximativ 300.000 de carduri de sănătate. Între aceste carduri se află şi cele ale asiguraţilor plecaţi la muncă în străinătate, care probabil că le vor solicita în perioada concediilor pe care le vor petrece în ţară”, a declarat, marţi, agenţiei MEDIAFAX, Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al CNAS.

    În Bucureşti, ar mai fi de distribuit 75.000 de carduri de sănătate. Aproximativ 14.000 dintre ele se află la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), posesorii lor primind SMS să vină să şi le ridice, a mai spus Tănase.

    Potrivit statisticilor CNAS, în luna aprilie au fost raportate servicii medicale de 15.546.030 de lei şi s-a decontat suma de 12.348.084 de lei, iar în luna mai s-au raportat servicii de 12.254.481 de lei şi s-au decontat 11.573.235 de lei. În mai au fost validate cu cardul aproximativ 60% din totalul celor 12.254.000 de servicii medicale acordate, adică 7.352.400 de servicii.

    În iunie au fost acordate 12,7 milioane servicii medicale, dintre care 8,3 milioane (65 la sută) validate cu cardul.

    În suma serviciilor acordate fără card sunt incluse serviciile medicale acordate copiilor şi persoanelor neasigurate, a mai spus Mihaela Tănase.

    În iunie au fost acordate cu cardul 5.065.188 de servicii la medicii de familie (şi 2.533.719 fără card), 988.738 de servicii clinice (şi 624.702 fără card), 1.814.203 servicii paraclinice (815.529 fără card), şi 1.274 servicii la recuperare- sanatorii (şi 404 fără card).

    La Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), în luna iunie, au fost acordate 2.131.120 servicii medicale, dintre care 62,5 la sută validate cu cardul.

     

  • CNAS: Din 1 mai, orice serviciu medical din pachetul de bază, acordat pe baza cardului de sănătate

    Potrivit CNAS, începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate va deveni singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază, pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani.

    Astfel, potrivit noilor reglementări intrate în vigoare la 1 aprilie, în asistenţa medicală primară si in asistenţa medicală ambulatorie de specialitate de medicină dentară utilizarea cardului naţional de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialităţile clinice, cardul va fi utilizat la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face, astfel: pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sănatate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizoriilor de investigaţii paraclinice, iar pentru serviciile medicale paraclinice – investigaţii de radiologie, imagistică medicală, explorări funcţionale şi medicină nucleară – utilizarea cardului se face la momentul efectuării investigaţiilor.

    În caz de spitalizare continuă, utilizarea cardului se face la internarea şi externarea din spital, cu următoarele excepţii: la internare dacă este o urgenţă medico-chirurgicală şi în caz de transfer de la un spital la altul.

    Pentru furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, respectiv îngrijiri paliative la domiciliu, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face în fiecare zi în care se acordă îngrijiri.

    “Cardul de sănătate este un document personal care nu trebuie înstrăinat. El nu trebuie să rămână niciodată la furnizorul de servicii medicale. Pacientul trebuie să fie conştient de faptul că fiecare utilizare a cardului de sănătate reprezintă autorizarea efectuării unei plăţi din fondul de sănătate pentru un serviciu medical efectuat în numele lui”, a declarat, joi, Vasile Ciurchea , preşedintele CNAS, citat într-un comunicat.

    Persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză utilizarea cardului de sănătate, vor solicita, la casa de asigurări de sănatate în evidenţa căreia se află, o adeverinţă de înlocuire a cardului de sănătate. Această adeverinţă are valabilitatea de trei luni.

  • CNAS: Lipsa unor medicamente compensate şi gratuite, produse neaduse la timp, nereguli în farmacii

    Purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Mihaela Tănase, a declarat marţi, pentru MEDIAFAX, că verificările au fost făcute la furnizorii de medicamente aflaţi în relaţii contractuale cu Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, în perioada 6-28 noiembrie 2014, de către echipele mixte de control, în baza unui ordin comun al ministrului Sănătăţii şi preşedintelui CNAS.

    Echipele de control au făcut verificări la 5.212 farmacii, puncte de lucru şi oficii locale de distribuţie, reprezentând 57 la sută din totalul acestora, fiind găsite mai multe nereguli, pentru care s-a propus diminuarea cu cinci la sută, respectiv 10 la sută a valorilor de contract pentru aceşti furnizori, în cuantum total de 116.401 lei.

    Dintre farmaciile controlate, 1.045 (20 la sută) au încălcat obligaţia contractuală de a se aproviziona continuu cu medicamentele din lista de compensate şi gratuite, cu prioritate cu medicamentele al căror preţ pe unitatea terapeutică este mai mic sau egal cu cel de referinţă.

    De asemenea, 544 de farmacii (10 la sută) nu au respectat obligaţia contractuală de a asigura cu prioritate acoperirea cererii de produse la preţurile cele mai mici din lista cu denumirile comerciale ale medicamentelor şi de a se aproviziona, în maximum 24 de ore, cu medicamente pentru bolile acute şi subacute şi în 48 de ore pentru bolile cronice, dacă acestea nu există în unitate la momentul solicitării. În astfel de cazuri, solicitarea de către asigurat se face în scris, iar farmacia trebuie să facă dovada demersurilor efectuate în acest sens.

    Alte 283 de farmacii (cinci la sută) nu au respectat prevederile privind obligaţia furnizorilor de a-şi stabili programul de funcţionare, pe care să îl afişeze la loc vizibil în farmacie. Alte nereguli găsite la acestea au fost: nerespectarea obligaţiei de a participa la sistemul organizat pentru asigurarea continuităţii privind furnizarea medicamentelor, cu şi fără contribuţie personală, în tratamentul ambulatoriu, în zilele de sâmbătă, duminică şi de sărbători legale, precum şi pe timpul nopţii; afişarea la loc vizibil a listei farmaciilor care asigură continuitatea furnizării de medicamente, publicată pe pagina web a Casei de Asigurări de Sănătate.

    De asemenea, 226 de farmacii (patru la sută) au încălcat obligaţia de a păstra în unitate, la loc vizibil, condica de sugestii şi reclamaţii. Condica trebuie sa fie numerotată de farmacie şi ştampilată de Casa de Asigurări de Sănătate cu care furnizorul se află în relaţie contractuală.

    În urma controalelor, la 134 de farmacii (trei la sută) au fost constatate încălcări ale obligaţiei privind prezenţa unui farmacist în unitate şi la oficiile locale de distribuţie pe toată durata programului de lucru declarat şi prevăzut în contractul încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate.

    Echipele mixte au mai constatat, la 347 de farmacii (şapte la sută), încălcări ale obligaţiei contractuale de a elibera medicamentele din sublistele A, B şi C – secţiunile C1 şi C3, ale căror preţuri pe unitatea terapeutică sunt mai mici sau egale cu preţul de referinţă, cu excepţia cazurilor în care medicul prescrie medicamentele pe denumire comercială sau la cererea asiguratului.

    În cazul în care medicamentele eliberate au preţ pe unitatea terapeutică mai mare decât preţul de referinţă, farmacia trebuie să obţină acordul informat şi în scris al asiguratului sau persoanei care ridică medicamentele pe prescripţie – componenta eliberare.

    Dacă medicamentele eliberate au preţul de vânzare cu amănuntul mai mare decât preţul de referinţă, farmacia trebuie să obţină acordul informat şi în scris al asiguratului sau persoanei care ridică medicamentele pe prescripţie – componenta eliberare, a mai spus Mihaela Tănase.

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, declara în noiembrie 2014, la o conferinţă MEDIAFAX, referitor la acţiunile de control din farmacii, care atunci erau în desfăşurare, că este cunoscut faptul că preţul de referinţă este mai mult opţional pentru “mulţi dintre actorii acestui domeniu”.

    Nicolae Bănicioiu preciza că scopul controlului este preventiv, pentru a vedea dacă pacientul care se duce cu reţeta compensată la orice farmacie primeşte medicamentele conform prescripţiei medicului şi dacă, în cazul în care nu există un medicament, i se aduc la cunoştinţă toate posibilităţile pe care le are, aşa cum prevăd normele Ministerului Sănătăţii.

    Ministerul Sănătăţii atenţiona atunci că farmaciile care au contract cu Casele de Asigurări de Sănătate sunt obligate să aducă, în 24 de ore, medicamentele compensate şi gratuite pentru bolile acute care s-au epuizat şi în 48 de ore pe cele pentru suferinţele cronice, altfel riscă să rămână fără contract.