BusinessMagazin

Tag: clinica

  • Şcoala de HR pentru dentişti

    Asociaţia Dental Office Managers a fost creată în 2013, iar până în prezent a strâns aproximativ 400 de membri, manageri şi proprietari de clinici şi cabinete stomatologice din România şi Moldova. „Programul acoperă noţiuni de business planning şi stabilire de obiective, pentru o înţelegere mai profundă a afacerii medicale, informaţii teoretice şi practice despre întregul proces de recrutare, noţiuni legate de codul de etică al clinicii, noţiuni de legislaţie în domeniu, modalităţi de eficientizare a activităţii angajaţilor, dar şi de corelare a veniturilor cu performanţele fiecărui membru al echipei”, descrie Erika Ionescu Cioată, vicepreşedintele Asociaţiei Dental Office Managers (ADOM), structura programului lansat recent.

    Potrivit ei, acest program de management al resurselor umane este construit astfel încât să rezolve cel puţin o parte dintre problemele de retenţie a personalului medical şi nonmedical dintr-o clinică dentară. Acesta pune accentul în egală măsură pe recrutarea efectivă, cât şi pe partea de integrare a personalului, spune vicepreşedintele ADOM.

    Concret, în cadrul programului, participanţii învaţă, pe parcursul a două zile, etapele unui proces integral de recrutare, cum să recruteze corect medici, asistenţi medicali şi personal auxiliar dintr-o clinică dentară. Ei au, de asemenea, acces la materiale şi informaţii certificate care îi vor ajuta, potrivit reprezentanţilor asociaţiei, la realizarea proceselor de recrutare şi de integrare. Totodată, în cadrul cursului, participanţii vor primi informaţii ce ţin de legislaţie, profiluri de post menite să asigure eficientizarea activităţilor angajaţilor şi sisteme de eficientizare a şedinţelor, cât şi instrumente de corelare a salariului cu indicatorii de performanţă. Cursul este destinat atât dental office managerilor (DOM) din clinicile dentare, proprietarilor de clinici, managerilor de resurse umane care îşi doresc să acceseze această piaţă, cât şi companiilor de recrutare care lucrează pentru diverse clinici stomatologice. Costul participării la program este de 530 euro pentru ambele zile ale acestuia.

    În ceea ce priveşte valoarea investiţiilor în program, acestea se ridică la circa 30.000 de euro, potrivit reprezentantei ADOM.
    Ideea lansării programului de resurse umane a venit ca urmare a întâlnirilor cu sute de manageri şi proprietari de clinici stomatologice, prin intermediul Asociaţiei Dental Office Managers, spune Erika Ionescu Cioată. „Am constatat că dincolo de tendinţa de fluctuaţie a personalului medical şi nonmedical, foarte multe echipe nu reuşesc să îşi păstreze stabilitatea din cauza unui proces de recrutare necorespunzător”, descrie ea unul dintre motivele pentru care au sesizat necesitatea programului. Potrivit vicepreşedintelui ADOM, principala problemă identificată este lipsa integrării sau dezvoltarea unui sistem incorect de integrare a personalului. „Oricât de bine este organizat sau promovat un business medical, fără stabilitatea echipei, fără motivarea permanentă a acesteia, clinica nu se poate dezvolta”, observă ea.
    Principalele probleme identificate sunt: corelarea aşteptărilor personalului intervievat cu beneficiile oferite de clinicile stomatologice, neonorarea interviurilor programate şi fluctuaţia personalului de suport, mai exact cea a asistenţilor şi a personalului din recepţie.

    În acest context, reprezentanţii asociaţiei spun că au lucrat mai bine de un an la construirea acestui program, încercând să găsească cele mai eficiente căi de a corecta aceste anomalii care apar în piaţă.

    „Problema majoră în procesul de recrutare este, de fapt, sistemul de integrare, adesea inexistent sau realizat incorect, fapt ce duce la eşecul recrutării pe termen mediu, menţinerea unui angajat fiind între 9 şi 12 luni. Cu alte cuvinte, în acest domeniu se pune foarte mult accentul pe prima parte a procesului de recrutare, iar integrarea lipseşte adesea, ducând la creşterea fluctuatiei de personal. În cazul personalului de suport, doar 70% dintre angajaţi finalizează întregul proces de integrare, iar 30% dintre aceştia întrerup colaborarea în primele trei luni de la angajare”, spune vicepreşedintele ADOM.

    Conform datelor colectate de Dent Estet, unul dintre iniţiatorii programului, odată cu introducerea sistemelor complexe de recrutare şi integrare retenţia personalului de suport a crescut cu 30% în primii doi ani de zile de la angajare. Totodată, sistemele de motivare psihologică au crescut eficienţa de lucru a personalului cu 20% în ultimul an.

    Programul este dezvoltat exclusiv de Asociaţia Dental Office Managers (ADOM) şi se alătură celorlalte programe de training destinate clinicilor stomatologice, precum Şcoala Dental Office Managers sau cursul destinat personalului din recepţie, Front Desk Officer. Informaţiile oferite au la bază experienţa grupului Dent Estet, lider de piaţă în domeniul serviciilor stomatologice în România. Reprezentanţii ADOM au început să lucreze la programul de Managementul Resurselor Umane pentru clinicile dentare în urmă cu doi ani, iar primele materiale au fost create la începutul anului 2017. 

    O parte din trainerii implicaţi în acest program sunt angajaţi ai operatorului de servicii stomatologice Dent Estet, parte a grupului Medlife. În prezent, Dent Estet cuprinde opt clinici stomatologice, cu 44 de unităţi, pe o suprafaţă totală de 2.500 de metri pătraţi, două săli de chirurgie, două centre de radiologie digitală şi 86 de medici stomatologi. Compania a finalizat anul trecut cu afaceri de 8,5 milioane de euro, în creştere cu 30%, protetica şi implantologia dentară având cele mai mari contribuţii în evoluţia businessului, potrivit ZF. Cifra de afaceri totală a pieţei se ridică la 1 miliard de lei şi un profit de 170 de milioane de lei la finalul anului 2018, când a fost realizat ultimul studiu oficial referitor la valoarea acesteia.Totodată, remarcă reprezentanţii asociaţiei, citând informaţiile Institutului Naţional de Statistică, în România avem 1 medic dentist la 1200 de locuitori.

    CONTEXT:
    Activitatea din multe clinici şi cabinete stomatologice este îngreunată de fluctuaţia de personal: potrivit unui studiu realizat de Asociaţia Dental Office Managers (ADOM), 9 din 10 clinici dentare reclamă dificultatea procesului de recrutare, integrarea personalului, dar şi fluctuaţia sa.

    DECIZIE:
    Lansarea unui program de management al resurselor umane înclinicile stomatologice.

    CONSECINŢE:
    Corectarea anomaliilor referitoare la personalul din aceste clinici şi valorificarea potenţialului de dezvoltare al fiecărui furnizor privat de servicii stomatologice.

  • „M-am dus să mă angajez şi unul dintre mentorii mei mi-a cerut şpagă ca să mă introducă în concurs. Nici măcar nu dădeam şpagă pentru un post, ci doar pentru a da concursul”. Povestea unui student care a plecat dezamagit din România iar acum are o clinica privata in Londra

    „Timp de trei ani de zile am făcut voluntariat. În momentul în care m-am dus să mă angajez, unul dintre mentorii mei mi-a cerut şpagă pentru ca să mă introducă în concurs. Nici măcar nu dădeam şpagă pentru un post, ci doar pentru a da concursul”, povesteşte tânărul pentru gazetaromaneasca.com
    În cele din urmă s-a hotărât să părăsească ţara: „M-am hotărât să nu mai stau o clipă în România şi am ales să plec în Marea Britanie”.

    Timp de 10 ani, Gabriel, acum în vârstă de 32 de ani, a lucrat în sistemul public de sănătate (NHS) şi în clinici private, iar în urmă cu patru ani a deschis o mică clinică de înfrumuseţare în Londra. E-Cliniq Beauty&Aestethics funcţionează acum în zona Borehamwood, în nordul capitalei britanice.

    „Clinica am deschis-o eu şi partenera mea, tot româncă. Ea se ocupă cu partea de înfrumuseţare. Tratamente faciale, epilat. Partea medicală, injectabile şi alte tratamente corporale”, spune Gabriel Ghinea.

    „Am început în NHS ca asistent, apoi am lucrat asistent senior, după care am fost recrutat de un spital mare din Londra, la secţia pentru transplant. De acolo am plecat ca şef de secţie chirurgie plastică”, a mai declarat el.

    În urmă cu un an, a renunţat să mai lucreze permanent în spital din cauză că nu mai putea face faţă: „Lucram şapte zile din şapte”.

    La E-Cliniq Beauty&Aestethics se fac în primul rând tratamente de înfrumuseţare, estetice. Sunt tratamente minim invazive, non chirurgicale, precum reducerea ridurilor, întinerire facială, tratamente pentru celulită. Perfuzii pentru tratarea cu vitamine a diferitelor probleme. Tot la E-Cliniq se pot face şi analize de laborator, dar şi tratamente faciale pentru toate tipurile de ten: matur, gras, acneic, epilat, stilizat gene, sprâncene.

    „Tot timpul am vrut să fac chirurgie plastică. Când am venit aici am început să fac cursuri, am făcut şi un curs de farmacologie. Dacă tot m-am specializat, am zis de ce să nu profit. Apoi, întotdeauna mi-am dorit să am ceva al meu. Partenera mea e cosmeticiană. De ce să nu îmbinăm utilul cu plăcutul”, spune Gabriel Ghinea.

    La început a fost destul de greu, nu ştiau de unde să înceapă. Au mers la firme specializate pentru a cere ajutorul, pentru că nu ştiau ce au nevoie pentru a deschide o astfel de clinică: „Am aflat de la primăria locală de ce fel de licenţe avem nevoie pentru spaţiu. Ne-a luat cam cinci luni de când am luat spaţiul şi până am deschis.”

    80% dintre clienţii clinicii sunt străini, mai spune patronul E-Cliniq. „Acum au început să vină mai mulţi români”, remarcă el. În ceea ce priveşte cele mai cerute tratamente, acestea sunt cele cu acid hialuronic pentru augmentarea unor părţi ale feţei, buze, pomeţi şi anti-rid, dar şi tratamente faciale pe partea de înfrumuseţare.

    „Nu aş fi putut realiza în România ceea ce am realizat aici”, recunoaşte Gabriel Ghinea. „Probabil aş fi fost un asistent de bandă la un spital judeţean, frustrat. Colegii care au rămas în ţară au stagnat.”

    „În România lipsesc foarte multe. Sistemul nu e pus la punct. Nu sunt promovate valorile. Sunt multe chestii standardizate, iar dacă ai idei ţi se taie elanul”, descrie el situaţia din ţară.

  • Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

    Clinica medicală privată Wiener Privatklinik (WPK), cu sediul în capitala Austriei, Viena, a înregistrat în primul trimestru din 2018 un număr de pacienţi români cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Nu este un caz izolat, ci în ultimii ani numărul pacienţilor români care aleg să se trateze în străinătate este într-o continuă creştere. Care sunt însă motivele care îi determină pe aceştia să se orienteze spre centre internaţionale de tratament?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

  • De ce îşi caută românii sănătatea în străinătate?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Anual, numărul total al pacienţilor spitalului este de circa 7.000 de persoane, din care un procent de 45% (aproximativ 3.000) e reprezentat de pacienţii internaţionali. Dintre aceştia, în jur de 20% sunt români. „În procent de 50%, pacienţii sunt constanţi, vin anual sau o dată la doi ani”, afirmă Peter Sloup. El adaugă că piaţa din Austria este una stabilă şi că investiţiile în medicină sunt rentabile, deoarece numărul pacienţilor străini este într-o continuă creştere. În prezent, rata de ocupare a spitalului este de circa 85%.

    Ca pondere, românii sunt a doua naţionalitate, după pacienţii ruşi. În 2017, numărul românilor care s-au adresat spitalului vienez a fost de 630 de persoane, dublu faţă de anul precedent. Dintre aceştia, 60% au solicitat tratamente oncologice, 10% au venit pentru servicii de second opinion şi check-up, iar restul au optat pentru servicii de ortopedie, traumatologie şi medicină sportivă, tratamente pentru afecţiuni cardiovasculare şi ORL.

    În 2017, cifra de afaceri înregistrată de grupul medical vienez a fost de 80 de milioane de euro, iar pentru anul acesta, aşteptările vizează o creştere de 3-4%. „Creşterea nu poate fi prea mare, deoarece din octombrie până în martie clinica este, de obicei, plină”, afirmă Peter Sloup, directorul financiar al WPK.

    La nivel de investiţii, Sloup spune că acestea sunt stabile şi se ridică anual la 2-2,5 milioane de euro, fiind direcţionate în principal către achiziţionarea echipamentului medical şi renovări. În ceea ce priveşte salariile, reprezentantul clinicii spune că diferenţa dintre piaţa din România şi ţările vestice este uriaşă. El exemplifică cu salariile mediciilor austrieci aflaţi la începutul carierei, care pornesc de la 4.000 de euro, atât în sistemul public, cât şi în cel privat. Cu toate acestea, el spune că şi sistemul medical din Austria se confruntă cu migrarea cadrelor medicale spre alte ţări, şi că de obicei aceştia aleg Elveţia, iar de acolo pleacă spre Germania. Anual, bugetul alocat salariilor angajaţilor WPC este de 13-14 milioane de euro.

    Echipa clinicii WPK numără circa 500 de angajaţi, dintre care jumătate sunt medici  angajaţi ai spitalului în mod direct sau colaboratori. „Avem în jur de 80-100 de doctori care vin zilnic. Medicii din spitalul de stat pot veni să lucreze la noi. Statul nu plăteşte foarte mult, dar au doctori buni, care lucrează acolo 40 de ore şi apoi vin aici, să facă mai mulţi bani”, povesteşte Robert Winkler. Din echipa de asistente, trei sunt românce, cu o vechime de 3-5 ani în cadrul spitalului.

    Clinica WPK dispune de 145 de paturi şi un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică avansată, fizioterapie şi recuperare medicală la standarde internaţionale. Winkler spune că grupul medical pe care îl conduce deţine, de asemenea, cinci farmacii în Praga, o casă de bătrâni în afara Vienei, un birou în Bucureşti şi o companie care cumpără şi vinde medicamente.

    Sloup spune că, la nivel european, principalele ţări în care se găsesc clinici de top sunt Franţa, Germania şi Elveţia, însă adaugă că serviciile medicale din Elveţia sunt mult mai scumpe decât în Austria.

    Wiener Privatklinik este unul dintre puţinele centre medicale private din Europa care oferă cele mai moderne terapii împotriva cancerului – imunoterapia şi terapia personalizată ţintită. În ceea ce priveşte serviciile de second opinion şi check-up, avantajele oferite de clinica vieneză sunt legate în primul rând de rapiditate, deoarece investigaţiile, analizele şi consultaţiile pentru evaluarea completă a stării de sănătate sunt soluţionate într-o singură zi. Costurile pornesc de la 250 de euro pentru o consultaţie şi ajung la aproape 5.500 de euro pentru un pachet de check-up de lux.

    Pentru a facilita accesul pacienţilor români la serviciile sale medicale, WPK a încheiat parteneriate cu diverse companii aeriene şi cu unităţi de cazare din Viena, oferind astfel condiţii avantajoase şi discounturi pentru cazare şi transport. „Datorită numărului crescut al pacienţilor români care s-au adresat spitalului nostru în primul trimestru al anului, am decis înfiinţarea, în cadrul WPK Viena, a unui serviciu special care să le asigure acestora suport pe întreaga perioadă a internării. Astfel, toţi pacienţii români care se tratează la Wiener Privatklinik beneficiază de asistenţă permanentă în limba română, oferită de către personalul nostru, atât la Viena, cât şi la reprezentaţa din Bucureşti”, susţine Walter Ebm, CEO al Wiener Privatklinik. Reprezentanţa WPK în România a fost înfiinţată în 2016. Conducătorul clinicii adaugă că personalul însărcinat cu asistenţa pacienţilor români transmite dosarul echipei medicale, obţine o propunere iniţială pe care o comunică pacienţilor, le oferă acestora suport pentru deplasarea şi cazare la Viena şi, de asemenea, îi însoţeşte în spital. Cele mai frecvente patologii oncologice întâlnite în rândul pacienţilor care ajung la Wiener Privatklinik sunt, în cazul pacienţilor de sex feminin, cancerul la sân şi cancerul pulmonar, cel din urmă având o incidenţă în creştere în rândul populaţiei generale.

    „Cererea ridicată pentru serviciile medicale oncologice se datorează tratamentelor inovatoare pe care spitalul nostru le oferă pacienţilor, precum imunoterapia şi terapia personalizată ţintită, şi echipei de experţi oncologi de renume european la care aceştia au acces în cadrul Centrului de Excelenţă în Oncologie”, afirmă prof. univ. dr. Christoph Zielinski, coordonatorul Centrului de Excelenţă în Oncologie al Wiener Privatklinik. Centrul de Excelenţă în Oncologie (WPK Cancer Center) are capacitatea de a aborda multidisciplinar şi individualizat toate tipurile de cancer în diferite stadii. Diagnosticul final este emis de către o comisie interdisciplinară de experţi în oncologie, genetică şi biologie moleculară (Tumor Board), care analizează caracteristicile moleculare şi individuale ale mutaţiilor ADN-ului celulelor tumorale şi ale celulelor sănătoase.

    Dr. Walter Ebm spune că, adesea, se confruntă cu diverse cazuri în care pacienţii au nevoie de o mobilizare specială din partea reprezentanţilor clinicii. Printre astfel de cazuri, se numără cel al unui pacient din Qatar care cântărea 450 de kilograme şi a apelat la serviciile spitalului pentru o operaţie de obezitate. Din pricina greutăţii, au fost necesare folosirea unui avion militar pentru transportul acestuia, precum şi montarea unui mecanism special cu care îl puteau ridica şi evacua în caz de incendiu. CEO-ul povesteşte că respectivul pacient a plecat acasă cu 250 de kilograme mai puţin. El este optimist şi în privinţa tratamentelor oncologice, mai ales că, spre deosebire de acum câţiva ani, când diagnosticul de cancer de piele era echivalent cu o condamnare la moarte, astăzi pot fi trataţi în jur de 70% din pacienţi. El speră ca, pe viitor, aceste tratamente noi, în prezent foarte scumpe, să devină mai accesibile.

  • Provita investeşte 250.000 de euro în deschiderea celei de a patra unităţi medicale în Bucureşti

    Pacienţii vor beneficia de o clinică modernă, dotată cu aparatură performantă pentru chirurgia obezităţii, chirurgie plastică şi chirurgie toracică şi de o echipă medicală profesionistă, specializată în Europa şi Statele Unite. Noul centru medical ambulatoriu oferă servicii pentru 14 specialităţi, printre care: neurochirurgie, oncologie, hematologie, endocrinologie, pneumologie, neurologie, psihiatrie şi psihologie.

    Clinica a fost dotată cu aparatură performantă în valoare de peste 150.000 de euro, potrivit lui Ovidiu Palea, directorul general Provita.

    Serviciile în noua clinică sunt asigurate de o echipă formată din peste 20 de medici specializaţi în clinici din străinătate.

    În 2017, Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita a avut venituri de 20 de milioane de lei, în creştere cu 170% faţă de anul precedent, pe fondul investiţiilor în serviciile oferite. În total, în cadrul clinicilor Provita s-au făcut, anul trecut, peste 43.000 de consultaţii, în creştere cu 70% faţă de 2016. În prezent, în cele patru unităţi medicale Provita lucrează peste 200 de medici.

    Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita deţine o reţea extinsă de unităţi medicale din care mai fac parte Clinica Provita, Centrul Medical Provita şi Clinica de Imagistică Provita.

    Centrul de Diagnostic şi Tratament Provita este singurul din România specializat în tratarea afecţiunilor coloanei vertebrale prin intervenţii minim invazive, precum şi prin intermediul infiltraţiilor ghidate fluoroscopic sau ecografic în articulaţie, ablaţie cu radiofrecvenţă, disectomie edoscopică şi epiduroscopie.

     

  • BMW vândut de ANAF la licitaţie pentru 500 de lei. Cu cât a fost dat un Lamborghini

    Cel mai scump a fost adjudecat un Lamborghini din 2006, care i-a aparţinut lui Harry Mironescu, patronul clinicii Sabyc, acuzat şi condamnat la închisoare pentru trafic de ovule. Maşina, care a zăcut timp de doi ani într-o parcare a Fiscului, a fost dată cu 57.000 de euro.

     
    În urmă cu 4 ani, instanţa punea sechestru pe limuzinele doctorului Harry Mironescu, acuzat de trafic de ovule în dosarul Clinicii Sabyc. Era vorba despre două maşini Mercedes şi un Lamborghini Gallardo. Acum doi ani, Fiscul susţinea că bolidul galben a fost ridicat din faţa casei inculpatului, dar în 2009, maşina era parcată în curtea DIICOT Bucureşti.
     
    Ioan Traian Cuc, şef birou presă DGFMB: “Autoturismul a fost confiscat prin sentinţă judecătorească definitivă în anul 2014, proprietarul a refuzat să-l predea, ANAF l-a identificat în 2016, l-a luat din faţa casei şi urmează a fi evaluat şi valorificat.”
     
    Bolidul a fost evaluat la 70 de mii de euro anul trecut, dar la prima licitaţie nu s-a încumetat nimeni să-l cumpere. Aşa că preţul cerut a scăzut aproape la jumătate. S-au înscris 13 persoane, iar maşina a fost adjudecată cu 57 de mii de euro. Detaliile despre cumpărător sunt secrete, scrie stirileprotv.ro
     
    Şi-a luat o maşină sport, cu două locuri, veche de 12 ani, cu un motor V5 de 5 litri pe benzină. A stat nefolosită în ultimii ani în parcarea ANAF. Pe site-urile de profil, maşina apare că ar fi avut înregistrată şi o avarie. O super-sportivă din aceeaşi generaţie se vinde pe internet cu preţuri între 90 şi 100 de mii de dolari.

    Surse din ANAF susţin că alte 6 maşini, fabricate între 1997 şi 2005, care zăceau în aceasi parcare, au fost vândute la licitaţie. Preţul pentru toate: doar 3.000 de lei. De exemplu, un BMW 318i a fost dat pentru 500 de lei.

     

  • O industrie care era în moarte clinică revine puternic. Un business de familie din România care a ajuns la afaceri de 25 mil. euro

    „Anul trecut cifra de afaceri a fost de 25 de milioane de euro iar pentru acest an am bugetat o creştere cu 18% a afacerilor. Volumul de mărfuri transportat în ianuarie-martie s-a menţinut la nivelul celui de anul trecut, acum suntem în licitaţii pentru clienţi noi“, a declarat pentru ZF Răzvan Pop, directorul general al companiei de transport. Bazele companiei din Arad au fost puse în 1997 de către antreprenorul Filip Miuţescu, aceasta fiind o afacere de familie.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Premieră medicală în România. Prima intervenţie chirurgicală de înlocuire a unui os necrozat al mâinii cu o proteză din pyrocarbon

    Tânărul a fost diagnosticat cu această afecţiune în urmă cu aproximativ un an şi jumătate, dar s-a prezentat la clinică recent, când necroza se afla deja intr-un stadiu destul de avansat. Anterior, pacientul a fost la mai multe clinici din Anglia, unde i s-a propus varianta unui implant de silicon – un produs de o calitate mai slabă comparativ cu proteza de ultimă generaţie din pyrocarbon, produsă in SUA. 

    Din cauza unei conformaţii anatomice anormale a oaselor antebraţului tânărului, osul semilunar a fost în timp supus unei presiuni suplimentare, ceea ce a determinat schimbarea formei, pierderea vascularizaţiei şi necrozarea. Pacientul a început să prezinte dureri mari zilnice, împreună cu limitarea funcţiei mâinii dominante. Dacă ar fi amânat operaţia, acesta risca să dezvolte artroză şi ar fi necesitat o intervenţie chirurgicala mult mai invazivă, care implica excizia atât a osului semilunar, cât şi a oaselor învecinate şi scurtarea mâinii sau blocarea totală a articulaţiei.

    Operaţia a constat în excizia osului necrozat de la nivelul încheieturii pumnului, pregătirea oaselor învecinate pentru proteză, recoltarea unei grefe de tendon şi fixarea protezei în poziţie anatomică cu ajutorul grefei de tendon şi al unor dispozitive din titan şi gore-tex. Conform reprezentanţilor companiei Enlife Solutions, distribuitorul protezelor din pyrocarbon marca Integra, aceasta este prima comandă de astfel de implant în România.

    Echipa multidisciplinară ortoplastică a fost alcatuită din Dr. Dragos Zamfirescu – doctor in ştiinţe medicale, medic primar chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă, Dr. Iulian-Daniel Vîlcioiu – medic specialist ortopedie şi traumatologie, doctor in ştiinţe medicale şi Dr. Irina Luca – medic anestezist.

  • De ce un pacient cu abonament aşteaptă şi două săptămâni pentru o consultaţie la un anumit medic, în timp ce un client neabonat dar care plăteşte pe loc este programat imediat?

    „Am avut un abona­ment medical la MedLife şi, în principiu, în funcţie de specializare şi medicul solicitat aş­tep­tam cam una-două săptămâni pen­tru obţinerea unei programări. Acelaşi lucru era valabil şi când aveam un abo­nament la Regina Maria. Pe de altă par­te, recent am încercat să-mi fac o pro­gra­mare la Regina Maria cu plata aces­tei programări, 170 de lei. Obişnu­ită cu durata mare de aşteptarea din pe­rioada în care am avut abonament, am sunat din timp. Mi-au zis să vin în do­uă zile. M-au luat complet prin sur­prin­dere“, spune Roxana, o angajată care a beneficiat în trecut de abona­mente medi­cale.
     
    În prezent, în Ro­mâ­nia sunt circa un mi­lion de abonamente me­dicale, în medie com­paniile plătesc în­tre 10 şi 20 de euro pe lu­nă pentru un abo­nament negociat pentru angajaţi.
     

  • AVERTISMENTUL SUMBRU al specialiştilor: milioane de copii sunt expuşi unui pericol major

    David Allamby, un oftalmolog britanic, director al clinicii London’s Focus Clinic, avertizează asupra riscului la care sunt expuşi copiii care nu petrec suficient timp afară, la lumina solară. El spune că milioane de copii se îmbolnăvesc de miopie, care în timp se poate agrava, ducând la orbire completă. 

    Potrivit MailOnline, cauza majoră a acestui pericol este timpul îndelungat pe care foarte mulţi copii din noua generaţie îl petrec în casă, jucându-se pe smartphone-uri, în loc să iasă afară, la lumina naturală a soarelui. „Acţionaţi acum! Copiii trebuie încurajaţi să lase telefoanele de-o parte şi să iasă afară să se joace”, le transmite acesta părinţilor, sfătuindu-i să schimbe obiceiul nesănătos al copiilor înainte ca aceştia să îşi piardă vederea.

    Discursul său vine la câteva zile după ce Institutul Naţional de Statistică britanic a publicat date şocante conform cărora copiii petrec în medie doar 16 minute pe zi afară. Pentru adolescenţii de 14-15 ani situaţia este cea mai gravă, deoarece aceştia petrec doar 10 minute pe zi în exteriorul casei. Se pare că băieţii petrec afară de obicei cu cinci minute mai mult decât fetele.

    Dr Allamby spune că 90 de minute pe zi petrecute în exteriorul casei ar putea ajuta la o diminuare simţitoare a riscului de orbire.

    Ţinând cont de dependenţa tot mai mare faţă de telefoanele mobile, jumătate din populaţia lumii întâmpină probleme de vedere până la vârsta de 30 de ani, şi situaţia tinde să se agraveze. Oftalmologul britanic spune că miopia poate cauza şi alte boli grave, precum desprinderea retinei sau glaucomul.