BusinessMagazin

Tag: climat

  • Studiu Gsk – climatul de consum UE la o valoare maximă în ultimii 9 ani

    În ceea ce priveşte aşteptările diferite privind situaţia economică şi veniturile şi indicatorii pentru disponibilitatea de cumpărare, s-au evidenţiat diferenţe mari în analizele individuale ale ţărilor în care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltării economice diferite şi situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Influenţa temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avântul partidelor naţionaliste, noul guvern din S.U.A. şi războiul din Siria nu au afectat, prin urmare, în mod egal dezvoltarea indicatorilor în toate ţările.

    România: Niveluri record ale aşteptărilor privind veniturile şi disponibilităţii de cumpărare

    La sfârşitul primului trimestru din 2017, aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obţinut ultima dată în octombrie 2015. În urmă cu un an, indicatorul se afla încă la 3,3 puncte. În consecinţă, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni.

    Aşteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârşitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când ţara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001. Datorită unei scăderi constante a şomajului în ultimii ani, consumatorii români se aşteaptă la venituri mai mari.

    În acord cu aşteptările lor de creştere a veniturilor, românii sunt, de asemenea, pregătiţi din nou pentru a face achiziţii mai mari, care le depăşesc nevoile zilnice. Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârşitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

  • Studiu Gsk – climatul de consum UE la o valoare maximă în ultimii 9 ani

    În ceea ce priveşte aşteptările diferite privind situaţia economică şi veniturile şi indicatorii pentru disponibilitatea de cumpărare, s-au evidenţiat diferenţe mari în analizele individuale ale ţărilor în care s-a efectuat sondajul. Acestea pot fi atribuite dezvoltării economice diferite şi situaţiei de pe piaţa forţei de muncă. Influenţa temelor predominante la nivel paneuropean, cum ar fi Brexit-ul, avântul partidelor naţionaliste, noul guvern din S.U.A. şi războiul din Siria nu au afectat, prin urmare, în mod egal dezvoltarea indicatorilor în toate ţările.

    România: Niveluri record ale aşteptărilor privind veniturile şi disponibilităţii de cumpărare

    La sfârşitul primului trimestru din 2017, aşteptările economice ale consumatorilor din România au crescut la 18,3 puncte, un nivel la fel de bun ca cel obţinut ultima dată în octombrie 2015. În urmă cu un an, indicatorul se afla încă la 3,3 puncte. În consecinţă, românii au o imagine mult mai optimistă asupra viitorului decât aveau acum 12 luni.

    Aşteptările privind veniturile în România se încadrează în acest trend pozitiv, crescând brusc la 33,7 puncte la sfârşitul trimestrului. Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată de când ţara a fost inclusă pentru prima dată în studiul privind climatul de consum, în mai 2001. Datorită unei scăderi constante a şomajului în ultimii ani, consumatorii români se aşteaptă la venituri mai mari.

    În acord cu aşteptările lor de creştere a veniturilor, românii sunt, de asemenea, pregătiţi din nou pentru a face achiziţii mai mari, care le depăşesc nevoile zilnice. Situându-se la 16,4 puncte, disponibilitatea de cumpărare înregistrată la sfârşitul lui martie a avut cea mai mare valoare din septembrie 2006.

  • NASA: ”Aşa va arăta Terra în 2099” – VIDEO

    Cum va arăta lumea la finalul secolului? Foarte mulţi îşi pun această întrebare.

    Agenţia spaţială americană a realizat un VIDEO în care se arată modul în care lumea noastră se va schimba între astăzi şi 2099 din cauza schimbărilor climatice.

    Folosind modelele NASA pentru climat şi tendinţe ale vremii, agenţia americană preconizează schimbări drastice.

    Vezi aici cum va arăta Terra în 2099! VIDEO

  • NASA: ”Aşa va arăta Terra în 2099” – VIDEO

    Cum va arăta lumea la finalul secolului? Foarte mulţi îşi pun această întrebare.

    Agenţia spaţială americană a realizat un VIDEO în care se arată modul în care lumea noastră se va schimba între astăzi şi 2099 din cauza schimbărilor climatice. Folosind modelele NASA pentru climat şi tendinţe ale vremii, agenţia americană preconizează schimbări drastice.

    Vezi aici cum va arăta Terra în 2099! VIDEO

  • Un artist chinez a aspirat aerul Beijingului timp de 100 de zile, apoi a făcut o cărămidă din ceea ce a colectat

    Aerul din Beijing este poluant. Nimic surprinzător aici.  Chiar ieri am scris faptul că un nor de poluare de 530.000 de kilometri pătraţi acoperă nordul Chinei. În 23 de oraşe din zonă, inclusiv în Beijing, Tianjin sau Hebei, aerul este considerat extrem de nesănătos, nivelul substanţelor nocive fiind de 17 ori mai mare decât limitele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

    Acestea sunt date abstracte, însă un tânăr de 34 de ani s-a gândit la o metodă mai practică pentru a demonstra gradul de poluare din oraş. Timp de 100 de zile a ieşit pe străzile din oraş cu un aspirator după el şi a aspirat aerul. Rezultatul? Foarte mult praf, foarte mult smog, în jur de 100 de grame.

    Proiectul s-a încheiat 30 noiembrie, apoi artistul “Nut Brother” a mers la o fabrică unde a amestecat praful cu argila şi a făcut o cărămidă. “Este un simbol, nu o cercetare ştiinţifică”, a spus el.

    Acest proiect este menit să atragă atenţia asupra climatului, asupra poluării din Beijing. 

  • Românii au bani doar pentru cheltuielile zilnice şi astfel nu au apetit de consum

    Veniturile românilor le ajung acestora doar pentru a-şi acoperi nevoile de zi cu zi, astfel că dorinţa de a investi în lucruri noi rămâne scăzută, deşi eco­nomia din România înregistrează una dintre cele mai mai mari creşteri din Uniunea Europeană (UE), arată studiul companiei de cercetare de piaţă GfK Climatul de consum Europa în 15 ţări europene.

    „Anul trecut, economia românească a înregistrat progrese. În al doilea trimestru al anului 2015, pro­du­sul intern brut a înregistrat o valoare cu 3,3 pro­cente mai mare faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent. Deşi previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte, până la nivelul actual de 18,5 puncte, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut s-a înregistrat o creştere semnificativă de aproape 15 puncte a climatului de consum“, spun reprezentanţii GfK.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ATENŢIONAREA METEOROLOGILOR: Tablou apocaliptic pentru următoarele decenii

    La iniţiativa Organizaţiei Meteorologice Mondiale (WMO), o agenţie ONU, aproximativ 1.000 de oameni de ştiinţă au dezbătut tema “ce rezervă viitorul în meteorologie”, în această primă conferinţă mondială dedicată domeniului.

    După aproape zece ani de la intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, problema nu mai este să se afle dacă va avea loc încălzirea Terrei.

    “Aceasta (încălzirea) este ireversibilă, iar populaţia mondială continuă să crească. Este necesar să ne adaptăm”, subliniază Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.

    În primul deceniu al secolului al XXI-lea temeratura medie de la suprafaţa planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. O creştere cu un grad generează 7% mai mulţi vapori de apă în atmosferă şi – cum evaporarea este motorul care pune în mişcare fluxurile în atmosferă – este de prevăzut o accelerare a fenomenelor meteorologice.

    Această accelerare este de prevăzut cu atât mai mult cu cât scenariile reţinute de către comunitatea ştiinţifică privilegiază o creştere cu două grade a temperaturii medii la suprafaţa Terrei până în 2050.

    “Norii se vor forma mai uşor, mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice”, generând inclusiv mai multe viituri, notează Simon Wang de la Universitatea Utah State.

    În general, relevă acest cercetător american, creşterea temperaturii va avea “un efect de amplificare asupra climatului aşa cum îl cunoaştem noi în prezent”.

    Episoade de frig puternic – ca vortexul polar care s-a abătut în această iarnă asupra unei părţi importante a Americii de Nord – vor fi mai marcate, mai extreme, la fel ca şi valurile de căldură şi perioadele de secetă, adaugă el.

    Provocarea meteorologilor este, deci, ca de-acum să includă “forţa suplimentară” creată de încălzirea globală în modelele de previzionare care devin tot mai complexe, afirmă Wang.

    – Meteorologii caută supercalculatoare

    Pentru a face acest lucru, meteorologii din deceniile următoare vor avea nevoie de calculatoare superputernice care, în prezent, sunt destul de puţine.

    Meteorologul Paul Williams de la Universitatea britanică Reading a fost nevoit, de exemplu, să recurgă la supercalculatorul Universităţii americane Princeton, unul dintre cele mai puternice din lume, pentru a studia impactul încălzirii globale asupra unor curenţi de aer rapizi (jetstream), situaţi la aproximativ zece kilometri altitudine, nivelul la care zboară avioanele de linie.

    După săptămâni de calcule, verdictul său este fără apel: “Schimbarea climatică amplifică forţa acestor curenţi (…). Până în 2050 veţi petrece de două ori mai mult timp, în zbor, în turbulenţe”.

    Notând că, în prezent, doar aproximativ 1%, în medie, din timpul zborurilor comerciale este afectat de turbulenţe, Williams subliniază că, în cazul în care concentraţia de dioxid de carbon va creşte în mod exponenţial în anii următori, “nu ştim cum vor reacţiona avioanele” faţă de aceste mase de aer foarte agitate.

    Nici nu se pune problema trecerii la transportul maritim pentru a călători în linişte, având în vedere că pe oceane sunt aşteptate valuri monstruoase. “Companiile de transport maritim se vor confrunta cu tot mai multe valuri enorme”, unele putând să atingă 40 de metri înălţime, în contextul în care valurile de aproximativ 20 de metri înălţime sunt cazuri excepţionale, afirmă Wang de la Universitatea Utah State.

    “Este doar începutul schimbării climatice, deoarece oceanele vor avea un impact mai mare, eliberând mai multă căldură şi mai mulţi vapori”, avertizează el.

    Impactul urmează să fie cu atât mai mare cu cât Calota Glaciară din Groenlanda a început să se topească şi ar putea, la un moment dat – “nu mai devreme de secolul următor” – să provoace o creştere cu şase metri a nivelului oceanelor, subliniază Eric Brun, un cercetător de la Météo-France şi autorul unui studiu recent pe această temă.

    În faţa atâtor bulversări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază că este urgentă modificarea urbanismului oraşelor şi modurilor de viaţă, în funcţie de această nouă realitate, cu scopul de a încerca protejarea populaţiilor.

  • Camera adoptă o Declaraţie pentru neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea CAS

    Potrivit acestei Declaraţii, Camera Deputaţilor “se pronunţă pentru adoptarea de măsuri de relansare fiscală şi de creare a unui climat investiţional atractiv pentru mediul de afaceri, în special a măsurilor de neimpozitare a profitului reinvestit şi de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori care să permită aplicarea lor la 1 iulie 2014 cu respectarea angajamentelor asumate de România în faţa partenerilor internaţionali”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Rucsandra Hurezeanu: Ce nu te omoară te face mai puternic?

    Rata de supravieţuire după trei ani a fost de 75% în cazul companiilor cu competitori puternici, faţă de doar 58% în cazul din companiilor lansate pe pieţe cu competiţie mică în primul lor an de activitate.ceastă concluzie contrazice însă binecunoscuta teorie numită Strategia oceanului albastru a lui Chan Kim şi Renee Mauborgne, profesori la Insead, autorii cărţii cu acelaşi nume devenit bestseller mondial şi o referinţă absolută a noilor strategii de business.

    Teoria profesorilor de la Insead demonstrează convingător, cu studii de caz relevante, că majoritatea companiilor se zbat să supravieţuiescă în „oceane roşii„ în care rivalii se luptă, angajaţi într-o competiţie tot mai acerbă, iar profiturile obţinute sunt din ce în ce mai mici, printr-o diminuare continuă a preţurilor.

    Câştigătorii însă sunt aceia care creează produse sau servicii pe pieţe denumite pur demonstrativ „oceane albastre„, unde competiţia este irelevantă sau inexistentă, o piaţă de nevoi necunoscute sau neconştientizate. În loc să divizeze cererea existentă, adesea în declin, Strategia oceanului albastru presupune crearea de produse şi servicii noi pe o piaţă cu o cerere în ascensiune.

    Oceanele albastre, spre deosebire de cele roşii, sunt definite ca zone de piaţă virgine, cu o cerere care trebuie creată, dezvoltată şi cu o mare probabilitate de creştere economică. Renunţând la gândirea strategică tradiţională, cartea deschide o perspectivă nouă şi îndrăzneaţă pentru companii.

    Andrew Burke susţine însă contrariul, contrazicând Strategia oceanului albastru şi demonstrând statistic, de data asta, cum competiţia în stadiile timpurii ale afacerii întăreşte compania dezvoltându-i „anticorpi„ şi făcând-o mai puternică. Explicaţia, în opinia autorului studiului, ar fi dată de faptul că un mediu provocator şi aglomerat determină companiile să se concentreze mai mult pe împlinirea nevoilor clienţilor şi pe diminuarea costurilor.

    În aceeaşi dinamică, fondurile de investiţii din Silicon Valley refuză să investească în companiile mici care au deja prea mult cash, înţelegând că o astfel de companie nu va putea să gândească strategia costurilor mici. Pentru acelaşi motiv, ele au decis să nu investească în businessuri fondate de copiii unor familii foarte bogate, care, având buzunarele prea adânci, ar putea să nu dezvolte instincte manageriale bune, mai spune Andrew Burke.

    Pentru a accentua ideea, el aminteşte de cele 400 de companii ale grupului Virgin’s din aviaţie şi entertainment aparţinând lui Richard Branson, ce nu au aproape deloc competitori. Cu toate astea, înţelegând beneficiul competiţiei, fondatorul lor a creat o competiţie externă între companiile grupului şi una internă între angajaţi. Acest lucru demonstrează şi confirmă înţelegerea avantajului expunerii la un nivel sigur de competiţie externă sau creării unui mediu competitiv în interiorul organizaţiei care să aducă un nivel crescut de eficienţă şi supravieţuire pe termen lung.

    Ivatherm, deşi este prima companie românească de dermocosmetice şi singura marcă ce utilizează beneficiile calmante şi antiiritante ale apei termale Herculane, nu creează o nouă categorie, nu împlineşte nevoi necunoscute sau neconştientizate. Recunosc, mi-ar fi plăcut să o facă. Ea se luptă pe o piaţă aglomerată cu companii multinaţionale, lideri europeni şi mondiali, cu forţe uneori inegale, dar rezultate comparabile. Produsele eficiente şi inovatoare sunt motorul creşterii şi durabilităţii noastre într-o industrie extrem de alertă.

    În concluzie, aş spune că o teorie acceptată şi confirmată ca model ideal de business nu le exclude pe celelalte. Confirm teoria lui Burke. Deşi nu ne place, competiţia internă şi externă e benefică, ea dă dinamism industriei, iar lupta pentru a crea produse performante dă şanse existenţei unei mase mari de consumatori mulţumiţi.

  • Europenii speră să iasă din criză

    Începând cu al doilea trimestru, a crescut speranţa că criza financiară a trecut de faza critică. Economia la nivelul Uniunii Europene a înregistrat din nou o uşoară creştere, de 0,4%, faţă de trimestrul anterior. Franţa, Germania, Portugalia şi Regatul Unit au înregistrat, în parte, creşteri considerabile. Economiile spaniolă şi italiană par de asemenea să îşi fi revenit uşor, cu toate că continuă panta descendentă. În Franţa deficitul de comerţ extern a dispărut, iar Grecia a reuşit chiar să prezinte un buget pozitiv. În Portugalia, numărul şomerilor a scăzut din nou, pentru prima dată în doi ani.


    Pentru 2013, toţi experţii anticipează o uşoară înviorare a economiei româneşti. Previziunile privind această ameliorare variază între 1,6 procente şi 2,0 procente. În perioada 2014 – 2016, se anticipează că economia României va cunoaşte o creştere cuprinsă între 2,7 procente şi 4,3 procente. Conform estimărilor actuale, PIB a crescut cu 0,5 procente în trimestrul al doilea. Cadrul economic general este favorabil: datoria naţională este în jur de 34 procente, deficitul bugetar în jur de 2,5 procente, iar şomajul se situează la circa 7 procente.

    „Cu toate acestea, România are încă nevoie de o serie de reforme pentru a putea ţine pasul, pe termen lung, cu celelalte ţări europene. Foarte multe companii continuă să rămână în proprietatea statului. Speranţele de continuare a privatizării au fost risipite în repetate rânduri, în special în industria chimică, minerit şi transporturi. În plus, încă mai există probleme legate de sistemul judiciar şi de piaţa neagră. Invitaţiile la licitaţii prezintă foarte adesea neregularităţi, iar guvernul trebuie să îşi îmbunătăţească comportamentul de plată, care, în unele domenii, este deficitar”, arată reprezentanţii GfK.

    Având în vedere că atât aşteptările privind starea economiei, cât şi aşteptările privind veniturile au crescut relativ accentuat în întreaga Europă, lucrurile stau mai bine în ce priveşte dorinţa de cumpărare decât în prima jumătate a anului. Indicatorul a stagnat în Austria, Cehia, Franţa, Grecia, Portugalia şi România. Toate celelalte ţări au înregistrat în parte creşteri relativ substanţiale. În special în ţările afectate de criză din sud, turismul a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei.


    În vară, UE a înregistrat prima scădere în ce priveşte numărul total al şomerilor. Rata continuă însă să se menţină la 11 procente. Ca urmare, nu se întrevede deocamdată o inversare reală a situaţiei de pe piaţa muncii. Se anticipează de fapt că în anul care urmează şi mai mulţi oameni să devină din nou şomeri. O scădere semnificativă a numărului de şomeri este preconizată de abia în 2015. Cu toate acestea, experţii nu anticipează ca nivelul dinainte de criză să fie atins pe termen mediu.


    Împrumuturile bancare continuă şi să se situeze la un nivel extrem de coborât. Impulsul dat de creşterea slabă, care probabil se va accelera în lunile care urmează, este cu siguranţă insuficient pentru a opri creşterea continuă a muntelui de datorii ale ţărilor UE, potrivit reprezentanţilor GfK.