BusinessMagazin

Tag: clawback

  • Grindeanu: Taxa de clawback trebuie împărţită în mod echitabil

    “Ştiu de povara taxei clawback asupra producătorilor de medicamente generice. V-am înţeles mesajul şi sunt total de acord că povara acestor contribuţii financiare trebuie împărţită în mod echitabil în industrie. Spre folosul pacientului şi al economiei deopotrivă. Aşa cum a subliniat şi Consiliul Concurenţei, care a recomandat public încurajarea consumului de medicamente generice. Vom învăţa din experienţa ţărilor europene cu istorie în acest domeniu. Iar dacă soluţia este introducerea unui calcul diferenţiat al taxei clawback, nu vom ezita să o aprobăm de urgenţă. Ministerul Sanătăţii împreună cu Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor caută deja o soluţie, pe care sper să o găsim împreună”, a declarat premierul Grindeanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un producător internaţional de produse farmaceutice ameninţă scoaterea de medicamente din România

    Martine Draullette conduce de aproximativ doi ani divizia de farmaceutice a grupului Roche. S-a adaptat uşor la stilul de viaţă de aici şi, în acelaşi timp, s-a familiarizat şi cu punctele fierbinţi de pe agenda jucătorilor din industrie: lipsa de strategie din sănătate şi clawback-ul. Care este atitudinea ei în abordarea acestora?

    “Când ajungi în Bucureşti, ca străin, este foarte uşor; oamenii au foarte bune abilităţi de comunicare în limbi străine, aşa că nu există nicio barieră. Sunt sigură că este mult mai uşor să soseşti aici, decât să ajungi în Paris, unde oamenii nu vorbesc limba engleză atât de mult“, descrie Martine Draulette experienţa sosirii la în Bucureşti, în urmă cu aproximativ 19 luni. Ea conduce divizia de farmaceutice a Roche România, care produce medicamente folosite în tratarea cancerului precum Avastin, Herceptin sau Tarceva. Compania a ajuns la afaceri de 611 de milioane de lei în 2015, potrivit datelor companiei de cercetare Cegedim; compania nu îşi comunică rezultatele, iar oficialii pun această decizie pe seama unor clauze de confidenţialitate internaţionale.

    De profesie expert contabil, Martine Draullette şi-a început cariera la PwC, unde a lucrat vreme de 12 ani. La Roche s-a angajat cu aproape două decenii în urmă, ca şef al departamentului de contabilitate şi raportare financiară; în 2004 a fost numită director financiar pentru filiala din Franţa a companiei, iar mutarea în România a fost următorul pas. A lucrat în Paris în majoritatea funcţiilor deţinute, doar în perioada de la PwC a petrecut un an în Regatul Unit. „Trebuie să iei experienţa de expat ca pe un proiect personal. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi întreb pe copii ce părere aveau despre mutarea în România; pentru soţul meu alegerea a fost uşoară, fiindcă nu mai lucrează şi s-a bucurat că vom avea o nouă experienţă. Oportunitatea a venit într-un moment al vieţii noastre personale în care am putut să o acceptăm“, explică Draulette, ai cărei copii sunt studenţi în Franţa şi pentru care decizia mamei lor a echivalat cu mai multă independenţă.

    Draulette mărturiseşte că nu ştia deloc România înainte de a venit aici şi avut parte de surprize plăcute: „Aveam prejudecăţi legate de această ţară, dar integrarea a fost foarte uşoară, viaţa este ca în oricare alt oraş european în Bucureşti“. Pasionată de drumeţii, a vizitat Braşovul, Sighişoara, Sibiul şi oraşele mari în care compania are centre de oncologie. „Nu am vizitat mai multe fiindcă nu îmi place să conduc, iar aici durează destul de mult să ajungi dintr-un loc în altul“, explică CEO-ul Roche, care evită chiar şi traficul din Bucureşti, mergând pe jos 40 de minute zilnic spre birou. 

    Aprecierile ei nu sunt la fel de pozitive atunci când vorbeşte despre mediul de afaceri local. „Nu este predictibilitate, în special în domeniul sănătăţii, unde nu văd o strategie pe termen lung, cu un plan de investiţii coerent, aşa că este foarte complicat pentru o companie să opereze în aceste condiţii: am avut câţiva miniştri ai sănătăţii doar în ultimele luni. Este foarte dificil să iei decizii bune, inteligente, dacă nu îţi planifici activităţile pe termen lung.“ Astfel, spune că modul în care evoluează Roche este strâns legat de aceste condiţii: „Prin urmare, pot afirma că pe piaţa locală nu este posibil să avem un business sustenabil din cauza modalităţii de taxare a  medicamentelor“.

    Martine Draullette se referă la taxa de clawback, aplicată în industria farmaceutică şi care presupune ca producătorii de medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătătate cu un procent din vânzări. Taxa a fost adoptată în 2011 şi reprezenta iniţial între 5 şi 11% din veniturile realizate de companiile farmaceutice prin vânzarea produselor. În prezent însă, procentul a ajuns la peste 20%, potrivit reprezentanţilor pieţei. De altfel, ei solicită prin intermediul asociaţiilor care îi reprezintă mai multă transparenţă în procesul de calculare al taxei clawback, în contextul menţinerii unui nivel nejustifcat de mare al cuantumului, din perspectiva industriei de profil.

    În ce priveşte reducerea anuală a preţurilor medicamentelor, Draullette consideră că aceasta nu reprezintă o problemă în sine, România fiind una dintre ţările cu cel mai mic PIB din UE, pentru care este normal să existe de preţuri mici. Potrivit unui proiect recent de hotărâre de guvern, preţurile medicamentelor care au fost inovative, dar al căror patent a expirat şi au fost copiate de generice, eliberate pe bază de reţetă, vor scădea cu 35%, treptat, în următorii trei ani, primul prag de 10% urmând să fie aplicat de la 1 martie 2017. În România, preţul medicamentelor este cel mai mic din Uniunea Europeană şi, spun companiile de profil, există riscul ca schimbarea să ducă la lipsa medicamentelor generice de pe piaţă.

    Potrivit CEO-ului Roche, problema industriei este legată de preţurile scăzute, ci de taxa clawback, adăugată celor mai scăzute preţuri din Europa. „Din cele 12 ţări în care suntem prezenţi în Europa, în care se află atât ţările vestice, precum Germania, dar şi vecini precum Bulgaria, fiecare piaţă găseşte soluţii pentru a reduce preţurile. Când vine vorba despre medicamente cu tradiţie pe piaţă, preţurile sunt deja scăzute, iar în România sunt cel mai scăzute, aşa că dacă aplici taxa de clawback acestor preţuri extrem de scăzute, pentru câteva dintre aceste medicamente se va ajunge la un preţ mai mic decât costul de producţie, iar acest lucru nu este sustenabil.“  Draulette apreciază că taxa de clawback va ajunge, în medie, până la finalul anului, la peste 20%, astfel că pentru anumite medicamente se va ajunge la un preţ mai mic decât costul de producţie.

    Preţul medicamentelor şi taxa de clawback – un subiect arzător pe piaţa farma din România sunt puse de Draulette în contextul investiţiei în dezvoltarea unui singur medicament: pentru un medicament biologic, este vorba despre o investiţie de 2 miliarde de euro, 7 milioane de ore de muncă, cu mai mult de 400 de cercetători.“

    În pofida acestei situaţii, spune că în prezent compania se pregăteşte de lansarea a două medicamente pentru boli rare care vor fi disponibile imediat ce vor termina procesul de aprobare. „Este vorba însă despre boli rare, pentru care există un proces de evaluare mai favorabil, pentru celelalte suntem blocaţi în proces – atunci când vine vorba de cele condiţionate, este o altă poveste, câteva dintre medicamentele noastre nu au fost suficient de bune pentru că se pare că întregul proces de evaluare este făcut pe criterii economice şi nu pe criterii medicale.“

  • Circa 80% dintre angajatorii din sectorul financiar plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare

    78% dintre companii plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare ca urmare a condiţiilor dificile din piaţă, potrivit raportului privind remuneraţia executivilor din sectorul financiar realizat de Mercer, companie de consultanţă în resurse umane, parte din grupul Marsh & McLennan Companies.  

    Raportul din acest an analizează tendinţele din sectorul financiar referitoare la bonusurile oferite (fie anual, amânat sau pe termen lung), remunerarea compusă şi la indemnizaţiile acordate în funcţie de poziţia în companie. Sondajul a analizat practicile de remunerare din 55 de companii din sectorul serviciilor financiare la nivel mondial – bănci, asigurări şi alte companii care oferă servicii financiare, precum fondurile de investiţii.

    Cele mai comune modificări avute în vedere sunt consolidarea practicilor ce ţin de ajustarea bonusurilor de tip bonus malus şi clawback în funcţie de performanţă (47%), consolidarea legăturii dintre performanţă şi recompensare (44%) şi creşterea gradului de utilizare a criteriilor non-financiare în analiza performanţei (31%).

    Prin practica de bonus malus valoarea bonusului, odată comunicată angajatului, poate fi modificată în funcţie de evenimentele ulterioare comunicării, până în momentul acordării acestuia. Practica de tip clawback permite retragerea integrală sau parţială a bonusului care a fost deja acordat angajatului, de exemplu, pentru cazuri de neglijenţă gravă sau neconformitate.

    Potrivit lui Vicki Elliott, Partener Senior al Mercer, “Echipele de resurse umane şi comitetele responsabile de remunerare din sectorul serviciilor financiare trebuie să găsească modalităţi de a structura remuneraţia astfel încât să motiveze şi să reţină angajaţii performanţi, ţinând cont în acelaşi timp de cerinţele de reglementare şi de presiunile publice. Începând cu 2008, am observat o schimbare constantă în abordarea acestor practici salariale, companiile corelând tot mai mult bonusurile cu performanţa pe termen lung.”

    Aproape toate organizaţiile bancare amână o parte din remuneraţia variabilă pe care o acordă, în timp ce, în sectorul asigurărilor, jumătate dintre companii procedează astfel. Se observă o diferenţă între companiile europene versus cele nord-americane, în mare parte datorită reglementărilor mai stricte din UE. Doar 42% dintre companiile din America de Nord au astfel de programe comparativ cu Europa unde procentul ajunge la 86%.

    32% dintre companiile din Europa plănuiesc să crească utilizarea practicilor de tip bonus malus în 2015 versus 14% dintre companiile din America de Nord. Totuşi, 36% dintre companiile din America de Nord vor creşte utilizarea practicilor de tip clawback comparativ cu 32% dintre companiile europene.

    Aproape 75% dintre organizaţii au în acest moment un program de acordare a stimulentelor pe termen lung. Aceste stimulente sunt mai des întâlnite în sectorul asigurărilor (89%) decât în sectorul bancar (62%). Vicki Elliot spune: “Companiile înţeleg că este esenţial să conceapă un plan de utilizare a stimulentelor pe termen lung pentru a corela performanţa cu atingerea obiectivelor pe termen lung şi să nu se bazeze doar pe utilizarea remuneraţiei variabile amânate. De exemplu, dacă ar fi activ doar un plan de remuneraţie amânată şi nu ar exista şi un plan de bonusare anual sau nu s-ar practica o ajustare a bonusului în funcţie de rezultate, legătura cu performanţa pe termen lung ar fi mai slabă.”

    Cele mai multe organizaţii corelează performanţa non-financiară cu oferirea bonusurilor. Criteriile de conformitate şi de management al riscului sunt cele mai folosite în analiza non-financiară (64%). Majoritatea băncilor corelează aceste criterii cu programele de recompensare (85%). Indicii ce ţin de relaţia cu clienţii predomină în bănci (67%), însă sunt prezenţi şi în cadrul companiilor de asigurare (36%). Printre indicii luaţi în considerare în analiza performanţei non-financiare se numără şi contribuţia la îndeplinirea obiectivelor strategice şi la extinderea businessului, responsabilitatea socială sau managementul oamenilor.

    Potrivit lui Dirk Vink, consultant pe probleme de salarizare şi responsabil de acest raport “Trendul care se vede clar de când UE a introdus limitarea bonusurilor bancherilor este creşterea salariului de bază. Totuşi, scăderea stimulentelor variabile slăbeşte legătura dintre performanţă şi remunerare. Astfel, mereu va exista o sumă mai mică pentru plata bonusurilor care pot fi amânate şi deci aliniate cu orizontul de timp al riscurilor.” În România, compania Mercer este reprezentată de Marsh prin brandul Mercer Marsh Benefits.

     

     

  • Terapia Ranbaxy va plăti în T3 o taxă clawback cu 70% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2013

    Şeful companiei constată că, în alte ţări, dacă o companie creşte cu 20% şi taxa clawback creşte tot cu 20%, sau chiar mai puţin, întrucât statul îşi asumă o finanţare suplimentară. 

    “Producătorii de generice plătesc pentru erorile de raportare ale CNAS, pentru adaosurile din farmacii şi de la distribuitori şi pentru medciamentele scumpe care sunt introduse pe listele de medicamente compensate”, mai spune Dragoş Damian.

    Producătorul farmaceutic a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri cu 7,5% pe piaţa internă comparativ cu 2012, la la 450 milioane lei, iar exporturile au stagnat. În 2012, cifra de afaceri a companiei a fost de circa 420 milioane lei pe piaţa internă şi de aproximativ 80 milioane lei la export.

  • CNAS: Susţinem aplicarea clawback-ului diferenţiat la medicamente

     Declaraţia preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, vine după ce joi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian, a spus că taxa clawback a compromis ireversibil industria farmaceutică.

    “Medicamentele accesibile dispar de pe piaţă, iar creşterea taxei clawback la peste 20% în ultimele trei trimestre va accentua acest proces dramatic atât pentru pacienţi, cât şi pentru producătorii locali”, a mai spus şeful APMGR.

    Potrivit asociaţiei, care citează datele Cegedim, în perioada 2011-2014 au dispărut de pe piaţă 1.332 de medicamente, din care peste jumătate costau mai puţin de 50 lei, iar 45% erau fabricate în România. Cea mai mare parte dintre acestea sunt antireumatice, pentru boli cardiovasculare şi pentru sistemul nervos central.

    Damian mai spune că singurul argument pentru creşterea taxei clawback este creşterea consumului de medicamente compensate scumpe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii cer transparenţă în calcularea taxei clawback, prin raportarea medicamentelor decontate

     Potrivit APMGR, taxa clawback pe primul trimestru al anului 2014 continuă să fie nejustificat de mare, nivelul procentului “p” din calculul taxei clawback fiind de peste 20 la sută din vânzările medicamentelor compensate

    În aceste condiţii, APMGR a solicitat conducerii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să pună la dispoziţia companiilor farmaceutice datele privind volumele de medicamente decontate (numărul de unităţi) folosite pentru stabilirea bazei de impozitare pe fiecare companie.

    “Dacă raportarea CNAS către companii s-ar face pe baza numărului de unităţi decontate, acestea ar putea calcula cu mai multă acurateţe consumul de medicamente, în raport cu propriile vânzări, iar creşterea artificială a taxei clawback ar putea fi oprită”, a declarat preşedinte APMGR, Dragoş Damian, citat într-un comunicat de presă al asociaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii farma vor renunţa la investiţii în acest an din cauza creşterii taxei clawback

     “Subfinanţarea din sistemul de sănătate a ajuns la un nivel nesustenabil, producătorii de medicamente nu mai pot susţine din singuri, prin plata taxei clawback, deficitul de finanţare. Nivelul taxei clawback în trimestrul patru a ajuns la un nivel de 20% din vânzările producătorilor de medicamente, asta înseamnă că plătim, pe lângă cota unică de 16%, încă de 20% din cifra de afaceri.

    Discutăm despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiţi să oprim toate investiţiile în anul 2014 până ce se va găsi o soluţie pentru această taxă clawback”, a declarat joi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.

    El a arătat că în ultimul trimestru al anului trecut taxa clawback a crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, sumă pe care producătorii nu şi-au bugetat-o.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii farmaceutici propun actualizarea bianuală a listei de compensate şi revizuirea clawback

    Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) au prezentat reprezentanţilor Fondului Monetar International (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România, care au fost deja propuse Guvernului României.

    “Încercăm să convingem atât autorităţle, cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale că e nevoie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, care să permită continuarea investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern”, a declarat preşedintele APMGR, Dragoş Damian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională: Aplicarea taxei clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituţionale

     “Contribuţia trimestrială reprezintă, aşadar, un procent aplicat nu numai asupra preţului în sine al medicamentelor, ci şi asupra taxei pe valoare adăugată aplicată preţului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit”, explică Curtea Constituţională (CC) în motivarea deciziei sale din 5 februarie privind admiterea excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 77/2011, completată prin OUG 110/ 2011.

    Curtea Constituţională a constatat că, în virtutea principiului general valabil în materie fiscală, impozitele şi taxele se aplică asupra materiei impozabile – venituri sau bunuri, nu şi asupra celorlalte impozite, or aplicarea taxei de clawback la o altă taxă este contrară prevederilor constituţionale referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, motiv pentru care includerea taxei pe valoarea adăugată în valoarea totală a vânzărilor de medicamente în raport cu care se calculează taxa de clawback este neconstituţională, urmând ca excepţia de neconstituţionalitate să fie admisă sub acest aspect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Producătorii de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii modificarea taxei clawback

    Producătorii români de medicamente discută, joi, cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, modificarea taxei clawback, deoarece în cazul menţinerii formulei actuale nu vor mai putea efectua investiţii în producţie, informează Mediafax.

    “Joi avem o întâlnire cu domnul ministru şi o să deschidem acest subiect, am înţeles că membri ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente), sunt multumiţi cu această variantă. Noi vrem în clipa de faţă ca această taxa clawback să fie justă, nu avem nicio problemă să plătim. Noi nu vrem să plătim pentru terţi, taxa actuală este plătită şi pentru distribuitori şi pentru farmacii. Vrem să existe o corelare între termenele de plată şi plata clawback, nu putem plăti în avans şi să ne încasăm banii de la stat la un an, iar formula de calcul să fie legată de vânzările fiecărei companii în parte. De asemenea, ca să nu mai dispară, pentru medicamentele sub 10 lei să nu se plătească taxa”, a declarat pentru Mediafax Dragoş Damian, directorul general al producătorului Terapia Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

    În prezent, cota de clawback este aceeaşi pentru toate companiile, indiferent dacă le-au crescut sau scăzut vânzările.

    “Trebuie să plăteşti clawback pentru propria performanţă, nu pentru a altora. Este extrem de important pentru modul în care ne vom planifica activităţile industriale. În condiţiile unei taxe clawback atât de injuste nu vom mai putea face investiţii în România, iar asta afectează PIB-ul şi economia”, a explicat Damian.

    El a arătat că numai pentru primele trimestre din 2012, cota clawback a ajuns la 33% din cifra de afaceri.

    “Am plătit taxa clawback pentru 2009, 2010, 2011, deficitul bugetar care nu a fost creat de medicamentele ieftine şi din cauza unor necorelări în legislaţie am plătit de două ori, o dată pentru produsul care era vândut către farmacie şi a doua ora când acesta ieşea din farmacie”, a spus şeful APMGR.

    Potrivit acestuia, clawback-ul nu a moderat consumul, acesta a continuat să crească, a adus bani în plus la sănătate, dar nu se ştie dacă au fost folosiţi tot pentru medicamente, şi nu a stabilizat prezenţa medicamentelor în Romania, ele continuând să plece prin exporturi paralele.

    Întrebat cum şi-au putut derula activitatea cu termene de plată la un an şi plata clawback în avans, Damian a menţionat împrumuturile de la compania mamă şi intensificarea exporturilor.

    “Am supravieţuit cu împrumuturi de la compania mamă, dar dacă nu eşti parte dintr-o companie multinatională, ce faci? Am intensificat foarte mult exporturile, am găsit noi pieţe de desfacere şi asta e cazul tuturor producătorilor locali”, a precizat şeful Terapia.

    El a mai arătat că profitabilitatea companiilor româneşti a scăzut anul trecut cu circa 20 – 30% faţă de 2011, ca urmare a plăţii clawback.

    “În alte state europene, clawback-ul este introdus de mai mulţi ani şi este un mecanism care moderează creşterea pieţei, nu este ca în România, nu este o modalitate de a acoperi un deficit financiar. Cum poţi să implementezi mecanisme de control, dacă tu, ca stat, îţi plăteşti furnizorii la un an?”, a conchis Damian.

    Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevede că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor. (Ana Maria Petcana)