BusinessMagazin

Tag: Citibank

  • Şeful Citi în România vorbeşte despre motivele de îngrijorare din Europa Centrală şi de Est

    Marc Luet, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al Citi şi director general al Citi Rusia, este obişnuit cu ziariştii. Stă degajat în faţa aparatului de fotografiat şi are, pe parcursul a două zile petrecute la Bucureşti, o oră alocată pentru interviul cu Business Magazin.

    A venit pentru prima oară în România în urmă cu câţiva ani şi spune că schimbările nu i se par foarte vizibile, dar că unele zone ale oraşului sunt renovate, iar mediul economic i se pare o idee mai stabil decât în trecut. „România a fost o ţară bună pentru noi, sunt 18 ani de când avem activităţi pe această piaţă. 2014 a fost un an excelent nu numai din prisma rezultatelor financiare, ci şi a tipurilor de tranzacţii derulate. A fost un an bun şi în celelalte ţări“, spune Luet.

    Tot el adaugă că din grupul celor opt ţări ale căror activităţi le coordonează, „România este probabil a doua în topul celor mai profitabile“. Comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 4-5 ani, executivul consideră că există, pe plan local, un grad de încredere mai ridicat din partea investitorilor „şi este suficient să vedem cât de bine primite au fost emisiunile de bonduri, care au fost suprasubscrise la un preţ excelent“. În prima jumătate a acestui an, Ministerul Finanţelor a lansat obligaţiuni în valoare de circa 3 miliarde de euro.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2013 o cotă de piaţă de 1,8%. Sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat anul trecut un profit net record, de 195 de milioane de lei, în creştere cu 67% faţă de rezultatul din 2012. Cu acest câştig, Citi se plasează pe poziţia a patra în topul celor mai profitabile bănci de pe piaţă, după Raiffeisen, Banca Transilvania şi BCR. Profitul record al Citi a fost înregistrat în anul în care instituţia a renunţat la portofoliul de retail de pe piaţa locală, prin vânzarea acestuia către Raiffeisen.

    În urmă cu aproape doi ani, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail al Citibank România; iniţial a fost anunţat transferul a peste 100.000 de clienţi, iar datele Raiffeisen au arătat că a fost vorba despre circa 84.000; implicit a fost mai mică valoarea activelor şi a pasivelor preluate: credite de peste 80 milioane de euro (faţă de peste 90 milioane de euro în anunţul ini-ţial) şi depozite de 136 milioane de euro (faţă de o valoare anunţată de 175 milioane de euro). Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Privind însă evoluţiile prezente, din regiune, şi cum în aria de responsabilitate a lui Marc Luet se află şi filialele locale din Ucraina şi alte ţări vecine, el spune că „nu este clar care este impactul conflictului asupra afacerilor; există cu siguranţă un efect în Rusia şi mai cu seamă în Ucraina, unde PIB-ul se contractă, la fel şi producţia industrială“.

    În opinia sa, Ucraina a fost cea mai afectată, iar în Rusia se simte o influenţă, „dar cred că impactul nu este foarte mare în acest moment; cred că se insinuează în economie, iar acest lucru se simte în inflaţie, care creşte“. Bancherul spune însă că este vorba de o combinaţie de factori macroeconomici şi geopolitici şi este greu de evaluat care dintre ei cântăreşte mai mult. Luet nu se aşteaptă ca situaţia din Ucraina să-şi facă simţite efectele şi în România, de vreme ce Rusia şi Ucraina nu au fost parteneri importanţi de schimburi comerciale, aşa cum este, de pildă, cazul Uniunii Europene.

    „Transmiterea indirectă a acestei situaţii de criză se face prin modificarea preţurilor la energie sau prin sancţiuni şi contrasancţiuni în privinţa importurilor şi exporturilor Rusiei. Acest lucru ar putea avea un impact însemnat asupra altor ţări, ca România sau Ungaria.“ Iar prelungirea crizei ar putea duce la scăderea încrederii şi, implicit, la reducerea investiţiilor. „Criza din Ucraina nu are un impact imediat, dar creează un sentiment de îngrijorare la nivelul pieţei“, spune executivul, care se aşteaptă ca în prima parte a anului viitor sancţiunile împotriva Rusiei să fie menţinute.

    Cu toate frământările din regiune, pe străzile Moscovei nu se simte însă nicio diferenţă faţă de perioada care a precedat conflictul din Ucraina: „Lucrez, trăiesc în Moscova, merg la cumpărături ca orice alt locuitor al oraşului şi nu am sesizat nicio schimbare. Ar fi mare păcat dacă ar fi altfel“.

    În esenţă, Citi nu a schimbat nimic pe partea de strategie din pricina condiţiilor geopolitice, nici la nivel de regiune, nici la nivel de ţară. Activitatea Citibank este structurată pe trei divizii, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi divizia care se ocupă de relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali.

    Schimbarea se vede însă în serviciile digitale pe care banca le are în portofoliu; de pildă un CFO poate lucra pe tabletă sau poate vedea pe smartphone conturile companiei în care lucrează, din întreaga lume, oriunde lucrează cu Citibank. Iar un trezorier din sediul central al multinaţionalei poate face schimburi valutare în numele tuturor sucursalelor din întreaga lume şi monitorizează în timp real care este expunerea pe care o are. Softurile Citibank sunt dezvoltate de un departament dedicat din cadrul băncii, iar „investiţiile în digitalizare sunt din ce în ce mai mari“, spune Luet, care însă nu dă niciun detaliu.

    Şi în privinţa predicţiilor pentru anul viitor Luet este rezervat, spunând că se aşteaptă să fie un alt an bun (“Fireşte că sunt optimist“) şi că sunt zone unde Citi poate profita de „grămada“ de oportunităţi din diferite pieţe. Menţionează că unele dintre „pieţele-cheie“, ca Franţa sau Germania, nu au o evoluţie atât de bună cum era de aşteptat. În plus, „băncile nu-şi mai permit să mai experimenteze judecăţi incorecte care au adus nori aupra industriei bancare pe parcursul ultimilor ani. Problemele cu care se confruntă băncile acum se datorează greşelilor din trecut“.

    Recenta vizită la Bucureşti a lui Luet a fost scurtă, după cum a caracterizat-o el însuşi, de numai două zile, după o deplasare în Bulgaria şi înaintea alteia în Cehia. Dar în alte săptămâni executivul călătoreşte mult în Rusia, ţară în care conduce operaţiunile băncii, iar în altele are călătorii şi mai lungi, spre Londra, unde se află şi familia sa. „Acesta este blestemul corporaţiilor mari, care se află peste tot, dar nu mă plâng. M-am obişnuit şi îmi place să călătoresc foarte mult.“

  • Planurile Citibank în 2014, la un an de la renunţarea la portofoliul de retail

    300 DE MILIOANE DE EURO. Acesta este pragul peste care o companie este considerată mare de Citibank, a cărei activitate se împarte pe trei nişe, în funcţie de tipul clienţilor: divizia companiilor mici şi mijlocii (cu cifre de afaceri până în 300 de milioane de euro), companiile locale mari şi cele de stat (peste 300 milioane de euro) şi apoi „bucăţica de care mă ocup eu, practic ceea ce înseamnă relaţia cu sucursalele locale ale clienţilor globali„, spune Dragoş Popa, director executiv, departamentul clienţi companii multinaţionale Citibank România.

    DRAGOŞ POPA ARE 42 DE ANI ŞI 18 ANI DIN CARIERĂ I-A PETRECUT ÎN BANKING, DINTRE CARE NOUĂ LA CITIBANK. „Am plecat şi m-am întors, de trei ani„, spune el, vorbind degajat şi cu pasiune despre activitatea departamentului pe care îl coordonează. Pentru a-şi ilustra spusele, rulează chiar filmuleţe care arată activitatea unui trezorier într-o companie clientă, care poate verifica informaţiile sau poate derula operaţiuni de pe tabletă, la micul dejun. „Există un match, o potrivire între ADN-ul nostru şi cel al multinaţionalelor, pentru că operăm în acelaşi mod.

    Avem sistemele, comunicarea, modul de abordare la nivel de creditare. Ştim prin intermediul sistemului parent, regional şi local account manager, care sunt nevoile lor foarte repede şi acţionăm ca furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru ei„, spune Dragoş Popa. Divizia pe care o coordonează se adresează multinaţionalelor clienţi globali ai Citibank şi, adaugă el, „în nişa pe care ne aflăm noi concurenţa, este destul de rarefiată„. Argumentele urmează.

    Chiar dacă este de origine americană, Citibank este, după cum spune reprezentantul său, „prin vocaţie o bancă internaţională„, fiind prezentă în peste 160 de ţări; mai mult, instituţia financiară vizează în principal companiile multinaţionale care au o prezenţă la fel de extinsă sau poate chiar ceva mai puţin. Spre deosebire de alte băncii americane Citi a marşat pe abordarea globală, pe extinderea reţelei în cât mai multe ţări, aceasta fiind, conform lui Popa, unul din principalele puncte forte.

    În România, Citibank ocupă poziţia a 14-a în topul băncilor, având în 2012 o cotă de piaţă de 1,7%, cu active bilanţiere de 6,2 miliarde de lei. În urmă cu un an, Raiffeisen a semnat acordul de preluare a portofoliului de retail a Citibank România, care includea active de circa 90 de milioane de euro şi pasive de peste 175 de milioane de euro, după ce americanii au hotărât să iasă din zona operaţiunilor cu persoane fizice. Mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative a reprezentat o tranzacţie în premieră pe piaţă, replicată la scurt timp prin aranjamentul similar dintre RBS şi UniCredit.

    Departamentul pe care îl coordonează Dragoş Popa asigură puntea de contact între subsidiarele companiilor multinaţionale şi nevoile bancare ale acestora în România. „Lucrăm cu companii din întreaga lume şi avantajul nostru este că avem o reţea care nu e localizată într-o zonă anume, fie ea Europa sau Asia„, arată Popa. Banca şi-a început activitatea în România în 1996, pentru că pe piaţa autohtonă apăruseră deja multinaţionale cu care Citibank lucra deja pe alte pieţe.

  • Citi lansează aplicaţia CitiDirect BE pentru iPad

    Adresată exclusiv utilizatorilor platformei de online banking CitiDirect BE şi disponibilă gratuit în AppStore, CitiDirect BE Tablet oferă trezorierilor şi directorilor financiari posibilitatea de a verifica fluxul financiar la nivelul întregii companii cu scopul de a lua decizii în ceea ce priveşte plăţile. Clienţii pot cu uşurinţă să acceseze o cartografiere sau un grafic pentru a vizualiza bilanţurile şi pentru a confirma execuţia strategiei financiare a companiei.

    Aplicaţia CitiDirect BE Tablet permite utilizatorului: să personalizeze vizualizarea datelor pentru facilitarea deciziilor strategice; să analizeze datele disponibile pentru a obţine informaţii globale despre companie; să vizualizeze date globale, filtrate după regiune sau ţară; să filtreze informaţiile în funcţie de monedă, sume sau ţară în vizualizări de tip hartă sau grafic; să autorizeze, să efectueze şi să editeze plăţi oricând şi oriunde.

    În prezent, aplicaţia Citi Direct BE Tablet este disponibilă în limba engleză şi a fost implementată în 23 de ţări printre care Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Columbia, Republica Dominicană, Ecuador, Franţa, India, Indonezia, Kenya, Mexic, Olanda, Nigeria, Peru, Polonia, Puerto Rico, România, Spania, Tanzania, Statele Unite şi Marea Britanie.

    Dezvoltată de către echipa diviziei de Treasury and Trade Solutions a Citi, alături de Citi Innovation Lab Dublin, CitiDirect BE Tablet aduce pe iPad-ul clientului funcţionalităţile de bază ale platformei de online banking CitiDirect BE.

    “Citi România îşi exprimă angajamentul de a fi un aliat puternic pentru clienţii săi corporativi, sprijinindu-i să obţină productivitate şi eficienţă sporite, precum şi mai mare vizibilitate şi control asupra fluxurilor financiare”, a declarat Sebastian Kucharek, director al Diviziei Treasury and Trade Solutions la Citi România.

    Aplicaţia va fi disponibilă în mai multe limbi şi va fi implementată la nivel global până la sfârşitul anului. De asemenea, banca anticipează că aplicaţia va fi disponibilă şi pentru tabletele AndroidTM la începutul anului 2014 şi pe celelalte platforme în perioada următoare.

    Citibank ocupa la finele anului trecut locul al 14-lea în sistemul bancar românesc, cu active de 6,5 mld. lei şi o cotă de piaţă de 1,8%.

  • Cea mai bogata tara din lume peste 40 de ani. Nu va fi niciuna dintre marile puteri de astazi

     In urma raspunsurilor celor mai avuti oameni din lume, dar si a altor indicatori economici, a reiesit ca Singapore, un stat-oras insular din sud-estul Asiei, va fi cel mai bogat din lume pana in 2050.

    Potrivit pronosticurilor Citibank, top 5 al celor mai bogate tari si regiuni din lume in 2050 arata in felul urmator:

    1. Singapore

    2. regiunea Hong Kong

    3. Taiwan

    4. Coreea de Sud

    5. SUA

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Încă un român în City-ul londonez: Mihaela Nacu este şef al Citibank pe creditul de retail din şapte pieţe

    Mihaela Nacu, responsabilul Citibank România pentru proiectul de transfer al diviziei de retail către Raiffeisen, a fost promovată la Londra pe poziţia de şef pe creditul de retail din Rusia, Polonia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Bahrein, Ungaria şi Cehia. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cele mai puternice femei din România: Adela Rădulescu, Citibank

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    Economistă de profesie, Adela Rădulescu s-a alăturat Citigroup în 1996. Din 2003 a condus departamentul de Operaţiuni şi Tehnologie, în 2008 a preluat coordonarea întregului segment de Operaţiuni şi Tehnologie pentru România şi Bulgaria, în 2010 a devenit director operaţiuni şi tehnologie pentru CE4 (Bulgaria, Cehia, România şi Slovacia), iar din septembrie 2011 ocupă poziţia actuală. „Comunicarea permanentă – fie ca are loc în cadrul întâlnirilor faţă în faţă sau utilizând telefonul, e-mail-ul, sistemul de videoconferinţe – este vitală pentru menţinerea spiritului de echipă, pentru îndeplinirea obiectivelor, pentru împărtăşirea reuşitelor, a problemelor care apar, dar şi a ideilor de soluţii. Din punctul acesta de vedere am fost norocoasă, pentru că Citibank este locul unde se colaborează deschis şi eficient, unde există susţinere pentru promovarea talentului şi pentru recunoaşterea performanţei„, afirmă ea. Despre promovarea femeilor în societate spune că „drumul de parcurs de către femei pentru egalitate în poziţiile de top nu s-a terminat. Dacă la început de carieră sunt procentaje similare bărbaţi/femei, în multe domenii de business, pe măsura urcării piramidei ierarhice, procentajul femeilor scade. Ce putem face? În primul rând, conştientizând asta, apoi susţinând activ femeile atunci când avem oportunitatea să o facem, contribuind la recunoaşterea şi utilizarea eficientă a resurselor şi a atuurilor lor reale”.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Se dezgheaţă piaţa tranzacţiilor cu portofolii bancare. Citibank s-a înţeles cu Raiffeisen să-i vândă credite şi depozite de retail de 275 mil. euro

    Citi România, sucursala locală a gigantului american Citibank, se pre­gă­teş­te să le vândă austriecilor de la Raif­feisen un pachet de credite de retail de peste 100 mil. euro, la care se adau­gă depozite de 175 mil. euro, în cadrul unei tran­zac­ţii care va marca ieşirea Citi de pe piaţa de retail. În total este vorba despre un portofoliu care depăşeşte 100.000 de clienţi care vor fi invitaţi să-şi exprime opţiunea cu privire la transferul către Raiffeisen Bank. Creditele vândute de americani sunt exclusiv în lei, din categoria împrumuturilor de nevoi personale negarantate, în timp ce peste 90% din depozitele care ar urma să facă obiectul transferului sunt în valută. Acesta este şi segmentul cel mai sensibil, având în vedere că include mulţi clienţi dintr-o gamă elitistă pentru care brandul Citi şi standardul de servicii al americanilor au o valoare aparte. Practic 90% din depozitele care fac obiectul acordului cu Raiffeisen aparţin clienţilor de wealth management (CitiGold). În ultimul an austriecii au făcut eforturi pentru a-şi întări oferta de servicii de tipul private banking, încercând să se diferenţieze pe piaţă prin calitatea consilierii în domeniul investiţiilor personale.

    Este prima tranzacţie de anvergură anunţată public pe piaţa de retail banking şi vine în contextul deciziei strategice a Citibank de a renunţa la acest tip de business la nivel local. RBS a luat în urmă cu un an o decizie similară, însă discuţiile privind formula de exit s-au prelungit.

    Deal-ul dintre Citi şi Raiffeisen a fost perfectat foarte repede având în vedere că americanii anun­ţaseră la începutul lunii decembrie 2012 că ies din afacerile cu clienţi persoane fizice. Nu după mult timp, Raiffeisen a arătat un interes puternic, solicitând exclusivitate în negocieri. Austriecii cumpără credite de calitate foarte bună, Citi raportând o rată a creditelor neperformante de sub 1% pe segmentul persoane fizice la 31 decembrie 2012. Pe lângă creditele de nevoi personale care au dobânzi fixe şi grafice de rambursare în rate egale, Raiffeisen va prelua portofoliul de carduri de credit şi facilităţile de descoperit de cont.

    Valoarea tranzacţiei care aşteaptă avizul Con­siliului Concurenţei este confidenţială. Alături de portofoliul de clienţi, Citi a negociat transferul a aproximativ 200 de angajaţi ai diviziei de retail.

    Citiţi mai multe pe weww.zfcorporate.ro

  • Raiffeisen Bank România a cumpărat portofoliul de retail al Citi

     Raiffeisen Bank a anunţat joi semnarea acordului cu Citibank România, tranzacţia urmând să fie finalizată după aprobarea de către Consiliul Concurenţei, cel mai probabil în trimestrul al treilea.

    Termenii financiari ai tranzacţiei nu au fost anunţaţi.

    “Acordul prevede că Raiffeisen Bank va prelua un portofoliu de peste 100.000 de clienţi, cu active de 460 milioane lei (peste 90 de milioane de euro) şi peste 770 milioane de lei (peste 175 milioane euro) în depozite, potrivit datelor de la 31 decembrie 2012, precum şi toţi angajaţii diviziei de retail a Citibank România”, se arată într-un comunicat al Raiffeisen.

    Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank România, a declarat că modelul de afaceri al Citi pe toate segmentele de retail este similar cu cel al Raiffeisen şi că tranzacţia a fost stabilită şi luând în calcul calitatea portofoliului de credite preluat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Adela Rădulescu, Citibank

    Ca femeie, afirmă ea, te impui ca lider atunci când demonstrezi performanţa “adăugând peste toate ingredientele obişnuite un plus de stil, de intuiţie, de empatie şi de suflet, care diferenţiază pozitiv”. Economistă de profesie, Adela Rădulescu s-a alăturat Citigroup în 1996 şi a ocupat diverse funcţii în departamentul de Operaţiuni şi Tehnologie. Din septembrie 2011 este director de Operaţiuni şi Tehnologie pentru regiunea CE4 (Bulgaria, Cehia, România şi Slovacia) şi Israel, coordonând în total o echipă de 800 de angajaţi. E pasionată de literatură, film şi artă, brandurile ei de parfum preferate sunt Jo Malone şi Hermès, iar ca destinaţii de vacanţă le preferă pe cele care “includ neapărat un ţărm de mare sau de ocean”.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Cine mai are încredere în Est

    Zdenek Turek precizează din capul locului că mesajul lui către noul guvern e de angajament ferm al Citi faţă de piaţa românească, o piaţă esenţială pentru grup în această parte de lume, şi că apreciază progresele “majore” macroeconomice, de amploare a afacerilor locale, de infrastructură făcute de România. Adaugă că vizitează ţara de circa trei ori pe an, aşa încât afirmaţia lui despre progres nu-i retorică. “Ştiu că est-europenii sunt în general critici şi vorbesc mai ales despre ceea ce mai trebuie făcut, dar e de-ajuns doar un drum de la aeroport încoace, de pildă, spre centrul Bucureştiului, ca să vezi schimbările. Îmi amintesc ce goală era zona Băneasa, starea proastă a drumului, faptul că în afară de Dorobanţi nu aveai unde să-ţi faci cumpărăturile. Ah, şi să nu uit, prin ’98-’99 mi se spunea aici că România va avea nevoie de 20 de ani ca să intre în UE!”

    Cum compară criza de la sfârşitul anilor ’90, când România ajunsese aproape de incapacitatea de plată, cu cea de acum? “Aceea era o criză a României, care avea dificultăţi macroeconomice, în relaţiile cu FMI, era în criză de rezerve valutare. Îmi amintesc de guvernul tehnocratic al d-lui Isărescu, din 2000, care într-un singur an a reuşit să facă schimbări majore şi să repună ţara pe o direcţie bună. Acela a fost un moment favorabil. Azi însă, avem de-a face cu o criză de natură diferită, cu originea în afara României. Fosta guvernare (Boc-Ungureanu, n.red.) are un bilanţ macroeconomic şi de reforme foarte solid, astfel încât îngrijorările noastre nu la România se referă, ci la pericolul de contagiune din partea a ceea ce se întâmplă în zona euro.” Turek precizează însă că are încredere în capacitatea noului guvern şi a BNR de a gestiona situaţia, ţinând cont şi de angajamentele noilor guvernanţi de continuitate a politicilor economice şi a acordurilor cu UE-FMI.

    Într-o analiză de la finele lunii trecute, economiştii Citi specializaţi în pieţe emergente susţin că, deşi încetinirea creşterii economice şi scăderea inflaţiei ar reclama reduceri de dobânzi, fuga de risc a investitorilor va împinge ţările cu necesităţi mari de finanţare (între care Polonia, Turcia, Ungaria, Africa de Sud şi România) spre o politică monetară restrictivă, iar deprecierea accentuată a monedelor din martie încoace va determina o prudenţă sporită faţă de orice decizie de scădere a dobânzilor, astfel încât acestea din urmă vor rămâne în ansamblu neschimbate, cu câteva excepţii determinate de factori locali – Brazilia, Cehia, Ungaria sau India. În plus, în Europa de Sud-Est persistă riscul unui efect al accentuării crizei greceşti, dată fiind expunerea băncilor elene în Bulgaria, România, Serbia şi Turcia.

    “Prin urmare, cine vrea să relaxeze politica monetară trebuie să aibă un necesar redus de finanţare şi să fie departe de Grecia”, conchid analiştii Citi, care dau ca probabilă pentru România o nouă reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% abia în martie 2013. “Riscurile la adresa creşterii economice rămân mari, din cauza crizei în derulare în zona euro şi a nesiguranţei asociate cu calendarul electoral pe 2012”, notează economiştii Citi, estimând pentru 2012 o creştere a PIB de 1,3%, o inflaţie de 3,5%, peste estimarea de 3,2% a BNR şi un deficit de cont curent uşor în creştere, la 4,5% din PIB. Majorarea creditului neguvernamental este estimată la 9,4%, faţă de 6,6% în 2011, iar investiţiile străine directe nete sunt aproximate la 3,4 mld. dolari, faţă de 2,7 anul trecut.

    Responsabilităţile lui Turek la ora actuală includ Rusia, Ucraina, Kazahstan, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. “Vedem aici un potenţial mare de creştere a afacerilor noastre; chiar un progres de 1-2% al PIB este o oportunitate bună, ţinând cont de comparaţia cu ceea ce se întâmplă în alte ţări, care sunt deja tehnic sau faptic în recesiune”, afirmă bancherul. Consideră că România poate evita recesiunea, pentru că există în continuare suficient potenţial de creştere a cererii interne şi de investiţii, iar pentru investitori şi pentru bancheri rămâne o piaţă atractivă, în ciuda tendinţei de dezintermediere financiară care se manifestă în Est.

    Conform topului băncilor întocmit de ZF, Citibank România, controlată de Citibank SUA prin filiala din Irlanda, era la finele anului trecut a cincea bancă din sistem după valoarea profitului net (117 mil. lei) şi a 14-a după valoarea activelor (aproape 6 mld. lei). Concentrată pe afacerile cu clienţi multinaţionale, pe piaţa cardurilor de credit şi activitatea de management al averilor, banca “nu a înregistrat niciun recul major în niciuna dintre liniile de business”, afirmă Turek. Portofoliul de credite a crescut în 2011 cu 26% faţă de 2010, la 1,4 mld. lei, capitalul propriu a crescut cu 4%, la 606 mil. lei, activele cu 18%, profitul net cu 25%, rentabilitatea activelor a urcat de la 1,95% la 2,25%, iar rentabilitatea capitalurilor proprii a crescut de la 16,72% la 19,84%.

    În clasamentul din 2012 al băncilor, întocmit de Euromoney, Citibank România s-a clasat pe primul loc în segmentul corporate al tranzacţiilor pe piaţa valutară autohtonă, o reflectare locală a avansului la scară globală al grupului american, care la capitolul tranzacţii pe pieţe valutare a urcat pe locul al doilea în topul Euromoney, cu o cotă de piaţă de 12,26%, după Deutsche Bank, liderul mondial, a cărui cotă a coborât uşor la 14,57%. Pentru grupul american, care anul acesta face 200 de ani de existenţă, probabil e un cadou; pentru Europa e probabil o ameninţare, dat fiind că avansul în topul global s-a întâmplat pe seama scăderii cotei unor giganţi bancari ca Barclays şi UBS.

    Ce se va întâmpla însă cu zona euro şi cu UE? “Eu cred în Europa. Sunt european şi sunt fericit dacă suntem uniţi în Europa”, susţine Zdenek Turek, afirmând că soluţiile sunt politice mai degrabă decât economice şi că scenariul de bază luat de el în calcul e că guvernele vor găsi o cale de a ieşi din criză care să fie asumată de electorate şi credibilă pentru investitori, însă “rămâne de văzut cât de mult se vor adânci problemele înainte ca guvernele să ia deciziile potrivite”. E în interesul Europei să nu mai existe surprize de genul situaţiei din Grecia, iar în Europa de Est “deja există conduceri puternice, la nivelul guvernelor şi al băncilor centrale, capabile să reacţioneze la orice situaţie ar putea apărea”, adaugă bancherul ceh, precizând cu titlu de opinie personală că obiectivul de bază e ca productivitatea şi performanţa economică să fie ameliorate în statele mai slabe ale uniunii, iar nivelul consumului să se întoarcă la niveluri mai raţionale. “Altminteri, a împrumuta mai mulţi bani nu va fi niciodată o soluţie.”