BusinessMagazin

Tag: circ

  • Cum a ajuns un actor de stradă să câştige peste 2 miliarde de dolari

    El a pariat tot ce avea atunci când a decis să aducă o trupă de circ din Quebec la Festivalul de Arte din Los Angeles, în 1987. Pariul său s-a dovedit însă a fi unul câştigător, iar trupa adusă de Laliberte a devenit faimoasa Cirque du Soleil.

    Astăzi, Guy Laliberte este CEO al Cirque, jucător profesionist de poker şi turist în spaţiu. El are o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari.

    Show-urile celor de la Cirque du Soleil necesită o pregătire îndelungată, iar eforturile logistice sunt uriaşe, ceea ce înseamnă că şi riscurile sunt mari. Tocmai de aceea, artiştii sunt cunoscuţi pentru  poliţele de asigurare complexă care să le ofere acoperire în cazul celor mai neprevăzute evenimente. Spre exemplu, pentru concertele din România, asiguratorii au creat o poliţă specială care acoperă evenimente multiple şi riscuri diferenţiate, astfel încât să ofere acoperirea de care organizatorul avea nevoie.

    Poliţa includea, printre altele, şi riscurile către terţi, daunele rezultate în urma folosirii focurilor de artificii, daune care pot apărea în aranjarea decorului, eventualele pagube rezultate din  încurajarea participării publicului, pagube provocate ca urmare a folosirii structurilor de scaune temporare sau cele cauzate de acte de acrobaţie şi, desigur, o componentă de protecţie a spectatorilor.

  • VIDEO Ultimul spectacol cu animale la Circul Globus

    Câini, papagali şi cai, pentru ultima dată în arena circului. Cum a arătat ultimul spectacol cu animale la Circul Globus.

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti a decis pe 30 ianuarie să elimine din spectacolele Circului Globus dresura de animale, din cauza relelor tratamente aplicate acestora în perioada în care sunt dresate.

    Puteţi vedea spectacolul pe Mediafax.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • Povestea miliardarului care înghiţea flăcări pe stradă

    A riscat totul în 1987, când a adus o trupă de succes din Quebec la Festivalul de Arte din Los Angeles, fără să cumpere bilete pentru membrii trupei şi pentru zborul de întoarcere. Pariul a fost unul de succes, iar grupul de circ a ajuns în cele din urmă în Las Vegas, unde a evoluat spre trupa de renume mondial Cirque du Soleil.

    În prezent, Laliberté este CEO-ul Cirque du Soleil, un jucător de pocher profesionist, care a cumpărat bilete pentru călătoriile în spaţiu ale lui Elon Musk. Are o avere totală evaluată de 2,5 miliarde.

  • DEZBATERE asupra interzicerii animalelor în circuri. ONG-urile reacţionează după ce s-au înregistrat 11 decese în incendiul de la Circul Globus

    ONG-urile consideră că nu este normală folosirea animalelor la circ şi doresc modificarea legii, după ce 11 animale au murit, joi, într-un incendiu izbucnit la o clădire ce aparţine Circului Globus. În prezent, în 21 de ţări din întreaga lume este interzisă în totalitate sau parţial folosirea animalelor sălbatice, 14 dintre aceste ţări fiind din Europa.

    “În primul rând mie nu mi se pare normală folosirea lor la circ. Adică în 2017 altă distracţie nu mai avem decât să ne uităm la nişte animale, care nu au nicio vină, cum sar prin foc sau mai ştiu eu ce fac. (…) Există un proiect legislativ în Camera Deputaţilor, de vreo doi ani de zile, al deputatului Remus Cernea, de modificare a legii de protecţie a animalelor, prin care să se interzică folosirea animalelor în circuri, dar a întâmpinat tot felul de trăsnăi, că altfel nu pot să le spun, din moment ce unii dintre deputaţii din Comisia de Agricultură au spus <<bine, şi cu ce le înlocuim?>>. Alţii au spus <<cum adică, să fim noi prima ţară din lume care nu mai are animale la circ?>>, fiind într-o eroare totală. Sperăm ca în această nouă legislatură să fie şi altfel de oameni, care să înţeleagă despre ce este vorba şi să încetăm cu aşa-zisa distracţie de genul ăsta, care uite ce distracţie e”, a declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX Kuki Bărbuceanu de la Vier Pfoten.

    Pe reţelele de socializare circulă deja o petiţie prin care iubitorii de animale cer schimbarea legislaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a început cariera cântând pe stradă la acordeon, iar acum deţine un imperiu de 2,5 miliarde de dolari

    De origine canadian, Guy Laliberte şi-a început cariera cântând la acordeon, mergând pe sârmă şi postând, în mai multe ocazii, ca fachir.

    El a pariat tot ce avea atunci când a decis să aducă o trupă de circ din Quebec la Festivalul de Arte din Los Angeles, în 1987. Pariul său s-a dovedit însă a fi unul câştigător, iar trupa adusă de Laliberte a devenit faimoasa Cirque du Soleil.

    Astăzi, Guy Laliberte este CEO al Cirque, jucător profesionist de poker şi turist în spaţiu. El are o avere estimată la 2,5 miliarde de dolari.

    Show-urile celor de la Cirque du Soleil necesită o pregătire îndelungată, iar eforturile logistice sunt uriaşe, ceea ce înseamnă că şi riscurile sunt mari. Tocmai de aceea, artiştii sunt cunoscuţi pentru  poliţele de asigurare complexă care să le ofere acoperire în cazul celor mai neprevăzute evenimente. Spre exemplu, pentru concertele din România, asiguratorii au creat o poliţă specială care acoperă evenimente multiple şi riscuri diferenţiate, astfel încât să ofere acoperirea de care organizatorul avea nevoie.

    Poliţa includea, printre altele, şi riscurile către terţi, daunele rezultate în urma folosirii focurilor de artificii, daune care pot apărea în aranjarea decorului, eventualele pagube rezultate din  încurajarea participării publicului, pagube provocate ca urmare a folosirii structurilor de scaune temporare sau cele cauzate de acte de acrobaţie şi, desigur, o componentă de protecţie a spectatorilor.

  • Înţelepciunea unui clovn devenit antreprenor

    Titlul nu are nimic peiorativ în el, să ne înţelegem; Derek Sivers a fost, înainte de a ajunge antreprenor şi preşedinte de companie, muzician şi clovn la circ. Cartea sa „Orice îţi doreşti. 40 de lecţii pentru un altfel de antreprenor“, apărută la Editura Publica, vine cu câteva idei interesante.

    Înainte de orice, formatul: colecţia – sper să fie o colecţie – se numeşte Publica Pocket şi condensează în 100 de pagini cât alte volume în 400; este adevărat că şi dimensiunea fontului este ceva mai mică. Mari sunt însă ideile din carte. Sivers a fondat un magazin online pentru muzicienii independenţi, care se numeşte CD Baby, în 1997.

    Magazinul a devenit cel mai mare distribuitor de muzică independentă de pe internet, cu vânzări de 100 de milioane de dolari pe an şi 150.000 de muzicieni clienţi. În 2008 Sivers a vândut CD Baby, ceea ce i-a permis să dedice mai mult timp sprijinirii muzicienilor, dar şi antreprenorilor; compania sa Wood Egg publică anual câte un ghid despre cum să-ţiînfiinţezi propria companie în ţări precum Cambodgia, China, Hong Kong, India, Indonezia, Japonia, Coreea de Sud, Malaiezia, Mongolia, Filipine, Singapore, Sri Lanka, Taiwan, Thailanda sau Vietnam.

    Ceea ce propune Sivers în volumaşul său cu fonturi mici este să furnizeze fundamentele dezvoltării unei companii fără ca antreprenorul să folosească un plan de afaceri. Singur autorul spune că „planul de afaceri este discutabil. Nu ştiţi ce vor oamenii cu adevărat până când nu demaraţi proiectul“. Folosind exemple din viaţa reală, dar şi din propriile sale experienţe, Derek Sivers este în stare să vă facă să vă loviţi peste frunte, în maniera „eu de ce nu m-am gândit?!“.

    La capitolul „inside“ nu pot evita conflictul său cu Apple şi Steve Jobs, pornit de la includerea catalogului CD Baby în magazinul de muzică iTunes. Totul, desigur, respectând condiţiile Apple, ceea ce nu i-a prea convenit tânărului antreprenor Sivers, care a avut tăria de a se opune abordării milităros-agresive a companiei lui Jobs. Care Jobs nu l-a iertat, criticându-l public, într-o dispută în care, eufemistic vorbind, să zicem că fiecare avea partea sa de dreptate.

    Totul s-a sfârşit cu bine, iar lecţia pe care Sivers a învăţat-o a fost despre menţinerea controlului asupra activităţii companiei, indiferent de ce, cum şi pentru cine lucrezi.

    Unul din capitolele cărţii se numeşte „Nu doar «da». Ori «clar, da!», ori «nu»“. Zic şi eu:

    „Clar, da!“.

  • Momente de necrezut la Antena 3. Prezentatoarea a explodat când a văzut imaginile. „E un circ cu manelişti”

    Este cel mai mare scandal din televiziunile din România din ultima perioadă, iar reacţiile pe care le provoacă sunt dintre cele mai surprinzătoare.

    Este un RĂZBOI TOTAL! Momente de necrezut la Antena 3. Prezentatoarea a EXPLODAT când a văzut imaginile. „E un circ cu manelişti”

  • Unde se va disputa meciul demonstrativ Ronnie O’Sullivan – Stuart Bingham din Bucureşti

    Cei care doresc să asiste la partida demonstrativă de la Bucureşti se pot înscrie pe site-ul www.eventim.ro, prin intermediul căruia se vor vinde biletele.

    Cel mai ieftin bilet de acces la cele două gale va costa aproximativ 15-20 euro. “Biletele se vor putea cumpăra în sistem online de la eventim. Vor fi preţuri accesibile. Am făcut o simulare împreună cu cei de la eventim, probabil că preţul pentru cel mai ieftin bilet va fi undeva la 15-20 de euro”, a declarat Thiess.

    Multiplul campion mondial la snooker, Ronnie O’Sullivan, le-a transmis fanilor din România un mesaj prin intermediul unei înregistrări video: “Salut, sunt Ronnie O’Sullivan şi sunt nerăbdător să vin în România cu Stuart Bingham, campionul mondial. Aştept cu interes să joc în faţa iubitorilor snooker-ului din România. Pe curând”.

    Ronnie O’Sullivan, deţinător a cinci titluri mondiale la snooker, va susţine două partide demonstrative la Bucureşti şi Cluj-Napoca, pe 21 şi 22 noiembrie, în compania campionului mondial en-titre Stuart Bingham, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, organizatorul evenimentelor, Adrian Thiess.

    În vârstă de 39 de ani, Ronnie O’Sullivan este considerat de specialişti cel mai talentat şi valoros jucător de snooker din toate timpurile. A intrat în circuitul profesionist în 1992, când avea 16 ani, iar un an mai târziu câştiga primul său mare turneu, devenind cel mai tânăr campion al Marii Britanii la snooker. În cariera sa de până acum, Roonie O’Sullivan a devenit de cinci campion mondial, în 2001, 2004, 2008, 2012 şi 2013, câştigurile sale din snooker ridicându-se la peste 8 milioane de lire sterline. În momentul de faţă, Ronnie O’Sullivan ocupă locul 5 în clasamentul mondial.

    Englezul Stuart Bingham, 39 de ani, a câştigat în luna mai Campionatul Mondial de Snooker, care a avut loc la Sheffield, performanţă pentru care a fost recompensat cu 300.000 de lire sterline. Bingham l-a învins în sferturile de finală ale Campionatului Mondial pe adversarul său de la Bucureşti, Ronnie O’Sullivan.

    În întreaga sa carieră, Stuart Bingham, care în acest moment ocupă locul 2 în clasamentul mondial, a câştigat 1,7 milioane de lire sterline.

     

  • Dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele

    Am transpus în alţi termeni o parte, zic eu importantă, dar ignorată de către public şi de către justiţie, din dosarul Rompetrol, care a dus în puşcărie, săptămâna trecută, 11 inculpaţi. Naţiunea a răsuflat uşurată, circul a făcut ca firmitura de pâine să pară mai mare, mai crocantă şi mai dulce. Dar, dincolo de circ, mai sunt nişte întrebări.

    Fondul problemei, în partea de dosar care se ocupă de creanţa libiană, este vânzarea participaţiei României la dezvoltarea şi exploatarea zăcământului Murzuk, cu rezerve de 2 miliarde de barili (Petrom are rezerve de circa un miliard de barili). Afacerea a început înainte de 1989, când Rompetrol şi România erau o forţă în industria petrolieră mondială. Deoarece au considerat că nu pot asigura 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea zăcământului, autorităţile române au decis, în 1993, să renunţe la participaţia Rompetrol, care a fost cedată, pentru circa 27 de milioane de dolari, la care se adăugau compensaţii de 85 de milioane de dolari (adică suma în dispută din dosar).

    O afacere de sute de miliarde de dolari a fost aruncată de cabinetul Văcăroiu la coş cu o hotărâre de guvern cu numai 136 de cuvinte; de ce? Scuza cu asigurarea fondurilor nu mi se pare a sta în picioare, o afacere în petrol a găsit şi va găsi oricând finanţare, indiferent de cine este implicat, de parteneri, de situaţia politică, economică sau de orice altceva; în acelaşi timp, cele 500 de milioane de dolari erau o sumă care trebuia asigurată într-o perioadă îndelungată de timp, nu odată.

    Răspunde cineva pentru această decizie? Ce etichetă i se poate pune? Cel puţin unul dintre miniştrii care au semnat HG 157/1993 a fost chemat la Parchet, dar în calitate de martor. O fi de ajuns? Care este definiţia pentru „subminarea economiei naţionale“?

    În 1994 Rompetrol, privatizată prin MEBO, construia, conform unei ştiri din presa vremii, 26 de sonde în Libia,
    într-un contract cu valoare de 40 de milioane de dolari, exporta echipament petrolier în Rusia de 50 de milioane de dolari şi prognoza vânzări de aproape 100 de milioane de dolari în anul următor. Capacitate de a continua contractul pare că ar fi avut; dar între timp se privatizase, prin MEBO. Paradoxal, Patriciu spunea că a preluat Rompetrol, în 1998, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de dolari şi cu pierderi de 1,5 milioane de dolari.

    Vorbim astăzi despre dezindustrializare de parcă ar fi un soi de fenomen natural inevitabil, ca încălzirea globală. Ciudat, puţini par a se simţi răspunzători pentru decizii de stat, luate de guverne şi de autorităţile îndreptăţite, pentru căpuşarea companiilor şi pentru aducerea lor în mod voit în faliment. Că pe urmă vin nişte personaje şi taie utilaje şi le fac fier vechi, nici nu mai are prea mare importanţă; rădăcina răului este în altă parte.

    De aceea zic, dacă tot a început curăţatul haznalei, să râcâim şi ungherele: decizia politică, cumetriile, năşelile, imobilismul, prostia, răutatea, lăcomia. Câţi slujbaşi la stat ar trebui să-i însoţească pe afaceriştii intraţi în puşcării, slujbaşi la stat care au îngăduit, au văzut, au profitat dar nu au acţionat? Motivul? Multe-multe miliarde de euro. Miliarde din devalizarea băncilor, din căpuşarea combinatelor, din contrabanda cu produse petroliere, ţigări şi alcool, toate Jimboliile, Ţigaretele şi toate tunurile ultimilor 25 de ani. 

    Ilustrez cu Hieronymus Bosch, „Magicianul şi hoţul de buzunare“; la mijloc, între cei doi, e poporul, concentrat, desigur, în direcţia greşită.

  • Festivalul “Bucureştii lui Caragiale” începe sâmbătă în Centrul Istoric

    Festivalul începe sâmbătă, la ora 18.00, cu defilarea a două parade: Parada Circului de Stat Globus, care va porni din Piaţa Natiunile Unite către Centrul Istoric, şi Parada Teatrului Masca, având ca punct de plecare Strada Franceză. Punctul de întâlnire al celor două parade este intersecţia Străzii Stavropoleos cu strada Poştei. Apoi artiştii se vor îndrepta către scena festivalului amplasată în aer liber în Centrul Istoric (Str. Franceză nr. 10).

    Duminică, 29 iunie, de la ora 19,30, pe scena din Centrul Istoric are loc un spectacol de statui vivante cu Teatrul Masca, iar de la ora 20,30, în acelaşi loc, un spectacol susţinut de Circul Globus. La ora 21, în Grădina “La Conu Iancu” are loc spectacolul “Mic şi-al dracu’” al Teatrului Evreiesc de Stat, în regia Maiei Morgenstern.

    Spectacolele de teatru în aer liber însumează 32 de titluri şi 139 de reprezentaţii cu actori precum Maia Morgenstern, Mihai Mălaimare, Radu Gheorghe, Anca Sigartău, Marius Florea Vizante, alături de acrobaţi, dresori, echilibrişti şi iluzionişti.

    Această ediţie a Festivalului “Bucureştii lui Caragiale”, organizată de Primăria Municipiului Bucureşti, este dedicată aniversării a 555 de ani de atestare documentară a Bucureştiului.

    Programul festivalului este disponibil aici.