BusinessMagazin

Tag: cimitir

  • Oraşul unde nu ai voie să mori sau cel construit într-o piatră: care sunt CELE MAI CIUDATE 12 aşezări omeneşti din lume – GALERIE FOTO

    12. Oraşul în care nu poţi muri

    Oraşul Longyearbyen, Svalbard, un teritoriu insular în Oceanul Arctic, este una dintre cele mai nordice aşezări din lume şi un loc în care, oficial, nu puteţi muri. Există un cimitir în oraş, dar nu a fost folosit în 70 de ani. Motivul este clima îngheţată, care împiedică descompunerea corpurilor moarte şi le face o atracţie pentru animalele sălbatice. Persoanele care sunt susceptibile de a muri în curând sunt transportate în Norvegia cu avionul.

     

    11. Oraşul aflat pe teritoriul a două ţări

    Oraşele împărţite între două ţări sunt un fenomen mai frecvent decât credeţi, dar acesta este cel mai neobişnuit dintre ele. Büsingen am Hochrhein este un oraş german aflat în Elveţia. Din punct de vedere economic, face parte din Elveţia, dar din punct de vedere administrativ, face parte din Germania. Büsingen am Hochrhein este singurul oraş german unde francul elveţian este monedă principală şi are două coduri poştale: una elveţiană şi una germană. Cetăţenii folosesc atât numere de telefon elveţiene, cât şi germane. FC Büsingen este singura echipă germană care joacă în campionatul elveţian.

     

    10. Oraşul „iadului”

    Statul Michigan, Statele Unite ale Americii, este un loc unde puteţi găsi „Iadul” la orice colţ, mai exact, cuvântul englez „Hell”. Asocierea acestuio cuvânt cu oraşul este incertă, dar locuitorii oraşului sunt fericiţi să-şi susţină imaginea infernală. Turiştii sunt fericiţi să se fotografieze cu panourile „Bine aţi venit în iad” pe fundal, iar magazinele de suveniruri locale profită de beneficiile „iadului”.

    9. Un oraş austro-chinez

    Chinezii sunt cunoscuţi pentru abilitatea de a copia foarte bine un lucru, chiar şi oraşele întregi. Pentru a-şi conferi şansa de a călători fără a părăsi ţara, aceştia au decis să refacă satul austriac Hallstatt. Biserica a fost construită mai întâi, urmată de străzi, care arată exact ca cele originale. Mai mult,  piaţa imobiliară din Hallstatt, China, este mai scumpă decât în ​​cel austriac.

    8. Ultimul oraş liber

    Slab City este un oraş californian populat în principal vagabonzi, pensionari şi cei care nu au unde să meargă. Oamenii trăiesc aici în remorci şi în hambare improvizate, fără apă, electricitate sau adrese. De asemenea, lipsesc utilităţile publice, precum şi taxele şi chiriile. Toate acestea suna ca o multime de inconveniente, dar multi dintre cei care au fost aici spun ca este de fapt un loc foarte confortabil. Localnicii îl numesc „ultimul oraş liber din America”.

    7. Oraşul peşteră

    Matmata din sudul Tunisiei este un oraş mulţi trăiesc în locuinţe subterane. În anii 1970, aici s-au construit case la suprafaţă, dar mulţi localnici preferă să locuiască în casele lor tradiţionale. Fanii Star Wars vor recunoaşte acest loc ca fiind casa lui Luke Skywalker.

    6. Tot oraşul sub un singur acoperiş

    Întregul oraş din Whittier, Alaska, este situat în clădirea cu 14 nivele a unei foste unităţi militare. Aceasta găzduieşte, pe lângă locuinţe,  toate magazinele, o secţie de poliţie, un spital şi o biserică. Scopul a fost economia la încălzire, pentru că vremea este rece şi vântură aproape tot anul. Populaţia oraşului numără doar 220 de persoane.

  • Fotografiile care demonstrează sfârşitul mall-urilor. Peste 6400 de magazine se vor închide anul viitor – GALERIE FOTO

    Apocalipsa retailului se desfăşoară în SUA, notează Business Insider. Peste 6400 de magazine se vor închide în SUA în următorul an, iar magazine mari precum Macys, Sears sau JCPenney au închis deja o duzină de locaţii. Plimbatul prin mall-uri este ca şi cum te-ai plimba printr-un cimitir.

    O analiză a publicaţiei americane The Atlantic arată motivele acestui fenomen, ce pare a lua proporţii din ce în ce mai mari.

    Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături.

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent.

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.

  • Oraşul unde nu ai voie să mori sau cel construit într-o piatră: care sunt CELE MAI CIUDATE 12 aşezări omeneşti din lume – GALERIE FOTO

    12. Oraşul în care nu poţi muri

    Oraşul Longyearbyen, Svalbard, un teritoriu insular în Oceanul Arctic, este una dintre cele mai nordice aşezări din lume şi un loc în care, oficial, nu puteţi muri. Există un cimitir în oraş, dar nu a fost folosit în 70 de ani. Motivul este clima îngheţată, care împiedică descompunerea corpurilor moarte şi le face o atracţie pentru animalele sălbatice. Persoanele care sunt susceptibile de a muri în curând sunt transportate în Norvegia cu avionul.

     

    11. Oraşul aflat pe teritoriul a două ţări

    Oraşele împărţite între două ţări sunt un fenomen mai frecvent decât credeţi, dar acesta este cel mai neobişnuit dintre ele. Büsingen am Hochrhein este un oraş german aflat în Elveţia. Din punct de vedere economic, face parte din Elveţia, dar din punct de vedere administrativ, face parte din Germania. Büsingen am Hochrhein este singurul oraş german unde francul elveţian este monedă principală şi are două coduri poştale: una elveţiană şi una germană. Cetăţenii folosesc atât numere de telefon elveţiene, cât şi germane. FC Büsingen este singura echipă germană care joacă în campionatul elveţian.

     

    10. Oraşul „iadului”

    Statul Michigan, Statele Unite ale Americii, este un loc unde puteţi găsi „Iadul” la orice colţ, mai exact, cuvântul englez „Hell”. Asocierea acestuio cuvânt cu oraşul este incertă, dar locuitorii oraşului sunt fericiţi să-şi susţină imaginea infernală. Turiştii sunt fericiţi să se fotografieze cu panourile „Bine aţi venit în iad” pe fundal, iar magazinele de suveniruri locale profită de beneficiile „iadului”.

    9. Un oraş austro-chinez

    Chinezii sunt cunoscuţi pentru abilitatea de a copia foarte bine un lucru, chiar şi oraşele întregi. Pentru a-şi conferi şansa de a călători fără a părăsi ţara, aceştia au decis să refacă satul austriac Hallstatt. Biserica a fost construită mai întâi, urmată de străzi, care arată exact ca cele originale. Mai mult,  piaţa imobiliară din Hallstatt, China, este mai scumpă decât în ​​cel austriac.

    8. Ultimul oraş liber

    Slab City este un oraş californian populat în principal vagabonzi, pensionari şi cei care nu au unde să meargă. Oamenii trăiesc aici în remorci şi în hambare improvizate, fără apă, electricitate sau adrese. De asemenea, lipsesc utilităţile publice, precum şi taxele şi chiriile. Toate acestea suna ca o multime de inconveniente, dar multi dintre cei care au fost aici spun ca este de fapt un loc foarte confortabil. Localnicii îl numesc „ultimul oraş liber din America”.

    7. Oraşul peşteră

    Matmata din sudul Tunisiei este un oraş mulţi trăiesc în locuinţe subterane. În anii 1970, aici s-au construit case la suprafaţă, dar mulţi localnici preferă să locuiască în casele lor tradiţionale. Fanii Star Wars vor recunoaşte acest loc ca fiind casa lui Luke Skywalker.

    6. Tot oraşul sub un singur acoperiş

    Întregul oraş din Whittier, Alaska, este situat în clădirea cu 14 nivele a unei foste unităţi militare. Aceasta găzduieşte, pe lângă locuinţe,  toate magazinele, o secţie de poliţie, un spital şi o biserică. Scopul a fost economia la încălzire, pentru că vremea este rece şi vântură aproape tot anul. Populaţia oraşului numără doar 220 de persoane.

  • Oraşul unde nu ai voie să mori sau cel construit într-o piatră: care sunt CELE MAI CIUDATE 12 aşezări omeneşti din lume – GALERIE FOTO

    12. Oraşul în care nu poţi muri

    Oraşul Longyearbyen, Svalbard, un teritoriu insular în Oceanul Arctic, este una dintre cele mai nordice aşezări din lume şi un loc în care, oficial, nu puteţi muri. Există un cimitir în oraş, dar nu a fost folosit în 70 de ani. Motivul este clima îngheţată, care împiedică descompunerea corpurilor moarte şi le face o atracţie pentru animalele sălbatice. Persoanele care sunt susceptibile de a muri în curând sunt transportate în Norvegia cu avionul.

     

    11. Oraşul aflat pe teritoriul a două ţări

    Oraşele împărţite între două ţări sunt un fenomen mai frecvent decât credeţi, dar acesta este cel mai neobişnuit dintre ele. Büsingen am Hochrhein este un oraş german aflat în Elveţia. Din punct de vedere economic, face parte din Elveţia, dar din punct de vedere administrativ, face parte din Germania. Büsingen am Hochrhein este singurul oraş german unde francul elveţian este monedă principală şi are două coduri poştale: una elveţiană şi una germană. Cetăţenii folosesc atât numere de telefon elveţiene, cât şi germane. FC Büsingen este singura echipă germană care joacă în campionatul elveţian.

     

    10. Oraşul „iadului”

    Statul Michigan, Statele Unite ale Americii, este un loc unde puteţi găsi „Iadul” la orice colţ, mai exact, cuvântul englez „Hell”. Asocierea acestuio cuvânt cu oraşul este incertă, dar locuitorii oraşului sunt fericiţi să-şi susţină imaginea infernală. Turiştii sunt fericiţi să se fotografieze cu panourile „Bine aţi venit în iad” pe fundal, iar magazinele de suveniruri locale profită de beneficiile „iadului”.

    9. Un oraş austro-chinez

    Chinezii sunt cunoscuţi pentru abilitatea de a copia foarte bine un lucru, chiar şi oraşele întregi. Pentru a-şi conferi şansa de a călători fără a părăsi ţara, aceştia au decis să refacă satul austriac Hallstatt. Biserica a fost construită mai întâi, urmată de străzi, care arată exact ca cele originale. Mai mult,  piaţa imobiliară din Hallstatt, China, este mai scumpă decât în ​​cel austriac.

    8. Ultimul oraş liber

    Slab City este un oraş californian populat în principal vagabonzi, pensionari şi cei care nu au unde să meargă. Oamenii trăiesc aici în remorci şi în hambare improvizate, fără apă, electricitate sau adrese. De asemenea, lipsesc utilităţile publice, precum şi taxele şi chiriile. Toate acestea suna ca o multime de inconveniente, dar multi dintre cei care au fost aici spun ca este de fapt un loc foarte confortabil. Localnicii îl numesc „ultimul oraş liber din America”.

    7. Oraşul peşteră

    Matmata din sudul Tunisiei este un oraş mulţi trăiesc în locuinţe subterane. În anii 1970, aici s-au construit case la suprafaţă, dar mulţi localnici preferă să locuiască în casele lor tradiţionale. Fanii Star Wars vor recunoaşte acest loc ca fiind casa lui Luke Skywalker.

    6. Tot oraşul sub un singur acoperiş

    Întregul oraş din Whittier, Alaska, este situat în clădirea cu 14 nivele a unei foste unităţi militare. Aceasta găzduieşte, pe lângă locuinţe,  toate magazinele, o secţie de poliţie, un spital şi o biserică. Scopul a fost economia la încălzire, pentru că vremea este rece şi vântură aproape tot anul. Populaţia oraşului numără doar 220 de persoane.

  • De ce a renunţat o femeie la civilizaţie pentru a trăi 40 de ani în “Cimitirul Atlanticului” – FOTO

    Femeia trăieşte de mai bine de 40 de ani pe Sable Island, o “bucată” de pământ ce măsoară doar 40 de kilometri în lungime. Ceilalţi rezidenţi sunt 400 de cai, 300.000 de foci şi peste 350 de specii de păsări.

    Lucas, cercetătoare născută în Halifax, a vizitat Sable Island pentru prima oară în 1971. “Am venit prima oară pentru a studia caii, dar mi-a plăcut atât de mult încât am decis să revin cât de curând.”

    Insula e cunoscută pentru faptul că e înconjurată de ceaţă timp de 125 de zile în fiecare an. Ca urmare, sute de  bărci s-au scufundat aici de-a lungul anilor, dând insulei supranumele de “Cimitirul Atlanticului”.

    Lucas a revenit pe insulă şi s-a stabilit într-o tabără improvizată la marginea insulei, cu scopul de a studia viaţa sălbatică şi dezvoltarea acesteia. Câţiva ani mai târziu, Administraţia Naţională a Parcurilor din Canada a intervenit şi i-a construit femeii o casă simplă din lemn. Mai mult, există o echipă dedicată de oameni care vin ocazional pe insulă pentru a se asigura că cercetătoarea nu duce lipsă de nimic.

    Sursă: Daily Mail

  • Locul din România, unic în lume, care fascinează străinii

    ”Cimitirul Vesel” este localizat în satul Săpânţa, Maramureş. Pentru umorul cu care oamenii locului abordează moartea, ”Cimitirul Vesel” nu este faimos doar în România, ci şi în lume.

    Cimitirul este faimos pentru crucile colorate, decorate cu motive tradiţionale, picturi cu evenimentele din viaţa persoanei şi un poem original prin care este explicat modul în care individul a murit.

    Stan Ioan Patras, un tâmplar, poet şi pictor, născut în 1908, a început să construiască aceste cruci în 1935. După moartea acestuia din 1977, munca sa a fost dusă mai departe de unul dintre ucenicii săi, Dumitru Pop (cunoscut cu apelativul Tincu)

    Timp de 50 de ani, Ion Patras a creat sute de cruci şi pietre funerare. Pe pietrele funerare sunt scrise poeme umoristice, în locul unei descrieri simple.

    Patras sculpta crucile din stejar şi le picta în albastru, decorându-le cu roşu, galben sau negru. Crucile sunt pictate pentru a rezista pentru mai mult timp. 

    Pe cruce se află o pictură care descrie modul în care persoana a murit, dar scena este prezentată într-un mod colorat şi vesel. Dedesubtul imaginii se află un poem. Patras crea aceste poeme după ce membrii familiei decedatului îi povesteau artistului viaţa persoanei care urma să fie înmormântată. Din 1960, artistul a creat peste 800 de cruci din stejar.

    Triburile dacice considerau moartea un moment de bucurie deoarece credeau că decedatul se duce într-o lume mai bună.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Locul din România, unic în lume, care fascinează străinii

    ”Cimitirul Vesel” este localizat în satul Săpânţa, Maramureş. Pentru umorul cu care oamenii locului abordează moartea, ”Cimitirul Vesel” nu este faimos doar în România, ci şi în lume.

    Cimitirul este faimos pentru crucile colorate, decorate cu motive tradiţionale, picturi cu evenimentele din viaţa persoanei şi un poem original prin care este explicat modul în care individul a murit.

    Stan Ioan Patras, un tâmplar, poet şi pictor, născut în 1908, a început să construiască aceste cruci în 1935. După moartea acestuia din 1977, munca sa a fost dusă mai departe de unul dintre ucenicii săi, Dumitru Pop (cunoscut cu apelativul Tincu)

    Timp de 50 de ani, Ion Patras a creat sute de cruci şi pietre funerare. Pe pietrele funerare sunt scrise poeme umoristice, în locul unei descrieri simple.

    Patras sculpta crucile din stejar şi le picta în albastru, decorându-le cu roşu, galben sau negru. Crucile sunt pictate pentru a rezista pentru mai mult timp. 

    Pe cruce se află o pictură care descrie modul în care persoana a murit, dar scena este prezentată într-un mod colorat şi vesel. Dedesubtul imaginii se află un poem. Patras crea aceste poeme după ce membrii familiei decedatului îi povesteau artistului viaţa persoanei care urma să fie înmormântată. Din 1960, artistul a creat peste 800 de cruci din stejar.

    Triburile dacice considerau moartea un moment de bucurie deoarece credeau că decedatul se duce într-o lume mai bună.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Povestea Baronului BELLU, cel care a dat numele celebrului cimitir din Bucureşti

    Din prestigiul de altă dată al al familiei Bellu a rămas numele unui cimitir, ridicat pe locul în care se afla o grădină de portocali.


    Puţină lume ştie cine a fost şi ce a însemnat în istoria şi cultura noastră această familie de aromâni veniţi din Macedonia.
     

    Se pare că devăratul donator al terenului pentru cimitir a fost Barbu Bellu, la intervenţia lui C.A. Rosetti, pe atunci primar al Capitalei. Se întâmpla în 1853. Pe locul actualului cimitir se afla o grădină cu portocali.
    Barbu Bellu (1825-1900) era baron austriac (moştenise titlul de la unchiul său Constantin Bellios, care-l primise în 1817, de la împăratul Francisc I), dar a deţinut şi înalte demnităţi publice şi domneşti, ca aproape toţi cei din neamul lui, începând cu cea de paharnic şi continuând cu cea de membru al Curţii de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptăţii, senator.

    Barbu Bellu, donatorul terenului pentru cimitir, mai avea trei fraţi. Cel mai mare, Ştefan, era un personaj central în viaţa mondenă a Capitalei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Bărbat galant şi veşnic amorezat, conul Fănică Bellu, alias Bibicul (nume de alint cu care era dezmierdat de balerinele trupei Fanelly) îşi refăcea energia consumată în Parlament, ducându-se să admire picioarele dansatoarelor de la grădina „Union” şi aplaudând-o frenetic pe o oarecare domnişoară Margot, considerată cea mai „seduisante orizontale” a trupei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Povestea Baronului BELLU, cel care a dat numele celebrului cimitir din Bucureşti

    Din prestigiul de altă dată al al familiei Bellu a rămas numele unui cimitir, ridicat pe locul în care se afla o grădină de portocali.


    Puţină lume ştie cine a fost şi ce a însemnat în istoria şi cultura noastră această familie de aromâni veniţi din Macedonia.
     

    Se pare că devăratul donator al terenului pentru cimitir a fost Barbu Bellu, la intervenţia lui C.A. Rosetti, pe atunci primar al Capitalei. Se întâmpla în 1853. Pe locul actualului cimitir se afla o grădină cu portocali.
    Barbu Bellu (1825-1900) era baron austriac (moştenise titlul de la unchiul său Constantin Bellios, care-l primise în 1817, de la împăratul Francisc I), dar a deţinut şi înalte demnităţi publice şi domneşti, ca aproape toţi cei din neamul lui, începând cu cea de paharnic şi continuând cu cea de membru al Curţii de Apel, deputat, ministru al Cultelor, ministru al Dreptăţii, senator.

    Barbu Bellu, donatorul terenului pentru cimitir, mai avea trei fraţi. Cel mai mare, Ştefan, era un personaj central în viaţa mondenă a Capitalei din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Bărbat galant şi veşnic amorezat, conul Fănică Bellu, alias Bibicul (nume de alint cu care era dezmierdat de balerinele trupei Fanelly) îşi refăcea energia consumată în Parlament, ducându-se să admire picioarele dansatoarelor de la grădina „Union” şi aplaudând-o frenetic pe o oarecare domnişoară Margot, considerată cea mai „seduisante orizontale” a trupei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Convorbirea telefonică ce poate schimba istoria lumii aşa cum o ştim. România este vizată direct

    Încă de la 21.30 ora Turciei (23 ora locală), ministerul iranian de Externe a organizat ceea ce noi am numi o celulă de criză, ministrul Muhammad Javad Zarif primind personal toate notele diplomaţilor săi de la Ankara. Asta în contextual în care  Erdoğan, aşa cum a declarat, a fost informat despre puci abia în jurul orei 20, serviciile secrete nedorind să-l… deranjeze din vacanţă.  Fapt care a dat loc zvonurilor, lansate de la Tehran, cum că ruşii au fost cei care l-au avertizat primii pe Sultan despre ce i se pregăteşte.  

    Spre deosebire de mulţi alţi lideri mondiali, preşedintele  Hassan Ruhani şi-a declarat fără echivoc sprijinul pentru regimul Erdoğan, înainte ca soarta loviturii de stat să fie decisă.

    Află aici conţinutul convorbirii telefonice ce poate schimba istoria lumii. România este vizată direct