BusinessMagazin

Tag: chirurgie

  • Sanador: „80% din decesele cauzate de bolile cardiovasculare ar putea fi prevenite”

    „În România, bolile cardiovasculare fac aproximativ 150.000 de victime anual, reprezentând 60% din totalul deceselor, în contextul în care mulţi români ajung la medic în stadii foarte avansate ale bolii şi foarte rar în stadii incipiente. Riscul dezvoltării unei astfel de afecţiuni ar scădea major dacă populaţia ar respecta principalele măsuri de prevenţie recomandate de medici, şi anume un stil de viaţă sănătos, fără excese alimentare şi fără fumat, activitatea fizică moderată şi un control cardiologic anual. Pentru a putea veni în sprijinul pacienţilor care suferă de afecţiuni cardiovasculare, am investit în dezvoltarea unei secţii complexe de cardio-chirurgie, unde putem prelua în regim de urgenţă cazuri de gravitate extremă”, au declarat reprezentanţii Sanador. 

    Sanador asigură servicii complete şi permanente (24/7) de chirurgie cardiovasculară în patologia adultului, de la linie de gardă în specialitatea cardiologie, ambulanţă CPU, chirurgie cardiacă, vasculară, cardiologie intervenţională, electrofiziologie, terapie intensivă cardiacă de top, până la recuperare, imagistică medicală de ultimă generaţie (CT, RMN) şi consultant dedicat pe tot parcursul spitalizării, având rolul de a oferi pacientului suport logistic şi emoţional.  Fiecare caz medical cardiac este tratat de către o echipa multidisciplinară alcătuită din supraspecialişti de top în fiecare domeniu al cardiologiei, alături de medici de urgenţă, ATI şi medic infecţionist, care colaborează îndeaproape. 

  • Viaţa unei soţii de fotbalist: vilă cu 10 dormitoare, teren de 50.000 de metri pătraţi şi coafor la parter – GALERIE FOTO

    În vârstă de 43 de ani, Dawn Ward cheltuie mii de lire sterline pe sticle de şampanie, are un salon de frumuseţe în casă şi locuieşte într-o vilă cu 10 dormitoare.

    Recent, ea a inaugurat o clinică de chirurgie estetică într-o clădire din apropierea casei unde prietenele ei – la rândul lor faimoase – să îşi poată “repara” problemele legate de Botox.

  • Viaţa unei soţii de fotbalist: vilă cu 10 dormitoare, teren de 50.000 de metri pătraţi şi coafor la parter – GALERIE FOTO

    În vârstă de 43 de ani, Dawn Ward cheltuie mii de lire sterline pe sticle de şampanie, are un salon de frumuseţe în casă şi locuieşte într-o vilă cu 10 dormitoare.

    Recent, ea a inaugurat o clinică de chirurgie estetică într-o clădire din apropierea casei unde prietenele ei – la rândul lor faimoase – să îşi poată “repara” problemele legate de Botox.

  • Plus 10% a cifrei de afaceri pentru reţeaua de clinici Polisano în 2016

    Polisano Clinici estimează pentru 2016 o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10% şi a profitului operaţional cu 30%. Anul acesta compania a înregistrat o creştere cu peste 20% a numărului de abonaţi, în timp ce parteneriatele încheiate cu centre medicale din ţară şi din străinătate au dus la o creştere cu peste 30% a EBITDA, ritmul de dezvoltare urmând să fie susţinut şi anul viitor. Astfel, grupul îşi consolidează în 2016 poziţia ca fiind unul dintre principalii jucători de pe piaţa medicală. Cel mai amplu proiect de investiţii demarat de Polisano în 2016 este dezvoltarea unei săli de operaţii hibride, unice în România, în urma unei investiţii de 2 milioane de euro.

    Polisano Clinici a investit în 2016 peste jumătate de milion de euro în dotări şi aparatură în cele două spitale din Sibiu, ajungând la un total al activelor de 335 milioane euro. Printre noutăţile terapeutice oferite se numără tratamentul prin ERCP pentru pacienţii cu patologia căilor biliare şi ureteroscopia flexibilă, pentru tratamentul endoscopic al calculilor renali/ureterali pentru care se practică litotriţia LASER. De asemenea, Polisano Clinici a iniţiat în acest an cel mai important proiect de investiţii al grupului – realizarea unei săli de operaţii hibride, unice în România, care va permite efectuarea unor intervenţii multidisciplinare, complexe, din sfera chirurgiei cardiovasculare şi a neurochirurgiei. Sala hibridă va fi finalizată în 2017, la Spitalul Polisano din Sibiu şi va deservi pacienţii din întreaga regiune centrală a ţării. Valoarea acestei investiţii se ridică la aproximativ 2 milioane de euro.

    “Spitalul Polisano din Sibiu reprezintă o investiţie de peste 30 de milioane de euro şi este unul din cele mai profitabile spitale private din România. Viitoarea sală hibridă este pasul final pentru deschiderea unui centru de tratare a infarctului miocardic acut în Sibiu, însă tipurile de intervenţii multidisciplinare care vor fi realizate aici sunt aliniate ultimelor standarde internaţionale şi reprezintă un câştig pentru toţi pacienţii din România”, a declarat dr. Ovidiu Gligor, managerul spitalului Polisano.

    Printre cele mai complexe intervenţii realizate anul acesta se numără:

    • un procedeu endovascular revoluţionar, realizat în premieră mondială, pentru tratarea unui pacient în vârstă de 59 de ani, diagnosticat cu o disecţie aortică complexă de tip B. Intervenţia a fost realizată de Echipa Inimii, condusă de dr. Victor Costache si a fost asistată de dr. Sherif A.H Sultan, preşedintele Societăţii Internaţionale de Chirurgie Endovasculară.

    • o intervenţie de tip Awake Brain Surgery, la o tânără cu crize de epilepsie şi diagnosticată cu o tumoră cerebrală situată lângă centrul vorbirii. Intervenţia a avut loc cu pacienta trează, aceasta comunicând permanent cu psihologul în timpul rezecţiei tumorale, astfel încât echipa de neurochirurgi, condusă de dr. Claudiu Matei, şeful Secţiei de Neurochirurgie, să poată proteja zonele cerebrale implicate în limbaj.

    • o intervenţie chirurgicală minim invazivă pentru tratamentul disecţiei de aortă, la care a asistat dr. Rodney White, directorul departamentului de Chirurgie Vasculară din cadrul Universitatii California, SUA. Profesor al universităţii clasate pe locul zece la nivel mondial, dr.White a venit să înveţe această tehnică care urmează să fie introdusă, în 2017, şi în SUA.

    • o intervenţie minim invazivă folosind pentru prima dată în România sistemul 3D Memo Record Livanova – ultima generaţie de dispozitive pentru reconstrucţia tridimensională a valvei mitrale. Intervenţia a fost efectuată unui pacient în vârstă de 47 de ani, diagnosticat cu o afecţiune cardiovasculară severă.

    “Trăim într-o societate contra cronometru şi este natural ca şi chirurgia să se dezvolte într-o direcţie care să permită spitalizări mai scurte, cu recuperare extrem de rapidă, mai uşor tolerată de pacienţi – chirurgia minim invazivă, care a devenit un standard, atunci când este, bineînţeles, posibilă. În ceea ce priveşte afecţiunile cardiace cu indicaţie de tratament chirurgical, mai mult de jumătate dintre pacienţi ar putea fi operaţi prin procedee minim invazive, lucru care nu se întâmplă însă în practică, în ţară, fie pentru că mult prea puţini chirurgi sunt familiarizaţi cu aceste tehnici, fie din lipsa dotărilor corespunzătoare unor astfel de intervenţii. În Spitalul Polisano, abordul minim invaziv este preferat inclusiv în chirurgia oncologică, endocrină sau a peretelui abdominal”, explică dr. Victor Costache, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară şi Toracică şi directorul medical al Spitalului Polisano din Sibiu.

    Anul 2016 a însemnat diversificarea ofertei medicale pentru clienţii corporate, fapt care a dus la o creştere cu peste 20% a numărului de abonaţi. In portofoliul companiei au intrat pachete de servicii medicale noi, precum One Day Check-Up, care cuprinde toate investigaţiile, analizele şi consultaţiile necesare pentru o evaluare completă a stării de sănătate, realizate într-o singură zi. De asemenea, Polisano Clinici a încheiat parteneriate strategice cu centre medicale din ţară, care au permis extinderea în zone geografice noi, precum Mediaş şi Craiova, dar şi cu centre din străinătate, precum Austria, în specialitatea obstetrică-ginecologie sau SUA, în domeniul chirurgiei cardiovasculare.

    Echipa medicală, atât din Sibiu, cât şi din Bucureşti s-a lărgit cu profesionişti de renume naţional, printre care dr. Mugurel Bosînceanu, medic primar chirurgie toracică, cu experienţă acumulată în Toulouse, Franţa şi dr. Titus Cvasciuc, întors după doi ani petrecuţi la Spitalul Universitar din Leeds, Marea Britanie şi care oferă servicii de chirurgie endocrină de tiroidă, cancer tiroidian incipient şi avansat, paratiroidă şi glande suprarenale.

    Prin colaborarea cu mediul academic, Clinica Polisano a fost premiată ca cel mai activ partener de practică din sfera privată în cadrul proiectului POSDRU: „Laboratorul Antreprenorial Universitar – Progres prin Inovare şi Practică”, derulat în colaborare cu Universitatea Lucian Blaga din Sibiu.

    Spitalul Polisano a organizat împreună cu ULBS Sibiu şi a găzduit mai multe evenimente de  informare şi educaţie pentru comunitatea locală, dar şi congrese naţionale ştiinţifice, cu participare internaţională, care au fost creditate de Colegiul Medicilor din România (“Noi tendinţe şi abordări în managementul afecţiunilor cardiovasculare”, “Valve Surgery of the 21st Century–Catheter or Minimal Invasive?”, “Neurochirurgia Mileniului 3”). La acestea se adaugă proiectul Şcolii Internaţionale de Vară Saving Hearts, primul program de acest fel din România, derulat în parteneriat cu Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea din Lund, Suedia şi institutul de cercetare Western Vascular Institute, Irlanda.

    Grupul Polisano este primul grup complet integrat în domeniul medical din România, ce oferă servicii şi soluţii medicale unui număr de peste 2,1 milioane de clienţi (retail şi privat). Acesta include o serie de patru clinici cu laboratoare proprii, un spital privat, un centru de fertilizare în vitro şi una dintre cele mai mari maternităţi private din Transilvania.

     

  • O romancă – cel mai bun chirurg dermatolog din lume

    Alina Frăţilă este prima femeie preşedinte din istoria Societăţii Internaţionale de Chirurgie Dermatologică. Patru academii medicale din SUA si Germania o numara printre membrii sai, fiind invitata sa sustina prezentari de-a lungul timpului la peste 300 de conferinte nationale si internationale. In 2007 a primit Premiul German pentru Inovatie, devenind cu un an inainte cetatean de onoare al orasului ei natal, Otelu-Rosu. Periodic, Alina Fratila se intoarce in Romania unde este profesor asociat la disciplina de dermatologie din cadrul U.M.F. Bucuresti.

    Vlad Mixich: Ati absolvit Facultatea de Medicina din Timisoara, urmand apoi un traseu profesional impresionant. Ati fost mai degraba o studenta silitoare sau o studenta foarte pasionata de medicina?

    Alina Fratila: Fiind nascuta intr-o familie cu foarte multi medici, medicina in general este o pasiune. In timpul studentiei la Timisoara, datorita talentului didactic al profesorului Pius Brinzeu, pot spune ca am facut o adevarata pasiune pentru specialitatile chirurgicale. Insa pentru a fi luata in serios ca femeie, in specialitatea de chirurgie, trebuie sa fii de doua ori mai silitoare decat un barbat, ceea ce am si facut cu mare placere.

    Nationalitatea mea nu a contat

    V.M.: Ce efect are asupra relatiei cu pacientii faptul ca sunteti romanca? Nationalitatea a fost un avantaj sau un dezavantaj pentru cariera dumneavoastra?

     

    Alina Fratila: Nationalitatea nu a fost niciodata o tema de discutie, nici nu m-a avantajat, dar nici nu m-a dezavantajat. De fapt, nu am simtit niciodata ca as fi fost tratata ca o straina. Din contra, cand am primit primul meu post de medic in sectia de chirurgie a unui spital din Bavaria, iar seful m-a asistat la o operatie de hernie, mi-a spus: „nici nu am ce sa va mai invat, aveti o educatie chirurgicala deosebita”.

    V.M.: Stiu ca sunteti la curent cu situatia tinerilor medici din Romania. Salarii mizerabile, spitale mizerabile, perspective asemenea. Foarte multi viseaza sa emigreze. Ce ii sfatuiti?

    Alina Fratila: Daca as trai acum in Romania, as incerca sa ma specializez in strainatate. Asa am facut si eu acum 20 de ani, participand la multe cursuri in SUA. Apoi m-as reintoarce in tara pentru a contribui la dezvoltarea si modernizarea invatamantului medical romanesc. Satisfactiile vor fi mult mai mari si, desigur, si aprecierea din partea pacientilor va creste exponential.

    V.M.: Ati primit recent un important premiu german pentru inovatie. Despre ce este vorba?

    Alina Fratila: Este vorba despre un premiu pentru o lucrare stiintifica care descrie operatia de lifting de pleoape (blefaroplastie) cu ajutorul bisturiului cu lumina, “UltraPulse CO2 Laser”, care este mult mai putin dureroasa. Hematoamele, edemul si durerile sunt mult reduse si, prin urmare, pacientul se poate reintegra rapid in viata cotidiana.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

  • O romancă – cel mai bun chirurg dermatolog din lume

    Alina Frăţilă este prima femeie preşedinte din istoria Societăţii Internaţionale de Chirurgie Dermatologică. Patru academii medicale din SUA si Germania o numara printre membrii sai, fiind invitata sa sustina prezentari de-a lungul timpului la peste 300 de conferinte nationale si internationale. In 2007 a primit Premiul German pentru Inovatie, devenind cu un an inainte cetatean de onoare al orasului ei natal, Otelu-Rosu. Periodic, Alina Fratila se intoarce in Romania unde este profesor asociat la disciplina de dermatologie din cadrul U.M.F. Bucuresti.

    Vlad Mixich: Ati absolvit Facultatea de Medicina din Timisoara, urmand apoi un traseu profesional impresionant. Ati fost mai degraba o studenta silitoare sau o studenta foarte pasionata de medicina?

    Alina Fratila: Fiind nascuta intr-o familie cu foarte multi medici, medicina in general este o pasiune. In timpul studentiei la Timisoara, datorita talentului didactic al profesorului Pius Brinzeu, pot spune ca am facut o adevarata pasiune pentru specialitatile chirurgicale. Insa pentru a fi luata in serios ca femeie, in specialitatea de chirurgie, trebuie sa fii de doua ori mai silitoare decat un barbat, ceea ce am si facut cu mare placere.

    Nationalitatea mea nu a contat

    V.M.: Ce efect are asupra relatiei cu pacientii faptul ca sunteti romanca? Nationalitatea a fost un avantaj sau un dezavantaj pentru cariera dumneavoastra?

     

    Alina Fratila: Nationalitatea nu a fost niciodata o tema de discutie, nici nu m-a avantajat, dar nici nu m-a dezavantajat. De fapt, nu am simtit niciodata ca as fi fost tratata ca o straina. Din contra, cand am primit primul meu post de medic in sectia de chirurgie a unui spital din Bavaria, iar seful m-a asistat la o operatie de hernie, mi-a spus: „nici nu am ce sa va mai invat, aveti o educatie chirurgicala deosebita”.

    V.M.: Stiu ca sunteti la curent cu situatia tinerilor medici din Romania. Salarii mizerabile, spitale mizerabile, perspective asemenea. Foarte multi viseaza sa emigreze. Ce ii sfatuiti?

    Alina Fratila: Daca as trai acum in Romania, as incerca sa ma specializez in strainatate. Asa am facut si eu acum 20 de ani, participand la multe cursuri in SUA. Apoi m-as reintoarce in tara pentru a contribui la dezvoltarea si modernizarea invatamantului medical romanesc. Satisfactiile vor fi mult mai mari si, desigur, si aprecierea din partea pacientilor va creste exponential.

    V.M.: Ati primit recent un important premiu german pentru inovatie. Despre ce este vorba?

    Alina Fratila: Este vorba despre un premiu pentru o lucrare stiintifica care descrie operatia de lifting de pleoape (blefaroplastie) cu ajutorul bisturiului cu lumina, “UltraPulse CO2 Laser”, care este mult mai putin dureroasa. Hematoamele, edemul si durerile sunt mult reduse si, prin urmare, pacientul se poate reintegra rapid in viata cotidiana.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

  • Noile tehnologii în medicină: A fost creat un adeziv ce ar putea revoluţiona chirurgia

    Chirurgia a fost bazată pe sutură timp de secole şi, deşi a avansat cu mult de la ace de os şi fir de mătase, procesul încă dăunează organismului uman.

    “Suturile sunt consumatoare de timp, ţesutul dăunează şi sunt o provocare, din punct de vedere tehnic”, spune Maria Pereira, director de cercetare la sediul la Gecko Biomedical de la Paris, ale cărei alternative ar putea înlocui clasicele copci.

    Maria Pereira a creat un lipici chirurgical, care poate repara până şi leziunile de pe inimă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MedLife deschide cea de-a doua clinică din Timişoara

    MedLife anunţă deschiderea celei de-a doua clinici de mari dimensiuni din Timişoara. Hyperclinica MedLife Timişoara este cea mai mare clinică privată din oraş şi oferă pacienţilor investigaţii şi tratamente pentru 26 de specialităţi medicale, distribuite în 21 de cabinete. Clinica oferă sub acelaşi acoperiş servicii integrate de ambulator, imagistică şi laborator, iar începând de anul viitor va pune la dispoziţia pacienţilor şi servicii medicale în regim de spitalizare de zi.     

    Noua unitate este rezultatul unei investiţii de 1.000.000 de euro, iar printre specialităţile medicale pe care pacienţii le pot accesa aici se numără boli infecţioase, cardiologie, chirurgie estetică şi reparatorie, chirurgie generală, dermatovenerologie, gastroenterologie, ginecologie, medicină internă, oftalmologie, ORL, ortopedie, pneumologie. De asemenea, clinica include o sală de mici intervenţii chirurgicale, un departament specializat de pediatrie, ce cuprinde servicii de cardiologie şi chirurgie pediatrică, dar şi un departament de dermatologie, dotat cu echipamente moderne şi tehnologii revoluţionare pentru tratamentul diferitelor afecţiuni ale pielii: tratarea vergeturilor, corectarea cicatricelor cauzate de acnee, arsuri, excizii chirurgicale, estomparea ridurilor şi a liniilor fine, atenuarea vizibilităţii vergeturilor şi a celulitei.

    În cadrul Hyperclinicii MedLife Timişoara, pacienţii pot accesa pe baza trimiterii de la medicul de familie, următoarele specialităţi, decontate de CAS: dermatologie, ORL, cardiologie, pediatrie, gastroenterologie, neurologie, medicină internă.  

    Hyperclinica MedLife Timişoara este dispusă pe două niveluri şi are o suprafaţă totală de 1.600 de metri pătraţi. Echipa medicală este formată din peste 60 de medici şi personal de suport. Clinica este situată pe Bd. Eroilor de la Tisa nr. 28 şi funcţionează de luni până vineri între orele 07:00 şi 20:00 şi sâmbăta, între orele 08:00 şi 14:00.

    Odată cu această deschidere, MedLife ajunge la un număr de două hyperclinici în Timişoara, prima dintre acestea fiind inaugurată în anul 2008, pe Bd. General Ion Dragalina nr. 37 A. Pe lângă cele două hyperclinici, MedLife deţine un laborator în Timişoara şi mai este prezentă în judeţul Timiş cu un centru medical la Lugoj şi un punct de recoltare la Reşiţa.

  • Reţeta câştigătoare pentru cei peste 1.000 de tineri care îşi iau an de an licenţa în stomatologie

    “Nu suntem şcoliţi să vedem care este rentabilitatea unui act medical, cât timp trebuie să îi aloci, care este marja de câştig sau cu ce cantitate de materiale să lucrezi“, descrie medicul stomatolog Anca Vereanu câteva dintre slăbiciunile profesiei sale, care lasă cu greu loc şi de altceva – indiferent că vorbim despre familie, despre predarea de cursuri studenţilor sau despre managementul propriului cabinet.

    Anca Vereanu are în prezent o clinică de stomatologie, axată pe oferirea de servicii premium, unde lucrează cot la cot cu şapte angajaţi şi cu care estimează că va ajunge la venituri de 250.000 de euro.

    Drumul până aici a fost însă lung: după absolvirea facultăţii, în 1997, Anca Vereanu s-a angajat ca preparator universitar la Universitatea de Medicină Carol Davila, la catedra de implantologie orală. Ulterior, s-a angajat la Spitalul Militar, unde a început să îşi practice meseria, specializându-se în chirurgie, sub ghidarea altor medici. Şansa de a realiza primele operaţii dentare singură a venit însă în 2003, odată cu deschiderea propriului cabinet în demisolul casei sale, când avea 35 de ani: „Începusem să lucrez mai mult de 12 ore pe zi în Spitalul Miliar şi ştiam să fac orice, nu mai erau semne de întrebare în profesie“.

    A investit în cabinet circa 50.000 de dolari, dintre care 20.000 au fost fonduri proprii, iar restul a fost un împrumut de la firma care a acceptat să ofere aparatura în sistem de leasing, urmând să plătească datoria în rate lunare de câte 500 de dolari.

    „Primul şoc a fost că, deşi aveam foarte mulţi pacienţi la Spitalul Militar, foarte puţini au urmat-o în cabinetul privat.“ A început astfel să se promoveze în rândul prietenilor: „Orice afacere începe cu cunoştinţele – dacă ei te plac, te ajută, dacă nu, nu vine nimeni“. După patru ani, interval în care a angajat şi o fostă studentă să lucreze alături de ea şi a început să aducă săptămânal şi un medic care să ofere servicii de ortodonţie, a simţit nevoia extinderii.

    Aceasta nu a venit atât de uşor, principalul motiv fiind găsirea spaţiului potrivit pentru clinica la care visa: trei camere pentru cabinet, una pentru sterilizare, un birou, o recepţie mare, care să îi permită să ţină şi cursuri pentru tinerii chirurgi.  A deschis clinica Dr. Vereanu în 2010, după doi ani în care a căutat locul ideal şi alte nouă luni petrecute cu amenajarea şi dotarea cu aparatură, în care a investit mai mult de 300.000 de euro.

    Pe lângă aparatura necesară serviciilor medicale, o parte din bani s-au dus şi în direcţia dotării sălii de recepţie cu un tavan cu videoproiector şi camere de filmat HD în cabinet, cu scopul de a ţine periodic cursuri de chirurgie tip „live surgery“ pentru 10-12 medici.

    Chiar dacă majoritatea pacienţilor ei sunt din zona premium, Vereanu a observat că vin totuşi în clinica sa şi cei cu limitări financiare care optează pentru servicii mai scumpe pe care le plătesc în rate.

    Pentru cel mai costisitor din serviciile stomatologice, implantul, preţul variază în funcţie de materialele folosite, iar în clinica lui Vereanu ajunge la 1.200-1.300 de euro. „Sunt clinici şi cabinete care lucrează cu 500-600 de euro, dar cu alte materiale.“ În plus, în preţul produsului medical este inclusă şi manopera doctorului, cine este el, câte manevre a făcut, cât de bun şi de riguros este în domeniu.

    Chiar dacă iniţial prefera să facă totul, în timp a învăţat să delege activităţile din clinică. De anul acesta, a angajat un office manager, pe seama creşterii businessului. „Sunt un manager în teorie, dar în practică nu îmi iese foarte bine.“ A angajat la începutul anului un consultant financiar pentru că a realizat că munceşte foarte mult, iar profitul nu era proporţional cu efortul depus. A învăţat astfel să calculeze costul fiecărei lucrări făcute în cabinet, ce rentabilitate are, de câte materiale este nevoie, care este eficienţa lucrului făcut. L-a promovat apoi pe poziţia de office manager, în ideea de a se concentra exclusiv pe pacienţi, nu şi pe programul asistentelor, sau pe alte operaţiuni administrative.

    Astfel, reuşeşte să aloce timpul necesar cursurilor de implantologie pe care le ţine în continuare la Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila. Acolo, se loveşte de paradoxul dat de problemele financiare ale facultăţii. Spre exemplu, Comunitatea Europeană obligă studenţii să lucreze pe fantome (capete de plastic cu diferite mulaje cu patologii pe care pot lucra – n.r.), extrem de scumpe şi pe care facultatea nu îşi permite să le cumpere. La München, de pildă, fiecare student are fantoma lui pe care exersează diverse tipuri de tratamente şi după care este evaluat la final de semestru. Asistenţii universitari încearcă astfel propriile demersuri prin care să eficientizeze studiul din facultate. Spre exemplu, ea a cumpărat un televizor cu diagonală mare la Spitalul Militar, unde ţine stagiile. Costul de 3.000 de lei al televizorului a fost finanţat de Societatea de Implantologie, unde Vereanu este trezorier. „Nu putem ţine un stagiu în secolul nostru cu mulaje din ghips.“

    În ceea ce priveşte practica, alternativa autohtonă pentru studenţi este angajarea direct după facultate în cabinete periferice, unde ei învaţă direct pe pacienţi.

    „Dacă la medicină generală baza materială sunt spitalele din oraş, la stomatologie baza materială este a facultăţii. Astfel, după ce îşi termină studiile, majoritatea tinerilor absolvenţi se angajează în cabinete periferice, unde câştigă experienţă tot pe pacienţi“. Unii dintre ei aleg să îşi deschidă propriile cabinete, chiar la scurt timp după absolvire: „Nu mai aşteaptă până la 35 de ani să deschidă un cabinet, îşi deschid la 28 şi la 26, când nu sunt destul de experimentaţi“.

    Piaţa serviciilor stomatologice se ridică la 100 milioane de euro în fiecare an, însă este un segment extrem de frag-men-tat, cea mai mare companie îndreptându-se spre 4 milioane de euro, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. An de an, circa 1.000 de proaspăt absolvenţi de medicină dentară încearcă să intre în circuitul practicienilor de succes în stomatologie.

  • Străinii cheltuiesc peste 60 de milioane de euro anual pentru intervenţii medicale în România

     “Nu există o statistică oficială în acest sens, dar din discuţiile noastre cu reprezentanţii turismului medical, putem estima că peste 20.000 de straini au venit anul trecut pentru turism medical în România”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), prezent la o conferinţă internaţională de turism medical la Bucureşti.

    Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), un străin cheltuieşte, în medie, între 1.500 şi 2.000 de euro pentru o intervenţie medicală în România.

    Un astfel de turist stă în România minim 14 zile într-un an, pentru că în afara tratamentului în sine va trebui să revină şi la consultaţii. Astfel, cheltuiala medie pe cazare şi masă ajunge, de asemenea, la 1.500 de euro de persoană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro