BusinessMagazin

Tag: China

  • Scăderea comerţului cu China, principalul factor al stagnării economiei germane

    Timp de trei decenii cererea chineză pentru automobile, maşinării şi echipamente germane a reprezentat un motor constant al creşterii în cea mai mare economie a Europei, politică promovată de toate guvernele ce s-au succedat la Berlin, arată Reuters într-o analiză.

    Însă acest motor de creştere nu mai funcţionează la parametrii optimi odată cu încetinirea economiei chineze şi politicile “America First” promovate de administraţia lui Donald Trump, care au lovit în expansiunea comerţului international, asta în timp ce producătorii chinezi au ajuns să devină rivali ai giganţilor germani care le erau furnizori tradiţionali în trecut.

    Economia germană s-a contractat cu 0,1% în cel de-al doilea trimestru din acest an iar analiştii se aşteaptă ca datele pe trimestrul al treilea să arate un declin similar al produsului intern brut. Datele urmează să fie publicate joi, 14 noiembrie, iar o nouă contracţie trimestrială ar însemna că Germania a consemnat prima recesiune din 2013 încoace.

    Deşi comerţul cu China reprezintă doar o mică parte din PIB-ul de 3.400 de miliarde de euro al Germaniei, acest segment al activităţii a reprezentat o componentă constantă a PIB pe care Berlinul a putut să se bazeze pentru a susţine creşterea economică în fiecare an.

    Acum, cu cererea chineză pentru produse germane în stagnare, exporturile germane se dovedesc incapabile să susţină creşterea economiei ce stagnează. la rândul ei. Cererea domestică din Germania a consemnat de asemenea o scădere semnificativă în acest an faţă de anul anterior.

    “China este partenerul nostru comercial cel mai important însă tendinţa viitoare este dificilă de prezis”, spune Axel Mattern, director de marketing la operatorul Portului din Hamburg, unul dintre centrele comerciale germane cele mai lovite de încetinirea Chinei şi de războiul comercial internaţional.

    Totodată, unii industrialişti spun că politicienii care au trecut peste abuzurile Beijingului în materie de libertăţi şi drepturi umane în speranţa că ţara asiatică se va transforma într-o democraţie liberală de stil vestic, cu o economie de piaţă deschisă competiţiei egale, s-au lăsat amagiţi.

    “Asta s-a dovedit a fi un optimism irealist (n.r. wishful thinking)”, afirmă Stefan Mair, preşedintele Federaţiei Industriilor Germane, organizaţie ce promovează o politică mai pragmatică în raport cu China.

    La căderea Zidului Berlinului în 1989, schimburile comerciale între cele două ţări erau mici. Odată cu acceptarea globalizării de către China, cota în PIB a exporturilor germane a crescut de la 0,6% la 7,1% anul trecut, după ce în 2016 China a depăşit Statele Unite pentru a deveni cel mai mare partener comercial al Germaniei.

    Producătorii auto BMW şi Volkswagen, giganţii industriali precum Siemens dar şi companiile mai mici care formează coloana vertebrală a economiei germane au avut de câştigat de pe urma acestei evoluţii. Călcând pe urmele predecesorului ei Gerhard Schroeder, cancelarul Angela Merkel a lăsat deoparte istoricul abuzurilor chineze şi sistemul politic pentru a curta liderii de la Beijing în aşa fel încât aceştia să accepte relaţii de business lucrative. În septembrie, Merkel a efectuat cea de-a 13-a vizită în China în 14 ani.

    Însă după creşteri anuale importante în valoarea schimburilor comerciale bilaterale după criza din 2008-2009, tendinţa a început să se modifice. Creşterea exporturilor germane s-a ameliorat la 8% în 2018 şi la 2,7% în primele nouă luni din acest an, potrivit datelor germane. În ultimele luni însă, evoluţia a devenit negativă: în august, importurile chineze de produse germane au scăzut cu 3,6% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, iar în septembrie s-au redus cu 9,2%.

    În comparaţie cu datele germane, cifrele de la statistica chineză arată că importurile din Germania au scăzut cu 2% în primele nouă luni ale acestui an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Trump a bătut palma cu Beijingul. O lume întreagă îşi ţine respiraţia până la întâlnirea de gradul zero din decembrie

    Preşedintele american Donald Trump ar putea să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping, pentru semnarea unui acord intermediar privind condiţiile relaţiilor comerciale dintre cele două state, în decembrie, la Londra, conform unui oficial de la Casa Albă, citat de agenţia Reuters.

    Întâlnirea dintre cei doi şefi de stat, amânată ca urmare a anulării summitului din Chile de la mijlocul lunii septembrie, nu a fost anunţată în mod oficial de cei doi lideri. Conform unui oficial de la Casa Albă, aceasta ar putea avea loc după summitul NATO din perioada 3-4 decembrie. Conform declaraţiilor acestuia, „se ia în considerare, dar nimic nu a fost decis”.

    Încheierea acordului care să reglementeze războiul comercial dintre cele două economii globale a fost amânată, cu precădere, din cauza prelungirii procesului de negociere pentru identificarea celei mai bune formule care să răspundă necesităţilor şi ambiţiilor ambelor state.

    Oficialul american, vorbind sub condiţia anonimatului, a transmis că este încă posibil ca un consens privind înţelegerea „faza întâi”, menită să încheie războiul comercial, să nu fie obţinut; cu toate acestea, un acord ar putea fi încheiat.

  • Bursele din Europa cresc marţi pe fondul evoluţiilor de pe frontul comercial SUA – China, în timp ce yuanul chinezesc creşte faţă de dolar

    Pieţele burseiere din Europa au înregistrat creşteri marţi după-amiază în contexul în care investitorii aşteaptă o potenţială evoluţie pozitivă pe frontul comercial SUA – China, potrivit CNBC.

    Indicele pan-european Stoxx 600 a crescut cu 0,15% pentru scurt timp, în contextul în care sectorul resurselor de bază a crescut cu 1,7%, iar cel al utilităţilor a scăzut cu 0,5%.

    De asemenea, şi pieţele din Asia au crescut în timpul şedinţei de marţi, după ce Wall Street-ul a închis cu o serie de noi recorduri şedinţa de luni. Acţiunile listate pe piaţa din Japonia au condus creşterile de pe piaţa asiatică, încât Nikkei a crescut cu 1,8% în timpul după-amiezii.

    Liderul chinez Xi Jinping a cerut ca tensiunile internaţionale să fie rezolvate cu ajutorul dialogului şi a cerut îndepărtarea barierelor comerciale globale, în cadrul evenimentului China International Import Expo.

    În timp ce Xi Jinping nu a menţionat în mod specific numele Statelor Unite, remarca lui vine după ce agenţia de presă Reuters a scris că Beijingul îi cere Washingtonului să elimine o parte din tarife, ca parte a „primei etape” din acordul comercial pe care îl vor semna cele mai mari două economii ale lumii.

    Sondajele arată marţi că sectorul de servicii din China a scăzut în octombrie la minimul ultimelor 8 luni, în timp ce încrederea în mediul de business se află la minimul ultimelor 15 luni, potrivit Reuters.

    Yuanul chinezesc s-a apreciat peste pragul simbolic de 7 la dolar, pentru prima dată din luna august, în contextul în care investitorii sunt din ce în ce mai optimişti referitor la un acord comercial între China şi SUA.

     

     

  • China îşi construieşte discret un nou Mare Zid în inima Europei

    Pe viitor, Marele Zid din Europa şi iniţiativa noului drum al mătăsii vor resimţi impactul evoluţiei economiei chineze.

    Oraşul croat Dubrovnik a găzduit în aprilie o importantă conferinţă între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est. Era a opta conferinţă anuală de acest gen, iar cu adăugarea Greciei în acest an, conferinţa a devenit „17 (ţări din ECE) plus 1 (China)“, potrivit publicaţiei japoneze Nikkei.

    Din cele 17 ţări, 12 sunt membre ale Uniunii Europene. Ţările cu care China se împrieteneşte sunt ţări foste comuniste din ECE, cât şi din Balcani. Marele Zid din Europa este unul economic.

    La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Winston Churchill avertiza cu privire la o „Cortină de Fier“ care divizează Europa în est şi vest. În prezent, această cortină se transformă într-un nou Mare Zid pentru China.

    În mod simbolic, noul Mare Zid din Europa pare că ar bloca extinderea unor valori tradiţionale occidentale ca libertatea şi democraţia, făcând în schimb loc unui model de dezvoltare economică chinez sub iniţiativa noului drum al mătăsii. La începutul lunii octombrie, China şi cele 17 ţări din ECE s-au reunit în Belgrad, capitala Serbiei, pentru o conferinţă privind cooperarea în domeniul inovaţiei. Tema a fost promovarea digitalizării, cu China ca model. Astăzi, companiile de stat chineze sunt active în Serbia.

    Există un calcul rece în spatele recentei pătrunderi a Chinei în Europa. În cazul în care uriaşul său comerţ cu SUA se va contracta din cauza războiului comercial, o nouă sferă de influenţă economică ce se extinde la vest de China prin noua inişiativă a mătăsii poate servi drept un motor economic alternativ.

    Influenţa Chinei se face deja simţită în ţările central-asi­atice, iar succesul pe care îl va avea aceasta în ţările fost comuniste din Europa va fi esenţial pentru Xi în condiţiile în care acesta se pregăteşte pentru o bătălie prelungită cu SUA.

    Ţările din UE au avut inişial o atitudine tolerantă faţă de avansul Chinei în regiune, însă lucrurile au început să se schimbe. La începutul anului, preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut unele remarci prin care avertiza indirect China cu privire la acţiunea sa de divizare a UE.

    SUA au avertizat de asemenea recent liderii din Balcani cu privire la posibilele riscuri legate de noua inşiativă a mătăsii.

    Pe de altă parte, China se confruntă de asemenea cu o încetinire a economiei locale.

    Până acum, aceasta a putut investi sume uriaşe peste graniţe, dar dacă economia îi va încetini dramatic, China nu va avea de ales decât să-şi restrângă treptat aceste fonduri.

    Pe viitor, Marele Zid din Europa şi iniţiativa noului drum al mătăsii vor resimţi impactul evoluţiei economiei chineze.

     

  • Cum au ajuns chinezii să cumpere agriculutura românească: Adama, companie deţinută de China National Agrochemical, cumpără 10% din Agricover

    Adama Ltd, un grup din agrobusiness cu afaceri de 3,9 mld. dolari la nivel mondial, listat la Bursa din Shenzhen (China), a cumpărat 10% din acţiunile companiei Agricover, principalul distribuitor de inputuri agricole din România. Reprezentanţii companiilor nu au anunţat valoarea tranzacţiei.

    China National Agrochemical este deţinută integral de ChemChina, una dintre cele mai mari corporaţii din Asia cu vânzări de 58 mld. dolari şi 140.000 de angajaţi. Adama este una dintre cele mai importante companii care oferă servicii şi produse de protecţie a plantelor din lume, cu peste 7.000 de angajaţi şi acoperire în peste

    100 de ţări. În România, Adama Agricultural Solution SRL a avut în 2018 afaceri de 200 de milioane de lei, în scădere cu 2% faţă de 2017, un profit net de 2,8 milioane de lei şi un număr mediu de 20 de angajaţi, potivit datelor platformei de analiză Confidas.ro.  

    Compania Agricover, subsidiară a Agricover Holding, un grup controlat de omul de afaceri Jabbar Kanani, a ajuns în 2018 la afaceri de peste 1,64 miliarde de lei şi un profit de 13,2 mil. lei din distribuţia de inputuri pentru agricultură, servicii de însilozare şi comerţ cu cereale şi oleaginoase şi activităţi de abatorizare, procesare şi comercializare a cărnii de porc. Tranzacţia reprezintă al doilea pas important pe care investitori care au în spate capital din China îl fac pe piaţa locală, după ce fondul chinez de investiţii CEE Equity Partners a semnat un parteneriat strategic cu Brise Group (Marius Bucur). 

  • (P) Samsung şi-a închis şi ultima fabrică din China

    La începutul lunii octombrie, Samsung a închis şi ultima sa fabrică de producţie şi asamblare a telefoanelor mobile din China, terminând astfel complicata sa relaţie cu gigantul stat asiatic. Potrivit Reuters, compania sud-coreeană şi-a încheiat operaţiunile la fabrica din Huizhou, lucru anticipat deja de reducerea operaţiunilor de la aceasta încă din luna iunie.
     
     
    Spre deosebire de alte companii care s-au văzut ameninţate de războiul comercial dintre China şi SUA, decizia Samsung de a închide fabrica din Huzhou are de-a face mai mult cu concurenţa uriaşă pe care i-o fac producătorii locali în regiune. Branduri ca Huawei, Xiaomi sau Oppo sunt dificil de învins pe teritoriul lor.
     
    Potrivit analiştilor, consumatorii chinezi preferă mărcile loclae când vine vorba de telefoane mid-range sau „low cost”, în timp ce Huawei şi Apple sunt preferate pentru telefoanele de vârf de gamă. În ciuda faptului că Samsung are telefoane super competitive în fiecare categorie, iar în categoria „high end” face faţă competiţiei chiar şi în China, seria sa A nu poate să învingă Oppo, Vivo sau Xiaomi, cu telefoanele lor ieftine.
     
    Samsung S9 – oferte (LINK)
     
    De curând, compania coreeană a început să externalizeze asamblarea de telefoane mobile pentru a putea să ofere costuri mai scăzute la produsele sale şi a deveni mai atractive pentru consumatorii finali.
     
    Închiderea fabricii nu va afecta vânzarea de telefoane în China. Samsung nu vrea să renunţe la uriaşa piaţă de aici, chiar dacă aici are o cotă de piaţă de sub 1%, conform cifrelor din al doilea trimestru din acest an.

    Samsung S9 – oferte (LINK)

    Compania sud-coreeană va continua să fabrice telefoanele sale la fabricile din Vietnam, unde se concentrează 50% din producţia de smartphone-uri. În afară de Vietnam, Samsung a mai deschis fabrici în Brazilia, Indonezia şi India. De altfel, Samsung a inaugurat de curând, la New Delhi, cel mai mare centru de cercetare şi dezvoltare din lume.
     
    În ciuda cotei scăzute din China, de sub 1%, Samsung rămâne cel mai mare producător şi cel mai mare vânzător de telefoane mobile inteligente din lume. La şapte ani de când a detronat Nokia din topul vânzărilor mondiale de telefoane mobile, Samsung încă deţine supremaţia la nivel global, deşi poziţia sa este atacată constant de competitori cel puţin la fel de buni şi de inovativi, după cum am văzut că este cazul şi în China.
     
     
    Samsung este o companie creată în 1938 de Lee Byung-chul, din provincia sud-coreeană Gyeongsang şi, iniţial era o companie de exporturi. Numele său, Samsung, înseamnă „trei stele” în coreeană, de aici şi logo-ul său iniţial. Concret, la începuturi, Samsung se ocupa cu exportul, mai exact cu vânzarea de peşte uscat, de legume şi fructe. În mai puţin de un deceniu, însă, Samsung avea să deţină propriile sale mori de făină, propriile fabrici de confecţii şi propriile magazine alimentare, pentru ca, cu timpul, să se dezvolte pe tot mai multe paliere şi în tot mai multe domenii, ca să ajungă gigantul care este astăzi.
     
    În Coreea de Sud, chiar şi în prezent, Samsung este o companie cu activitate în zeci de domenii, deţine spitale, fabrici, hoteluri, lucrează în educaţie, apărare şi chiar şi în sectorul aerospaţial. Există chiar şi o companie de asigurări Samsung. A ajuns, însă, celebră, graţie produselor sale electronice şi electrocasnice, coreenii fiind „premianţi” nu doar pe piaţa telefoanelor mobile, ci şi a televizoarelor, frigiderelor sau maşinilor de spălat, printre altele.

  • Huawei, concurenţă serioasă pentru Samsung. Compania chineză lansează propriul model de telefon pliabil, mai ieftin decât varianta lui coreeană

    Lansarea smartphone-ului 5G Mate X a fost întârziată de două ori în acest an, întrucât Huawei, al doilea producător de smartphone-uri din lume, a fost nevoit să se ocupe de întreruperile tehnice de aprovizionare cauzate de plasarea pe listă neagră comercială impusă de SUA în mai.

    Această mişcare a afectat vânzările de smartphone-uri ale Huawei în Europa. Cu toate acestea, compania a înregistrat venituri în creştere cu 27% în trimestrul al treilea datorită vânzărilor solide din China şi datorită livrărilor realizate înainte de interzicerea din mai.

    Noul smartphone, un concurent pentru modelul Samsung Galaxy Fold, care a fost introdus pe piaţă luna trecută, va fi lansat oficial pe 15 noiembrie în China, la preţuri începând de la 16.999 de yuani (2.403 dolari), a spus un purtător de cuvânt al Huawei.

    De asemenea, compania a anunţat că îşi menţine planul său global de lansare.

    Washingtonul susţine că Huawei, de asemenea cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, reprezintă un risc pentru securitatea naţională, deoarece echipamentele sale ar putea fi folosite de Beijing pentru a spiona – fapt negat în mode repetat de compania din Shenzhen.

  • Ce se întâmplă în China: FMI anunţă o creştere economică de doar 5,8% pentru 2020

    Creşterea economică a Chinei ar putea continua cu o creştere moderată în 2020 – deşi economia mondială şi-ar relua ritmul de creştere – proiectează Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cel mai recent raport asupra economiei mondiale.

    Astfel, în raportul World Economic Outlook, FMI arată că economia Chinei ar putea creşte cu 5,8% anul viitor – sub ritmul de 6,1% estimat pentru anul 2019.

    „Economia Chinei încetineşte, continuând astfel un trend anterior de încetinire, care a început în urmă cu câţiva ani”, spune Tao Zhang, deputy managing director al FMI, citat de CNBC la întâlnirea anuală dintre Banca Mondială şi FMI ce a avut loc sâmbătă la Washington.

    Creşterea economică din China a fost de 6,6% în 2018, potrivit datelor FMI.

    „În ultimii ani, tot ce se întâmplă în lume – de la tensiuni comerciale, alte forte geopolitice, plus aceste incertitudini din toată lumea – acestea pun presiune constant pe economia Chinei”, adaugă Zhang.

    Totuşi, Zhang consideră că acest ritm de creştere este „rezonabil” luând în considerare actuala restructurare economică prin care trece China, în încercarea de a obţine o expansiune economică mai sustenabilă, ceea ce înesamnă să se bazeze mai puţin pe datorie pentru a alimenta creşterea economică şi mai mult pe consumul domestic.

    Vineri, China a anunţat că economia a crescut cu 6% în T3 2018, cel mai slab ritm de creştere din 1992 şi până în present, potrivit Reuters.

    „Nu te aştepţi la nicio altă economie, indiferent de dimensiunea ei, să crească în mod constant cu 10%, sau 7% sau 8%…Deci, cred că vorbim despre o creştere mai calitativă, de o sustenabilitate mai mare. 5,8%, sau orice alt număr din vecinătatea lui, este rezonabil”, adaugă Zhang.

     

     

  • Jack Ma, co-fondatorul Alibaba şi cel mai bogat om din China, şi-a petrecut 10 ani pregătindu-se de retragerea din companie

    Jack Ma, co-fondatorul Alibaba (cel mai mare site de e-commerce din China) nu a luat uşor decizia de luna trecută de a se retrage din companie, potrivit CNBC. Antreprenorul în vârstă de 55 de ani a anunţat în septembrie 2018 că va renunţa peste exact 12 luni la poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie din cadrul companiei.

    În timpul unei conferinţe Forbes Global CEO de marţi, Ma declarat că ideea retragerii l-a lovit încă din 2004, după ce un investitor i-a spus spus că nu este competent în poziţia de director executiv. Cu toate acestea, abia în 2009, când compania a aniversat 10 ani de existenţă, a început să îşi planifice viitorul.

    „În acea zi am început să mă gândesc că ar trebui să mă pregătesc de retragere”, a declarat Ma unui public din Singapore. „Am decis în acea zi că pe 20 septembrie 2019, la 20 de ani de la inaugurare, va fi şi ziua în care voi părăsi compania.”

    Ma a spus în mai multe rânduri că un scenariu ideal ar fi acela în care compania ar exista timp de 102 ani şi să se întindă, astfel, pe trei secole. Pentru a-şi duce visul la capăt, Ma a dezoltat împreună cu echipa sa un sistem de leadership puternic, prin care se valorizează noi moduri de gândire şi muncă. „Un sistem care are o conducere corectă… un sistem care poate crea, poate descoperi şi instrui o mulţime de lideri.” Antreprenorul a declarat că şi-a căpătat inspiraţia din studiul Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite şi din studiul sistemului Parlamentului Britanic şi ale politicii din timpul Imperiului Roman, cu scopul final fiind construirea unei meritocraţii autentice.

    „Am petrecut aproape un an încercând să creăm un sistem în care angajaţii se pot lupta pentru viziunea şi valorile pe care compania le reprezintă. Compania ar trebui să depindă de un sistem de conducere puternic, de oameni şi de cultură. Sistemul este cel care ţine o companie în viaţă timp de 102 ani. Nu o singură persoană.”

    Jack Mo se află în prezent pe locul 20 în topul celor mai bogaţi oameni din lume şi este cel mai bogat om din Asia, cu o avere estimată la 41.7 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Jack Ma, co-fondatorul Alibaba şi cel mai bogat om din China, şi-a petrecut 10 ani pregătindu-se de retragerea din companie

    Jack Ma, co-fondatorul Alibaba (cel mai mare site de e-commerce din China) nu a luat uşor decizia de luna trecută de a se retrage din companie, potrivit CNBC. Antreprenorul în vârstă de 55 de ani a anunţat în septembrie 2018 că va renunţa peste exact 12 luni la poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie din cadrul companiei.

    În timpul unei conferinţe Forbes Global CEO de marţi, Ma declarat că ideea retragerii l-a lovit încă din 2004, după ce un investitor i-a spus spus că nu este competent în poziţia de director executiv. Cu toate acestea, abia în 2009, când compania a aniversat 10 ani de existenţă, a început să îşi planifice viitorul.

    „În acea zi am început să mă gândesc că ar trebui să mă pregătesc de retragere”, a declarat Ma unui public din Singapore. „Am decis în acea zi că pe 20 septembrie 2019, la 20 de ani de la inaugurare, va fi şi ziua în care voi părăsi compania.”

    Ma a spus în mai multe rânduri că un scenariu ideal ar fi acela în care compania ar exista timp de 102 ani şi să se întindă, astfel, pe trei secole. Pentru a-şi duce visul la capăt, Ma a dezoltat împreună cu echipa sa un sistem de leadership puternic, prin care se valorizează noi moduri de gândire şi muncă. „Un sistem care are o conducere corectă… un sistem care poate crea, poate descoperi şi instrui o mulţime de lideri.” Antreprenorul a declarat că şi-a căpătat inspiraţia din studiul Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite şi din studiul sistemului Parlamentului Britanic şi ale politicii din timpul Imperiului Roman, cu scopul final fiind construirea unei meritocraţii autentice.

    „Am petrecut aproape un an încercând să creăm un sistem în care angajaţii se pot lupta pentru viziunea şi valorile pe care compania le reprezintă. Compania ar trebui să depindă de un sistem de conducere puternic, de oameni şi de cultură. Sistemul este cel care ţine o companie în viaţă timp de 102 ani. Nu o singură persoană.”

    Jack Mo se află în prezent pe locul 20 în topul celor mai bogaţi oameni din lume şi este cel mai bogat om din Asia, cu o avere estimată la 41.7 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index.