BusinessMagazin

Tag: CEZ

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Martin Zmelik, CEO al CEZ

    Zmelik a venit în România în iarna anului 2010, ca director operaţional al companiei, iar patru ani mai târziu a preluat funcţia de CEO.

    În timpul mandatului său au fost finalizate parcul eolian CEZ din Dobrogea şi proiectul de retehnologizare a microhidrocentralelor de la nord de Reşiţa. El a povestit pentru Business Magazin că, într-o zi obişnuită de muncă, dimineaţa aleargă în Herăstrău, apoi are o şedinţă de coordonare, iar ziua se ocupă mai mult de execuţie.

    Îi plac întâlnirile scurte, eficiente, deoarece „tot ce depăşeşte o oră nu mai este productiv“.  Îi place însă să stea la poveşti mai lungi în zilele (puţine) când merge în vizită la filialele din ţară.

    Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna.

  • Noua eră CEZ în România

    „Poate nu este «din cărţi», dar cred în continuare că una dintre valorile de bază ar trebui să fie distracţia; eu cred că oamenii ar trebui să se bucure, ne petrecem o perioadă importantă a vieţii la muncă şi nu cred că ar trebui să fie plictisitor”, descrie, la întrebarea publicului de la Meet the CEO, una dintre valorile după care se ghidează în carieră Martin Zmelik, executivul de origine cehă care conduce grupul CEZ în România. Aceasta se leagă şi de menţinerea armoniei din interiorul companiei, mai ales în contextul în care, în domeniul pe care activează, de multe ori aceasta nu se regăseşte în afara companiei. „Suntem totuşi o corporaţie, astfel că este uşor de spus, greu de implementat. Dar am avut atât de multe provocări pe piaţă încât trebuie să limităm conflictele interne, cred că trebuie să existe o anumită armonie şi echilibru în echipă. Sunt destule provocări în afară, de ce să creezi şi unele interne; dar gândirea pozitivă este foarte importantă şi valoroasă.”

    A doua valoare pe care se bazează este dezvoltarea continuă şi constantă: „keep moving” (continuaţi să vă dezvoltaţi), dacă te opreşti din dezvoltare, rezistenţa şi calitatea muncii pe care o faci se pierd pe termen lung. „Gândeşte-te cum poţi face lucrurile mai bine ziua următoare. Discuţia nu este despre a fi cel mai bun în prezent şi să ai cele mai bune rezultate, ci este mai bine să vedem cum putem îmbunătăţi ce am realizat până acum; este, de altfel, mottoul după care se ghidează compania.” A treia valoare pe care o punctează este integritatea: „Cred că ar trebui să fii capabil să te vezi în oglindă în fiecare dimineaţă şi să îţi placă să te uiţi în ochii tăi pentru ceea ce faci, lucru care nu este uşor”.

    Martin Zmelik vorbeşte deschis audienţei de la evenimentul Meet the CEO, de altfel acesta este al doilea la care participă; executivul spune că, alături de sport, discuţiile de acest tip, cu oameni care nu fac neapărat parte din domeniul lui de activitate, îl inspiră şi reprezintă una dintre modalităţile preferate de el de petrecere a timpului liber. A precizat de la începutul evenimentului că preferă un dialog liber cu participanţii, şi nu un monolog: „în fiecare zi aici învăţ, aflu lucruri care mă inspiră”.

    Ei au acceptat provocarea, astfel că Zmelik a răspuns la toate curiozităţile auditoriului. Discursul lui dezvăluie o fire introspectivă, preocupată de autoanaliză; CEO-ul CEZ România face pauze scurte înainte de a răspunde întrebărilor diverse ce vin din partea audienţei, de la modul de funcţionare a grupului, atât în România, cât şi pe plan internaţional, până la modul în care îşi organizează agenda zilnică şi tributul plătit pentru conducerea unui business de aproximativ jumătate de miliard de euro (485 milioane de euro în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii financiare disponibile). Iar dacă la primul eveniment Meet the CEO la care a participat, în urmă cu aproximativ doi ani, spunea că este prea tânăr pentru a oferi 10 sfaturi de carieră tinerilor, la finalul acestei discuţii a simţit chiar nevoia să îl ofere pe al 11-lea: „Nu evitaţi luarea unei decizii, această situaţie vă va urmări”.

    Povestea CEZ pe piaţa locală a început în 2005, acelaşi an când Martin Zmelik, care la vremea aceea avea 31 de ani, decidea să accepte responsabilitatea de a coordona businessul internaţional al CEZ, cea mai mare companie de servicii energetice din Europa Centrală şi de Est. Şi-a început cariera în cadrul grupului ca manager al portofoliului internaţional al

    CEZ, astfel că la momentul achiziţiei din România era responsabil de punerea bazelor companiei şi de administraea a 15 pieţe şi

    50 de companii ale grupului în regiune, potrivit informaţiilor anterioare oferite Business Magazin. Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna (Komercni Banka este membră a Société Générale, iar Ceska Pojistovna este una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Cehă). A început „cu mânecile suflecate, cu Exceluri şi numere”. Una dintre companiile în care a lucrat anterior a trecut printr-un proces de privatizare când se afla în prag de faliment. După doi ani, compania a fost salvată şi privatizată cu succes; „la vremea aceea, să ai un astfel de proiect reprezenta foarte multă adrenalină, presupunea multă muncă”. Tot de aici a pornit şi curiozitatea sa legată de activităţile internaţionale: „Am fost preluaţi de companii internaţionale, am avut o oportunitate unică prin care să înţeleg ce activităţi generează valoare şi apoi m-am alăturat unei alte industrii”.

    În România a venit în 2010, iar parte din mandatul lui Zmelik s-a suprapus peste perioada în care CEZ a luat decizia să investească 1,1 miliarde de euro în cel mai mare proiect eolian din România şi din Europa. Comunele Fântânele şi Cogealac din Constanţa aveau să ţină titlurile ziarelor din întreaga Europa; în perioada 2009-2013, proiectele eoliene au atras mai bine de 4,5 miliarde de euro în România, fiind de departe cel mai important business care a prins avânt, la propriu şi la figurat, în anii crizei. CEZ a finalizat această investiţie în 2012, dar parcul a apucat să funcţioneze doar un an, iar povestea eoliană de succes a durat puţin pentru că, la presiunea industriei, guvernul s-a văzut forţat să reducă schema de sprijin pentru a proteja locurile de muncă. Din vara anului 2013, investiţiile au îngheţat, iar de la număratul banilor făcuţi din bătaia vântului investitorii au început să contabilizeze pierderile. În 2014, de pildă, CEZ a înregistrat o pierdere de 871,6 milioane de lei din operaţiunile locale, aproape 744 de milioane de lei venind doar din reevaluarea proiectului eolian. Deşi este discret în ceea ce priveşte rezultatele recente obţinute de grupul ceh în România, spune că 2016 „a fost unul dintre cei mai buni ai companiei în România”.

    Odată cu retragerea din marile proiecte, CEZ s-a concentrat pe activitatea de bază, pe distribuţia de energie şi pe recalibrarea costurilor. Din punct de vedere operaţional, CEZ alimentează cu energie regiunea Olteniei, respectiv 1,4 milioane de consumatori, împărţiţi în şapte judeţe. Pe segmentul distribuţiei de energie electrică, compania are o cotă de piaţă de 15-17%, iar în ceea ce priveşte vânzarea de energie, cota de piaţă este de 7-8%.

    oua ediţie.

  • Război al companiilor din energie: Hidroelectrica ameninţă că va da în judecată Transelectrica şi CEZ

    Încercarea de a transfera o parte din răspundere, pentru recentul incident din reţeaua de alimentare cu energie electrică din judeţele Vâlcea şi Argeş, în sarcina Hidroelectrica este tendenţioasă şi prejudiciabilă, urmând să acţionăm în judecată pe cei doi operatori de transport şi distribuţie pentru prejudiciile materiale şi morale suferite, informează un comunicat al Hidroelectrica remis Business Magazin.

    În data de 01.06.2016, în jurul orei 16:00 a avut loc un eveniment în reţeaua de alimentare cu energie electrică din zona judeţelor Vâlcea şi Argeş care a condus la rămânerea fără alimentare cu energie electrică a consumatorilor din zonele de nord ale celor două judeţe, precum şi a marilor consumatori industriali din municipiile Rm. Vâlcea, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. Valoarea totală a consumului nealimentat a fost de aprox. 170 MW. Totodată, a fost întreruptă o producţie de cca. 630 MW aferentă centralelor hidroelectrice de pe râurile Olt, Argeş şi Dâmboviţa, precum şi CET Govora, informeaz[ Transelectrica. Comunicatul Transelectrica arata ca evenimentul s-a produs în condiţiile retragerii din exploatare pentru lucrări accidentale a unei linii de înaltă tensiune din reţeaua de transport a energiei electrice, precum si a apariţiei unor fluxuri de putere mari atât în reţeaua de transport cât şi în reţeaua de distribuţie a energiei electrice, generate de o producţie de energie crescută în centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a unui nivel crescut de hidraulicitate.

     În aceste condiţii au declanşat o linie de 220 kV din reţeaua de transport a energiei electrice şi unele linii de 110 kV din reţeaua de distribuţie. Interventia echipelor operative şi a personalului de comandă operativă din cadrul centrelor de dispecer CEZ DISTRIBUŢIE şi TRANSELECTRICA a fost promptă, pentru a restabili alimentarea staţiilor de transformare a energiei electrice din zonele afectate, mai arata comunicatul Transelectrica.

    In replica, Hidroelectrica arata ca exploatarea grupurilor hidroenergetice de pe Olt, Arges si Dambovita la putere nominala nu este de natura sa produca dezechilibre in reteaua de transport si distributie. Acest regim de exploatare fiind unul normal atat din punct de vedere tehnico-energetic cat si comercial. Cei doi operatori au obligatia de a asigura capacitate de transport si distributie pe un astfel de regim de exploatare pentru orice interval orar din cele 8760 de ore ale unui an calendaristic si sa asigure si o rezerva de transport suplimentara peste regimul de expoatare la nominal al tuturor producatorilor si consumatorilor racordati la reteaua de transport a SEN. “Informarea comuna Transelectrica- CEZ este construita pe un neadevar. In data de 01.06.2016 Hidroelectrica functiona cu amenajarea Olt Mijlociu la o putere de doar 380 MW, mult sub puterea nominala de transport de 450 MW alocata Hidroelectrica. Acest regim de exploatare pentru 1 iunie 2016 a fost notificat Transelectrica cu o zi inainte, respectiv pe 31 mai 2016. Deci fluxurile de putere generate de Hidroelectrica au fost cu 70 MW sub puterea nominala de transport, nefiind de natura sa creeze dezechilibre in retea. O atare dezinformare este de natura sa transfere atentia opiniei publice de la cei in drept responsabili catre Hidroelectrica, care nu numai ca nu are nicio culpa, dar a si reactionat in timp real de la declansarea avariei in reteua de transport si distributie prin pornirea grupurilor de la centralele proprii, neafectate de incident in scopul compensarii dezechilibrelor de retea. Astfel, progresiv intr-un interval de circa 6 minute am pornit grupurile hidroenergetice Lotru-Ciunget (510 MW), Raul Mare Retezat (220 MW), Galceag (70 MW), Sugag (70 MW), restabilind deficitul de putere de 380 MW deconectati de pe reteua CEZ si 100 MW de pe reteau Transelectrica, evitand astfel o pana generalizata de curent, similara cu cea inregistrata in 1977 si care putea sa genereze pagube de miliarde de euro Romaniei. Este inadmisibil ca intr-o perioada in care sunt atentionari si notificari de coduri galbene, portocalii si rosii de depasire a debitelor multianuale si de inundatii pe mai multe bazine hidrografice din tara, Transelectrica sa-si indisponibilize o linie de 220 KV de la Arefu-Arges in vederea toaletarii copacilor. O astfel de operatiune se poate efectua in orice alt interval de timp, cand nu exista atentionari hidrologice”, incheie Hidroelectrica.

    CEZ Distributie [i Transelectrica au reactionat la comunicatul Hidroelectica, aratand apariţia unor fluxuri de putere mari în reteaua de transport şi în reţeaua de distributie a energiei electrice, generate de productia crescută de energie din centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a nivelului crescut de hidraulicitate, nu reprezintă cauza generatoare a evenimentul, ci doar una din condiţiile care descriu situaţia reală existentă în momentul apariţiei evenimentului.

    Interpretarea conform căreia această condiţie reprezintă o atribuire a răspunderii pentru producerea evenimentului către producătorul de energie electrică HIDROELECTRICA SA aparţine exclusiv unei părţi a presei, în realitate această situaţie nereprezentând un regim de funcţionare în afara limitelor normale.

    Reiterăm menţiunea că în perioada imediat următoare cei doi operatori de reţea vor efectua o analiză comună a evenimentului care face obiectul informării iniţiale, pentru identificarea cauzelor tehnice care au condus la declanşările succesive din reţelele de transport şi de distribuţie, orice interpretare anterioară rezultatelor acestei analize putând conduce la informarea eronată a opiniei publice.  

     

     

     

     

     

     

  • CEZ: Al doilea deceniu românesc

    „Din vânat virtual, am devenit vânători.“ „Noi nu acţionăm ca un rechin în mare, ci ca un banc de peşti.“ „Nu cred în responsabilităţi colective.“ „Vom fi aici şi în următorii zece ani. Dacă este o piaţă în regiune care va avea succes, aceasta este România.“

    Primul citat reprezintă strategia, al doilea organizarea, al treilea regula de management, al patrulea planul pe termen lung. Limpezimea militărească a regulilor de mai sus anulează sfaturile din miile de cărţi de economie şi constituie reţeta uneia dintre cele mai importante privatizări din energia românească: preluarea fostei Electrica Oltenia de către cehii de la CEZ. De atunci au trecut zece ani. Ce vor aduce următorii zece?

    În toamna lui 2005, statul transfera controlul asupra încă uneia din distribuţiile sale de energie. Electrica Oltenia era la acel moment distribuţia cu cel mai mare număr de consumatori legaţi la firele sale, circa 1,3 – 1,4 milioane de clienţi. Câştigătorul procesului a fost compania cehă CEZ, care a plătit circa 47 de milioane de euro pentru 25% din acţiunile companiei, operaţiune urmată de o majorare de capital de 104 milioane de euro, prin care a devenit acţionar majoritar.

    Dincolo de importanţa strategică a obiectivului la care statul a renunţat, această privatizare continuă să fie o lecţie pentru felul cum România a înţeles să-şi joace atuurile din energie.

    Alături de privatizarea Petrom, compania vândută în 2004 către OMV, grup petrolier în spatele căruia să află statul austriac, vânzarea Electrica Oltenia către cehii de la CEZ, o altă companie de stat, arată foarte bine cum, cu un careu de aşi, poţi să pierzi locul la masa energiei regionale.

    În loc să-şi pună piesă peste piesă, statul român a început să vândă bucăţi din zestre, iar în cazul energiei electrice a început cu cea mai profitabilă parte, distribuţia. Acesta este practic locul în care se fac banii şi se ajunge la consumatorul final. Strategia statului din acel moment era de a atrage în primă fază o serie de investitori, pe care mai apoi să îi implice şi în producţia de energie, acolo unde erau necesare fonduri masive pentru modernizări şi pentru construcţia de noi unităţi. Din strategia creionată de stat la începutul anilor 2000, statul a reuşit doar să vândă ceea ce genera cash sigur, reglementat, şi a rămas cu un parc de producţie care plânge după investiţii, dar la care nu se mai uită nimeni.

    În acest timp, în Cehia, tot o companie energetică de stat, CEZ, nu mai avea loc între graniţele proprii. Dar cehii nu avuseseră nevoie să apeleze la organismele internaţionale, care veneau cu reguli peste reguli privind funcţionarea marilor monopoluri din energie. Statul ceh a înţeles că este important ca CEZ să rămână integrată şi să aibă totul de la minele de cărbuni până la termocentrale, la firele care duc energia în case sau la forţa de vânzare. În România s-a spart totul, iar acum cărbunii concurează cu energia hidro şi Nuclearelectruca nu ştie dacă să investească în deschiderea unei noi mine de uraniu, deşi în câţiva ani ar putea foarte bine să importe materia primă pentru reactoarele de la Cernavodă.

    „La momentul când CEZ a luat decizia de a face achiziţia în România, eu eram şeful diviziei internaţionale. Construiam modelul pentru achiziţiile internaţionale şi eram responsabil de integrarea ţintelor preluate. Atunci strategia CEZ era destul de clară. Ne doream să fim lideri în regiune prin acţiuni proiectate pe termen lung“, spune acum Martin Zmelik, care de aproape un an ocupă funcţia de director general al CEZ România. Intrarea pe piaţa locală nu era primul pas pe care CEZ îl făcea în regiune: la finalul lui 2004 mai cumpărase trei companii de distribuţie a energiei în Bulgaria. În toamna lui 2005, CEZ intra oficial şi în România după preluarea controlului asupra Electrica Oltenia.

    „La acel moment, CEZ era deja un business consolidat, eram puternici la noi acasă, dar eram şi o companie listată cu investitori care ne cereau să punem pe masă o strategie de creştere. Pieţele se deschideau, iar noi credeam că putem să ne extindem regional pornind de la un mix format din experienţa proprie a grupului alături de cultura locală. Dintr-un vânat virtual, CEZ a devenit un vânător. Totul ţine de strategie şi de modul cum îşi stabileşti priorităţile. Noi aveam chiar de la acel moment un management dual, ne purtam ca o companie de piaţă.“

    De ce două state care activează în aceeaşi regiune ajung totuşi la concluzii atât de diferite în ceea ce priveşte dezvoltarea pe termen lung într-un domeniu strategic ca energia?

    „Cred că România era într-o etapă în care-şi dorea să aducă aici investitori. Asta se dorea la acel moment, iar uneori asfel de experienţe sunt necesare. Noi ne-am concentrat pe achiziţia de distribuţii pentru că este competenţa noastră de bază.“

    După achiziţie, Zmelik a rămas în biroul din Praga al CEZ, primul manager trimis de cehi la Bucureşti fiind Jan Veskrna, cel care avea să stea până anul trecut (timp de trei mandate) la vârful operaţiunilor CEZ din România. Dar contactul cu piaţa exista oricum.

    „Imediat după achiziţie, supervizam modul cum se derulau lucrurile, dar din biroul din Praga. Când am venit am găsit o companie împărţită în 7 firme cu dispunere teritorială. Electrica Oltenia era o companie descentralizată, iar activităţile de distribuţie şi de furnizare nu erau încă separate. La acel moment lucrau 3.000 de oameni. Ca tehnologie standardele erau jos, dar firma avea un mare potenţial. Tot sectorul a intrat într-o schimbare odată cu venirea investitorilor privaţi, dar şi a reglementărilor europene.“

    Cert este că în perioada 2004-2005 s-au făcut cele mai importante privatizări din România. Petrom a fost vândut cu tot cu rezervele sale de petrol şi gaze către OMV într-un proces care şi azi generează controverse. În 2005 italienii de la Enel au fost primii care au spart gheaţa în domeniul energiei electrice, luând la pachet distribuţiile din Banat şi Dobrogea. Au venit apoi nemţii de la E.ON care au luat fosta Electrica Moldova, dar care şi-au completat portofoliul şi cu fostul Distrigaz Nord. Cealaltă jumătate din distribuţia de gaze avea să intre în portofoliul francezilor de la Gaz de France. 

     

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Şeful CEZ România: Finalizarea strategiei naţionale este un subiect crucial pentru domeniul energetic

    “Subiectul crucial pentru toată lumea din sector acum este finalizarea strategiei energetice. Este cel mai important punct pentru sectorul energetic, să oferi jucătorilor din sector o cale de urmat. Şi ea trebuie să să adreseze tuturor problemelor cu care ne confruntăm. Întâi de toate trebuie să ştim care va fi mixul energetic şi care va fi rolul regenerabilelor. Pentru că acum piaţa este prinsă la colţ, cu o grămadă de adăugiri la vechea lege, lucru care complică afacerile”, a declarat Zmelik.

    Directorul general al CEZ România speră că strategia va avea un impact pozitiv asupra afacerilor companiilor din domeniu.

    “Înţelegem că şi alte surse de energie trebuie implementate în sector, dar nu ne dorim soluţii instant, ci considerăm că varianta potrivită ar fi discuţiile. Şi se pune în principal problema stabilităţii şi predictibilităţii întregului sistem”, a spus Zmelik.

    În opinia sa, pentru moment, schema privind certificatele verzi nu funcţionează corespunzător.

    “În ceea ce priveşte obiectivele acestei strategii, investitorii pot avea o direcţie legată de posibilităţile pe care le au în domeniu, companiile vor să ştie unde şi cât să investească, la ce să se aştepte din partea sectorului investiţional. Este un sector semi-reglementat”, a adăugat reprezentantul CEZ România.

    Totodată, prezent la eveniment, Cătălin- Lucian Chimirel, membru Directorat Transelectrica, a declarat că transportatorul naţional de electricitate are în plan creşterea capacităţii de interconexiune transfrontalieră.

    “Pentru creşterea capacităţii de schimb pe interfaţa de vest a României sunt planificate următoarele dezvoltări ale reţelei: Linia Electrică Aeriană (LEA) 400kV Reşiţa – Pancevo (Serbia), LEA 400kV Porţile de Fier – Reşiţa şi extinderea staţiei 220/110kV Reşiţa prin construcţia staţiei noi de 400kV, trecere la 400kV a LEA 220kV Reşiţa -Timişoara – Săcălaz – Arad, inclusiv construirea staţiilor de 400kV Timişoara şi Săcălaz”, a declarat Chimirel.

    În ceea ce priveşte creşterea capacităţii de schimb pe interfaţa cu Republica Moldova sunt în curs de evaluare următoarele dezvoltări ale reţelei: LEA 400kV Suceava – Bălţi, LEA 400kV Isaccea – Vulcăneşti şi LEA 400kV Iaşi – Ungheni – Străşeni.

    Reprezentantul Transelectrica a mai spus că obiectivele principale ale planificării reţelei electrice de transport sunt siguranţa în funcţionare a Sistemului Energetic Naţional, creşterea capacităţii de interconexiune a reţelelor energetice, sustenabilitatea prin integrarea energiei din surse regenerabile şi preluarea acesteia în sistem, precum şi extinderea prin cuplare a pieţei de energie electrică şi integrarea în piaţa europeană.

    Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a prezentat la finele anului trecut o parte din proiectul strategiei energetice pentru perioada 2015-2035.

    Potrivit documentului elaborat de fostul Departament pentru Energie, obiectivele strategiei energetice sunt securitatea alimentării cu energie şi menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali şi protecţia mediului, iar necesarul de investiţii în sector se ridică la 100 miliarde euro până în 2035.

    Strategia arată, de asemenea, că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est şi că acestea ar urma să se epuizeze în 14 ani.

  • Cehul Martin Zmelik răspunde de 1,4 milioane de consumatori din România şi de cel mai mare parc eolian terestru din Europa

    “Sunt prea tânăr ca să dau zece sfaturi despre carieră“, glumeşte Martin Zmelik, cehul de 41 de ani care con-duce de mai puţin de un an operaţiunile de pe piaţa locală ale companiei energetice CEZ. Prea tânăr, prea democrat şi prea protector sunt atributele cu care s-a autocaracterizat Martin Zmelik la evenimentul „Meet the CEO“, la care a participat săptămâna trecută şi la care a povestit despre provocările de a conduce un busi-ness de aproape jumătate de miliard de euro, a cărui strategie, cel puţin pe termen mediu, se axează pe con-solidare şi pe calitatea serviciilor şi nu pe investiţii sau pe creştere agresivă.

    Cu toate că e tânăr, Martin Zmelik a enumerat cele zece sfaturi, în care a vorbit despre strategia carierei, despre importanţa experienţei oamenilor de la care înveţi, despre respect, despre importanţa dezvoltării personale şi a echilibrului între muncă, familie şi priorităţile personale, despre cum să îţi construieşti o echipă puternică şi, nu în ultimul rând, despre cum să nu devii îngâmfat şi să rămâi cu picioarele pe pământ. 

    Povestea CEZ pe piaţa locală a început în 2005, acelaşi an când Martin Zmelik, un tânăr manager de 31 de ani, primea responsabilitatea de a coordona businessul internaţional al CEZ, cea mai mare companie de servicii energetice din Europa Centrală şi de Est. „Sunt în această companie de zece ani, am început ca manager al portofoliului internaţional al CEZ, deci la momentul achiziţiei din România (în 2004-2005) eram responsabil de punerea bazelor companiei şi de administrarea a 15 pieţe şi 50 de companii ale grupului în regiune“, povesteşte Martin Zmelik despre începuturile sale la CEZ şi despre cum s-a împrietenit cu industria energetică, un domeniu din care înţelegea, în primă fază, doar cifrele: „Eu vin dintr-un business plictisitor. Backgroundul meu este în finanţe. Pentru mine, faptul că am ajuns în energie a fost legat de experienţa pe care o aveam în transformarea companiilor mari şi pentru că aveam un background financiar solid“.

    Înainte de a veni la CEZ, Zmelik a lucrat în domeniul financiar, IT şi management de proiect la Komercni Banka şi la Ceska Pojistovna (Komercni Banka este membră a Société Générale, iar Ceska Pojistovna este una dintre cele mai mari companii de asigurări din Republica Cehă). Din primii săi ani de muncă apreciază cel mai mult faptul că a lucrat cu oameni care au avut încredere în el: „M-a impulsionat mult în carieră directorul de la Ko-mercni Banka: la acea vreme aveam 23-24 de ani şi m-a promovat ca head of controlling. Era o perioadă complicată pentru instituţie, când banca a fost salvată de la faliment şi a fost pusă pe baze noi pentru a fi pri-vatizată, ceea ce s-a şi întâmplat. E important să ai încredere în oameni şi faptul că am nimerit în mijlocul unei perioade turbulente a fost spre bine, pentru că am avut şansa să lucrez în restructurare şi în turnaround man-agement, lucruri esenţiale pentru cariera mea viitoare. A fost parte dintr-o combinaţie unică de ţară în dezvoltare, schimbarea unei companii şi procesul de vânzare a băncii, iar ulterior şi cel de preluare – am lucrat şi de partea cealaltă a baricadei, după vânzare“. CEO-ul CEZ descrie jobul perfect ca având trei laturi: „conţinutul jobului („să îţi construieşti cariera prin ceea ce faci“), calitatea superiorului direct (“trebuie să împărtăşiţi vizi-unea“) şi salariul („trebuie să te motiveze şi să îţi arate că eşti un asset pentru companie“). Povesteşte că în CEZ a avut până acum trei şefi şi că întotdeauna a considerat important să poată avea o discuţie bazată pe argumente cu orice coleg de la orice nivel din companie.

  • SAPE: Tribunalul Arbitral din Paris obligă CEZ la plata unor daune de 5,7 milioane de euro

    SAPE este succesoarea în drepturi a companiei de stat Electrica SA, inclusiv în ce priveşte litigiile arbitrale.

    CEZ a anunţat joi că, în procesul cu SAPE, Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ din Paris a respins majoritatea pretenţiilor formulate de SAPE.

    “Contrar afirmaţiilor CEZ a.s., Tribunalul Arbitral (…) a confirmat neîndeplinirea de către CEZ a.s. a două din cele mai importante obligaţii ale sale din Contractul de privatizare, obligaţii care au stat la baza încheierii contractului de privatizare a Electrica Oltenia cu CEZ a.s.”, se arată într-un comunicat al SAPE.

    SAPE a cerut în acest proces ca grupul CEZ să plătească daune de peste 81 milioane de euro pentru nerealizarea unor obligaţiile din acordurile de privatizare din 2005 şi 2009, prin care CEZ a cumpărat compania de distribuţie Electrica Oltenia.

    În comunicat se precizează că acţiunea SAPE a fost admisă în parte, CEZ fiind obligată să plătească către SAPE aproximativ 5,7 milioane de euro cu titlu de daune, la care se adaugă o dobândă contractuală anuală, de 3,1% (calculată din data de 8 octombrie 2012 până la data plăţii efective a daunelor), precum şi la suportarea a 50% din costurile arbitrale (217.500 de dolari).

    Obligaţiile pe care Tribunalul Arbitral le-a indicat a fi neîndeplinite de către investitorul CEZ sunt obligaţii esenţiale pentru Contractul de privatizare, conform sursei citate.

    Prima dintre acestea se referă la utilizarea preţului de subscriere pentru finanţarea investitiilor. Astfel, Tribunalul a obligat CEZ să plătească daune pentru faptul că nu a făcut dovada utilizării sumei de 103,6 milioane de euro pentru a finanţa modernizarea şi dezvoltarea activităţii Electrica Oltenia, aşa cum se angajase prin contractul de privatizare.

    Cea de-a doua încălcare se referă la neîndeplinirea indicatorilor din planul de afaceri iniţial al Electrica Oltenia, document care a stat la baza selectării CEZ ca investitor strategic al Electrica Oltenia. Planul urma să fie pus în aplicare în termen de 5 ani de la privatizare, dar CEZ a invocat că respectarea acestuia nu este obligatorie.

    Electrica a iniţiat acţiuni la Curtea de Arbitraj din Paris şi împotriva Enel şi E.ON, companii care au cumpărat în 2005 filiale ale distribuitorului de energie deţinut de stat. Penalităţile cerute de Electrica de la Enel (Italia), E.ON (Germania) şi CEZ se arpropie de 2 miliarde euro.

    CEZ a plătit în 2005 suma de 62,8 milioane de euro pentru achiziţia directă a 24,62% din capitalul Electrica Oltenia, iar în urma unei majorări de capital de 103,6 milioane de euro a ajuns la o participaţie de 51%.

    SAPE a fost înfiinţată anul trecut prin divizarea parţială a Electrica SA şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica SA la Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.

  • CEZ renunţă la parcul eolian din România. Compania caută să se extindă în Polonia şi Slovacia

    CEZ, care este controlată de statul ceh, are nevoie să îşi crească veniturile “pentru a asigura acţionarilor dividendele stabile cu care sunt obişnuiţi”, conform declaraţiei făcute de CEO-ul grupului, Daniel Benes, pentru ziarul Hospodarske Noviny, citat de Bloomberg.

    Producătorul de energie electrică din Cehia nu a iniţiat încă negocierile cu Energa, potrivit purtătorului de cuvânt al companiei, Ladislav Kriz.

    Statul polonez deţine 51% dintre acţiunile Energa, care a fost listată pe bursă anul trecut, potrivit site-ului companiei.

    Benes a afirmat că CEZ vizează, totodată, preluarea a 66% dintre acţiunile producătorului de energie din Slovacia, Slovenske Elektrarne, care sunt deţinute de Enel.

    De altfel, CEZ a început deja negocierile cu guvernul slovac, cel care este acţionar minoritar la Elektrarne, pentru o posibilă achiziţie.

    Acţiunile CEZ au urcat cu 0,3% pe bursa din Praga, în timp ce titlurile Energa au avansat cu 0,5% pe bursa din Varşovia, valoarea de piaţă a celui de-al treilea mare producător de energie din Polonia ajungând la 3 miliarde de dolari.

    Enel, cea mai mare companie din domeniul energiei din Italia, a anunţat în luna iulie că vrea să vândă activele deţinute în Slovacia şi România, pentru a reduce datoria de 4,4 miliarde de euro pe care o are.

    În aprilie, grupul ceh CEZ a anunţat că este dispus să vândă integral parcul eolian deţinut în România, la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acesta.

    Ulterior, la începutul lunii septembrie, şeful CEZ România, Martin Zmelik, a declarat că grupul îşi va consolida operaţiunile în România şi nu va ieşi de pe piaţă, chiar dacă va reuşi să vândă parcurile eoliene din Dobrogea, dar că nu este interesat de achiziţii sau de participarea la proiecte energetice mari derulate de Guvern.

    CEZ este cel mai mare producător de electricitate eolienă din România, activitatea în care a investit 1,1 miliarde de euro. Parcurile eoliene deţinute de CEZ în România au împreună au o capacitate de 600 MW.

    CEZ investeşte anual în România circa 200 milioane de lei în reţeaua de distribuţie a electricităţii (45,2 milioane de euro) în judeţele Argeş, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Vâlcea şi Olt.

    Grupul ceh CEZ a intrat pe piaţa românească în 2005, când a cumpărat de la Electrica SA filiala Electrica Oltenia.

  • CEZ renunţă la parcul eolian din România. Compania caută să se extindă în Polonia şi Slovacia

    CEZ, care este controlată de statul ceh, are nevoie să îşi crească veniturile “pentru a asigura acţionarilor dividendele stabile cu care sunt obişnuiţi”, conform declaraţiei făcute de CEO-ul grupului, Daniel Benes, pentru ziarul Hospodarske Noviny, citat de Bloomberg.

    Producătorul de energie electrică din Cehia nu a iniţiat încă negocierile cu Energa, potrivit purtătorului de cuvânt al companiei, Ladislav Kriz.

    Statul polonez deţine 51% dintre acţiunile Energa, care a fost listată pe bursă anul trecut, potrivit site-ului companiei.

    Benes a afirmat că CEZ vizează, totodată, preluarea a 66% dintre acţiunile producătorului de energie din Slovacia, Slovenske Elektrarne, care sunt deţinute de Enel.

    De altfel, CEZ a început deja negocierile cu guvernul slovac, cel care este acţionar minoritar la Elektrarne, pentru o posibilă achiziţie.

    Acţiunile CEZ au urcat cu 0,3% pe bursa din Praga, în timp ce titlurile Energa au avansat cu 0,5% pe bursa din Varşovia, valoarea de piaţă a celui de-al treilea mare producător de energie din Polonia ajungând la 3 miliarde de dolari.

    Enel, cea mai mare companie din domeniul energiei din Italia, a anunţat în luna iulie că vrea să vândă activele deţinute în Slovacia şi România, pentru a reduce datoria de 4,4 miliarde de euro pe care o are.

    În aprilie, grupul ceh CEZ a anunţat că este dispus să vândă integral parcul eolian deţinut în România, la Fântânele şi Cogealac, dacă va primi o ofertă bună pentru acesta.

    Ulterior, la începutul lunii septembrie, şeful CEZ România, Martin Zmelik, a declarat că grupul îşi va consolida operaţiunile în România şi nu va ieşi de pe piaţă, chiar dacă va reuşi să vândă parcurile eoliene din Dobrogea, dar că nu este interesat de achiziţii sau de participarea la proiecte energetice mari derulate de Guvern.

    CEZ este cel mai mare producător de electricitate eolienă din România, activitatea în care a investit 1,1 miliarde de euro. Parcurile eoliene deţinute de CEZ în România au împreună au o capacitate de 600 MW.

    CEZ investeşte anual în România circa 200 milioane de lei în reţeaua de distribuţie a electricităţii (45,2 milioane de euro) în judeţele Argeş, Gorj, Mehedinţi, Dolj, Teleorman, Vâlcea şi Olt.

    Grupul ceh CEZ a intrat pe piaţa românească în 2005, când a cumpărat de la Electrica SA filiala Electrica Oltenia.

  • Profitul operaţional al CEZ a scăzut

    Pe segmentul de producţie şi distribuţie, profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a scăzut de şapte ori în primul trimestru, la aproximativ 7,3 milioane de euro.

    CEZ a înregistrat un impact negativ de 25,5 milioane de euro, ca urmare a amânării începând din iulie a acordării celui de-al doilea certificat verde pentru parcurile eoliene deţinute în România, precum şi a suspendării acordării primului certificat verde pentru parcul Fântânele Vest începând din noiembrie, decizie determinată de o întârziere datorată Comisiei Europene într-un proces de notificare.

    Producţia de electricitate a CEZ în România a scăzut în primul trimestru cu 16%, la 342 GWh, în timp ce parcurile eoliene ale grupului au consemnat un declin de 21%, la 322 GWh.