
Tag: cetate
-
“Troia Carpaţilor”, o cetate de trei ori mai mare decât cea descrisă de Homer, descoperită în România
Construită cu 14 secole înainte de Christos şi unică în această parte a Europei, cetatea este considerată ca fiind una dintre cele mai mari fortificaţii preistorice din Europa, din perioada „bronzului târziuIstoricii supra intitulează „Cetatea Veche” a Sântanei, contemporană cu Homer şi perioada miceniană a Greciei, drept o Troia a acestor ţinuturi, făcând şi o comparaţie între suprafaţa cetăţii arădene de circa 89 de hectare şi cea descrisă de Homer, Troia având 29 de hectare, potrivit Radio Timişoara.
Spre deosebire de Troia, care a fost construită din piatră, cetatea de la Sântana a fost construită din lemn şi lut. Construcţia este complexă, având trei rânduri de fortificaţii, fiind împrejmuită de şanţuri de apărare adânci de peste patru metri şi valuri de pământ de peste 20 de metri.Săpăturile în zona Sântana au fost începute în 2009, fiind efectuate de istorici din România şi Germania, de la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei al Academiei Române, din Cluj-Napoca, şi Universitatea «Goethe» din Frankfurt, beneficiind şi de co finanţare din Germania. În urma săpăturilor, efectuate în special în ultimii doi ani, arheologii au reuşit să scoată la suprafaţă o mică parte din cetate. Tehnologia de ultimă generaţie şi măsurătorile magnetometrice i-au ajutat pe aceştia să o deseneze. -
“Balcanii visează”, tema ediţiei din acest an a festivalului de film Divan
Din selecţia festivalului fac parte 14 filme de lungmetraj şi 17 scurtmetraje, reunite sub tema acestei ediţii: “Balcanii visează”. Formaţiile Aida şi Noi, sZempöl Offchestra şi Mambo Siria asigură coloana sonoră a festivalului.
Filmul care va deschide cea de-a 9-a ediţie a festivalului de film şi artă culinară vine de la regizorul turc de origine kurdă Kazim Öz. “Zer” (Germania, Turcia, SUA, 2017), un film cât se poate de curajos în contextul politic actual din Turcia, este un road movie plin de emoţie, care reconstituie călătoria unui tânăr new-yorkez prin Kurdistan, în căutarea trecutului bunicii sale şi a propriului său sine. Prin intermediul poveştii lui Zarife, bunica lui Jan, filmul atinge subiectul masacrului kurzilor din Dersim, din 1938, şi ştergerea acestui eveniment din istoria oficială a Turciei. Filmul va rula în prezenţa regizorului Kazim Öz.
Tot din Turcia vine şi debutul curajos şi provocator în regie al actorului Onur Saylak, “Mai mult” / “More” (2017), o adaptare a unui roman semnat de Hakan Günday care abordează criza emigranţilor ce traversează Marea Egee din perspectiva unui tânăr de 14 ani pe nume Gaza. Acesta, alături de tatăl său abuziv, face parte dintr-o reţea de trafic de refugiaţi către Europa, furnizându-le adăpost temporar şi hrană până când aceştia traversează marea. Tânărul Gaza visează să fugă de această viaţă, dar e atras într-o lume guvernată de imoralitate şi suferinţă.
“Minerul” / “The Miner” (regia Hanna Antonina Wojcik Slak, 2017), propunerea Sloveniei la premiile Oscar 2018, este un film care are la bază povestea reală a unuia dintre mulţii emigranţi bosniaci care lucrează ca mineri în Slovenia. Acesta descoperă într-o mină abandonată dovezile unei execuţii în masă şi hotărăşte să lupte pentru ca victimele să aibă parte de o înmormântare oficială, chiar dacă asta îl costă jobul în plină criză economică.
Criza economică este un subiect important şi în documentarul croat Cafeneaua de lângă combinat / The Steel Mill Café (regia Goran Devic, 2017), care ne arată efectele dezastruoase ale căderii comunismului asupra industriei locale. Falimentul unuia dintre cele mai mari combinate din Europa de Est atrage după sine şi falimentul cafenelei din zonă, dar şi exodul est-europenilor către Vest.
În fiecare an, muzica este prezentă la Divan Film Festival la loc de cinste, alături de film, vin şi gastronomie.
Divan Film Festival va avea loc în perioada 24 – 26 august în Craiova, la Inspire Cinema şi Teatrul de Vară din Parcul Romanescu, şi 27 august – 1 septembrie în Port Cultural Cetate. Intrarea la evenimentele Divan FF este liberă.
Divan Film Festival este un proiect cultural co-organizat de Fundaţia pentru Poezie “Mircea Dinescu” şi Casa de Cultură “Traian Demetrescu”, Craiova, susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei, Consiliul Judeţean Dolj şi Primăria Craiova, în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi Uniunea Cineaştilor din România.
-
Incă o cetate din România a fost restaurată în totalitate. Programul de vizitare şi cât costă intrarea
Braşovul mai deschide o cetate reabilitată de la zero. Cetatea Feldioara- Marienburg. În zonă, turiştii mai pot vizita Cetatea Râşnov, Cetatea Rupea, Cetatea Braşovului, Castelul Bran şi Cetatea Făgăraşului.Cetatea Feldioara – Marienburg se deschide publicului larg astăzi, 1 august. Într-o primă etapă, programul de vizitare va fi de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00, urmând ca acesta să fie actualizat pe parcursul desfăşurării diferitelor alte activităţi pe care cetatea le va găzdui.Cetatea din Feldioara a fost construită în secolul al XIII-lea, fiind cea mai importantă fortificaţie ridicată de cavalerii teutoni în Transilvania – Ţara Bârsei. Cetatea este monument istoric, iar până în anul 2012 a fost doar o ruină. Ea a fost restaurată în totalitate în perioada anilor 2012 – 2017.

Proiectul de restaurare a început în anul 2012, an în care s-au întocmit studiile de fezabilitate şi de proiectare a lucrărilor. Lucrările de restaurare au fost realizate de către Consiliul Judeţean Braşov, iar cheltuielile de restaurare au totalizat 12.379.295,67 lei, constructor fiind SC Euras SRL din Satu Mare. S-au restaurat toate zidurile de incintă şi toate turnurile din nord, sud, est, vest, precum şi zidul Zwinger de protecţie. Toate fortificaţiile iniţiale, de pe vremea teutonilor, au fost conservate în întregime.$
Prin marcarea la nivelul solului, în curtea interioară s-au pus în valoare resturile capelei şi ale mănăstirii cisterciene. S-a reconstruit fântâna a cărei adâncime este de circa 70 de metri şi s-a amenajat o zonă de belvedere asupra Ţării Bârsei, aflată pe zidul de strajă. S-au executat subzidiri, injectări şi lucrări de consolidare în paralel cu alte forme de conservare pentru zidăria veche. La injectările care au fost făcute la zidărie şi la refacerea suprafeţelor degradate ale tencuielilor s-a folosit un var hidraulic special ce conţine materie primă extrasă din Munţii Dolomiţi, importat din Italia.

A urmat reconstrucţia prin folosirea de lemn şi cărămidă făcută la comandă la fabrica din Sighişoara, pe modelul celei din care fuseseră ridicate zidurile Cetăţii, precum şi piatră şi învelitori din ţigle ceramice. În ansamblul său, proiectul a urmărit aducerea în actualitate a formei pe care cetatea a avut-o în secolul al XVII-lea, atunci când cetatea a fost tencuită. Pentru a elimina confuziile care pot apărea între zidurile restaurate şi cele iniţiale, restauratorii au folosit ca material lemnul.

-
Cum arată oraşul descoperit sub apă, vechi de 1341 de ani, din China – VIDEO, GALERIE FOTO
Oficialii locali intenţionează să folosească oraşul scufundat Shi Cheng pentru a atrage amatorii de scufundări. O echipă de scafandri se va asigura, în prealabil, că obiectivul poate fi deschis publicului.
“Oraşul Leului” a fost protejat de soare, vânturi şi ploi. Cetatea a fost conservată de capsula timpului, aproape toate construcţiile sale rămânând intacte, inclusiv grinzile şi scările din lemn.
-
Lidl inaugurează un nou magazin. Unde se va afla acesta
Magazinul va avea o suprafaţă de 1.368 m² şi peste 120 de locuri de parcare. Formatul noului magazin Lidl este unul diferit, pentru a se încadra în peisajul arhitectural al zonei situate în proximitatea Cetatăţii Sighişoarei, inclusă pe lista Patrimoniului UNESCO ca fiind singurul oraş-cetate medieval locuit.
Printre elementele arhitecturale distincte, se numără faţada realizată din cărămidă aparentă şi acoperişul din ţiglă.
-
Treabă românească! Construcţia care a costat 60 de milioane de euro a crăpat azi după ce a fost inaugurată la finalul anului 2017
Conform cotidianului local Gazeta de Sud, crăpătura se află pe partea dinspre bulevardul Ştirbei Vodă şi ar fi apărut ca urmare a contractării rosturilor de dilatare. Sursa citată a încercat să ia legătura cu edilul oraşului Craiova, Mihail Genoiu, dar acesta nu a răspuns apelurilor.
Noul stadion “Ion Oblemenco” este unul dintre marile proiecte ale Ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, din perioada în care aceasta era Primarul Craiovei. Pentru construirea lui s-au cheltuit aproape 60 de milioane de euro, iar “perla” Băniei are o capacitate de 30.929 de locuri, investiţia fiind suportată de Compania Naţională de Investiţii.
-
Comoara veche de patru secole din Cetatea Sighişoarei
Ridicat în secolul XIV, acesta este cel mai impunător turn al Cetăţii, vizibil din aproape orice colţ al oraşului mureşean. Scopul său era acela de a apăra poarta principală a Cetăţii, servind totodată ca şi sediu al Primăriei până în anul 1556.
Legenda spune că ceasul din turn nu rămâne în urmă niciodată, astfel că sighişorenii şi turiştii care vizitează Cetatea îşi fixează ceasurile după ora arătă de orologiul din turn.
Ceasul a fost construit în Elveţia, o ţară cunoscută pentru ceasurile sale, fiind atestat în anul 1648. Acesta este decorat cu o serie de figurine cu o înălţime de 0,80 metri, care simbolizează cele şapte zile ale săptămânii, fiind operele sculptorului Johann Kirschel, realizate din lemn de tei. Între ele, amintim Zeiţa Dreptăţii, Toboşarul, Justiţia, Răsăritul Soarelui… practic simboluri ale conduitei de zi cu zi din timpurile cele mai vechi, conform cunoaştelumea.ro.
Cei doi îngeraşi, care reprezinta Ziua şi Noaptea, oferă un “dans” al vieţii şi al timpului: la ora 6.00 poate fi zărit îngeraşul ce reprezintă Ziua, în timp ce de la ora 18.00 Ziua se ascunde şi face loc Nopţii, adică îngeraşului cu două lumânări aprinse în mâini. Al doilea cadran, care este îndreptat spre Sighişoara, adică spre Oraşul de Jos, are figurinele care reprezinta zilele săptămânii, instalate pe o roată. Acestea se mişcă la miezul nopţii, marcând astfel schimbarea zilei.
-
Zid al Cetăţii din Sighişoara, prăbuşit pe o porţiune de 4,6 metri. Trafic parţial restricţionat
Primăria Sighişoara a transmis, marţi, într-un comunicat de presă, că în noaptea de duminică spre luni, camerele de supraveghere au surprins prăbuşirea a 4,6 metri din zidul de incintă, Tronsonul 11 din Zidul Cetăţii, iar primarul municipiului, Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean, a dispus ca măsură de urgenţă izolarea zonei şi a convocat Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Frumuseţile din Clisura Dunării, cel mai fascinant defileu din Europa! Iată cât de spectaculoase sunt peşterile din zonă – FOTO
Totodată, pe faleza Dunării din Moldova Nouă au fost montate panouri şi plăcuţe informative. De asemenea, în faţa centrului turistic de informare din oraş, construit cu bani europeni, a fost realizat şi un centru de vizitare în aer liber. Acesta cuprinde câteva panouri cu toate legendele şi istoriile obiectivelor turistice din Clisura Dunării, după modelul văzut în Parcul natural pădurile Cehiei din Boemia.Cele patru trasee tematice ecoturistice din Clisura Dunării pe care drumeţii le pot parcurge sunt: drumul morilor de apă de pe Valea râului Gramensca, traseul Peşterilor – Gaura cu muscă, Grota Haiducească, Gaura Chindiei, Filip, traseul cascadelor de pe râul Moldaviţa şi traseul monumentelor istorice – cetatea Sf. Ladislau, castrul roman Divici, stânca Baba Caia, movila lui Attila.Unul dintre cele mai fascinante obiective turistice din Clisura Dunării, pe care drumeţii nu trebuie să-l rateze, este stânca Baba Caia, despre care se spune că reprezintă un simbol pentru turismul din zonă. Stânca Babacaia, un monument natural din calcar, atrage ca un magnet turişti, mai ales datorită faptului că este unică pe tot parcursul fluviului. Această stâncă supranumită şi “Crăiasa singuratică a Dunării” marchează intrarea în Clisura Dunării şi se află în dreptul localităţii Coronini, judeţul Caraş-Severin. Stânca are o înălţime de şapte metri deasupra apei, iar numele său provine din limba turcă şi înseamnă “stânca tatălui”.Şi peşterile din Clisura Dunării sunt un alt punct de atracţie pentru turişti. Peştera Gaura cu Muscă reprezintă un loc de o frumuseţe deosebită. La intrare se pot vedea ruinele unei fortificaţii din anii 1800, iar înăuntrul ei sunt numeroase colonii de lilieci. Un obiectiv turistic deosebit în Clisura Dunării este şi Cetatea Ladislau. A fost construită de către Sigismund, regele Ungariei, în anii 1427-1428. Fortificaţia avea ziduri groase de doi metri şi era apărată de un şanţ. Aşezată la intrarea în defileu, cetatea a fost importantă în desfăşurarea luptelor care s-au dat pentru stăpânirea acestei zone.