BusinessMagazin

Tag: Cehia

  • Ne lasă roboţii fără locuri de muncă sau ne ajută să facem anumite lucruri mai uşor?

    Atunci când ne gândim la tehnologie şi în special roboţi, mintea fuge fie către miile de clipuri online cu cele mai noi produse lansate de japonezi, fie către inteligenţa artificială şi filme cu o uşoară tentă apocaliptică. Roboţii industriali reprezintă însă un aspect extrem de important în zona de producţiE, iar cei colaborativi au depăşit deja faza de trend.

    Alte idei la care ne gândim atunci când vorbim de roboţi sunt cele legate de modul în care roboţii vor „fura” locurile de muncă deţinute de oameni, în special cele repetitive. Universal Robots, companie daneză care domină zona roboţilor colaborativi, explică de ce această idee e departe de realitate.

    Compania Universal Robots a fost fondată în 2005 de către Esben Østergaard, actual CTO al companiei, alături de alţi doi parteneri. Viziunea lui Østergaard a fost să facă tehnologia bazată pe roboţi accesibilă tuturor prin dezvoltarea unor roboţi industriali flexibili, de dimensiuni mici, uşor de utilizat, cu un preţ rezonabil şi siguri de utilizat. Încă de la lansarea primului robot colaborativ (cobot), în 2008, compania a înregistrat o creştere considerabilă, produsele fiind vândute acum pe plan mondial.

    Compania a fost în 2015 cumpărată de Teradyne şi are sediul în Odense, Danemarca, cu multiple filiale şi birouri regionale în Statele Unite, Germania, Franţa, Spania, Italia, Cehia, Polonia, Turcia, China, India, Singapore, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan şi Mexic. În 2018, Universal Robots a ajuns la venituri de 237 milioane de dolari. Compania este prezentă în 18 ţări, având un număr de peste 650 de angajaţi în cele 27 de birouri existente. În România există o subdivizie a Universal Robots, concentrată mai ales în jurul procesului de vânzare. Având o cotă de piaţă de 50% la nivel global, adusă şi de cele 65 de patente deţinute, Universal Robots este compania care dictează mersul lucrurilor pe segmentul de roboţi colaborativi.


    La ce pot fi însă folosiţi coboţii? Pe extrem de multe linii de producţie, explică reprezentanţii companiei, care amintesc zonele de ambalare şi paletizare, lipire, distribuţie şi sudură, analize de laborator, asamblare, verificarea calităţii şi altele. În România, potrivit datelor prezentate de companie, există 11 roboţi la fiecare 10.000 de lucrători, necesitatea fiind însă mult mai mare – de aproximativ 10.000 de roboţi. În comparaţie, Polonia are 28 de roboţi la 10.000 de lucrători, Ungaria 57, iar Republica Cehă 100.

    În România, proiectele de implementare comunicate de Universal Robots sunt cele de la companiile Ford şi producătorul de sisteme de închidere şi control acces Assa Abloy. În cadrul uzinei de motoare Ford România sunt activi 4 coboţi UR10 care lucrează alături de angajaţii de pe linia de asamblare, preluând activităţi repetitive. Un prim cobot UR efectuează operaţiunea de ungere a tacheţilor, un altul realizează umplerea motorului cu ulei, iar al treilea deja instalat verifică motorul cu ajutorul unei lămpi cu lumină UV şi al unei camere video pentru posibile scurgeri, după ce acesta a fost umplut cu ulei. A patra unitate UR10 din dotarea Ford România este folosită pentru teste şi training, urmând să îşi găsească în curând un rol operaţional în cadrul uzinei. Coboţii sunt integraţi în sistemul care controlează linia de asamblare, astfel că, în cazul de faţă, nu necesită intervenţia operatorului decât atunci când apar schimbări.

    Reprezentanţii companiei spun că producătorii aleg soluţiile oferite pentru a depăşi provocări precum lipsa forţei de muncă, reducerea costurilor de producţie sau limitările apărute în creşterea capacităţii de producţie şi eficienţă. Un alt aspect interesant menţionat este cel al accidentelor de la locul de muncă. Mai exact, potrivit studiului „The Impact of Robots on Productivity, Employment and Jobs“, realizat de IFR Report, 3 din 5 producători afirmă că nu găsesc forţă de muncă calificată. Pe de altă parte, doar 10% din locurile de muncă sunt în prezent automatizabile, ceea ce înseamnă că industria roboţilor colaborativi poate doar să crească în viitor.

    Reprezentanţii companiei citează un studiu realizat în 2016 de MIT (Masachussettes Institute of Technology) şi Financial Times care notează că o colaborare om-robot este cu 85% mai eficientă decât munca uzuală, realizată doar de oameni sau doar de roboţi.
    În prezent, majoritatea coboţilor sunt folosiţi în industriile auto şi electronică, dar reprezentanţii Universal Robots spun că văd un mare potenţial în zona bunurilor de larg consum, precum şi în industriile cosmetică, alimentară sau farmaceutică.

    2005 Universal Robots este fondată în Danemarca de 3 parteneri

    2008 Se lansează UR5, primul cobot din lume

    2012 Se lansează UR10, robot cu o anvergură şi greutate de lucru mai mari

    2015 Universal Robots este cumpărată de Teradyne pentru 285 mil. dolari

    2019 Există peste 38.000 de coboţi instalaţi la nivel mondial

  • Moody’s avertizează: România va avea printre cele mai mari creşteri de preţuri din regiune, dar printre cele mai mici majorări ale salariului minim în 2020 şi 2021

    Agenţia de evaluare financiară Moody’s estimează că România va avea printre cele mai mari rate ale inflaţiei din Europa Centrală şi de Est, însă creşterile salariului minim vor fi printre cele mai mici din regiune în 2020 şi 2021.

    Creşterea salariului minim din România va fi de 7,2% în 2020, iar rata anuală a inflaţiei va fi de 3,5% atât în 2020, cât şi în 2021. În Polonia, salariul minim va creşte cu 15,6% în 2020, urmată de Slovacia (11,5) %), Cehia (9,4%), Bulgaria (9,0%), Croaţia (8,3%), Ungaria (8%), România (7,2%) şi Slovenia (6,1%). Acest lucru este important deoarece creşterea salariului minim implică, de obicei, şi creşterea salariilor de-a lungul întregii distribuţii a salariilor.

    În 2019, ratele inflaţiei s-au situat peste limite în Republica Cehă şi în România, ţări care s-au angajat în înăsprirea politicii monetare începând din 2017. Presiunile asupra preţurilor vor rămâne ridicate în România în 2020 şi 2021, previzionează Moody’s. Ţinta României pentru rata inflaţiei este de 2,5% pentru 2020 şi pentru 2021.

    Creşterea PIB în regiunea Europa Centrală şi de Est va scădea până la 3,3% în 2020 şi la 3,0% în 2021, de la 3,8% în 2019 şi 4,3% în 2018. Această încetinire va fi determinată de scăderea cererii externe, având în vedere deschiderea comercială a regiunii, în timp ce cererea internă, în special consumul privat, va rămâne puternică în 2020.

    Şomajul scăzut şi politicile pentru favorizarea creşterii salariilor vor susţine veniturile. Încetinirea anuală a creşterii PIB în 2020 va fi cea mai puternică în Ungaria, urmată de Polonia, România şi Bulgaria, dar toate cele patru vor creşte în continuare cu peste 3%.

    Salariile au continuat să crească în întreaga regiune în ultimii ani. Dificultăţile cu angajaţii de pe pieţele muncii şi creşterea salariului minim mediu au însemnat că salariile au depăşit marja de distribuţie în toate ţările ECE, cu excepţia Croaţiei în 2016 – 2018.

    Diferenţa dintre salariul minim şi cel mediu s-a redus cel mai rapid în România (8,5 puncte procentuale în perioada 2014-2017), urmată de Croaţia (7,1 puncte procentuale în perioada 2014-18), şi Cehia (5,7 puncte procentuale în perioada 2014-2018). Slovenia a fost singura ţară care a înregistrat creşterea diferenţei, dar continuă să aibă cel mai mare salariu minim în raport cu salariile medii din regiunea ECE, conform analizei Moodyăs.

    Ponderea forţei de muncă din administraţia publică, apărare şi securitate socială obligatorie a fost cea mai mare în Ungaria (8,7% din totalul locurilor de muncă), Slovacia (8,4%) şi Bulgaria (7,1%) şi cea mai mică în România (5,0%), Slovenia (5,6%) şi Republica Cehă (6,1%) în prima jumătate a anului 2019. Ponderea la nivelul întregii UE a fost de 6,8%.

  • România nu este o ţară extrem de antreprenorială şi de aceea cei care îşi riscă un job bine plătit pentru a face o „afacere de la zero” trebuie ÎNCURAJAŢI

    Conform ultimei analize a Comisiei Europene pe anul 2018, România are 29 de IMM-uri – afaceri mici şi mijlocii – la 1.000 de locuitori, faţă de o medie de 58 la nivelul Uniunii Europene şi 115, cât are Cehia. Germania are 35 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, Marea Britanie 38.
    Pentru a intra în business, pentru a face o afacere, indiferent că este micro, mică sau mijlocie, îţi trebuie curaj, îţi trebuie puţin mai multă nebunie, îţi trebuie o încredere mult mai mare în tine şi în ceea ce faci decât în mod obişnuit.
    Din acest motiv, sunt de aplaudat şi remarcat toţi cei care vor să devină antreprenori, toţi cei care pornesc „o afacere de la zero”, toţi cei care lasă baltă un job mai bine plătit şi acceptă un câştig mai mic, cu mai multă bătaie de cap, în speranţa că peste ani vor reuşi să creeze ceva mult mai mare. România este extrem de polarizată: deşi are peste 600.000 de companii, primele 1.000 fac jumătate din businessul de 350 de miliarde de euro pe an.
    Cu excepţia programului Start-Up Nation, care a revigorat puţin piaţa IMM-urilor şi a dat o gură de oxigen celor care au intrat în business, România în ansamblu nu susţine prea mult afacerile mici şi mijlocii şi din acest motiv economia a rămas în urma celorlalte ţări foste comuniste.
    Companiile mari, deşi au nevoie cel mai puţin de susţinere, beneficiază de cel mai mare suport la toate nivelurile.
    Dacă aceste companii mari, cele mai multe fiind multinaţionale, ar cumpăra produse şi servicii preponderent din România, piaţa IMM-urilor ar fi mult mai bună. Dar prea puţin se întâmplă acest lucru. Fiecare multinaţională cumpără în primul rând de la co-naţionali.
    România are nevoie în continuare de investiţii străine, pentru că fără acestea nu poate intra în lanţul global de produse şi servicii, dar are nevoie şi de afaceri mici şi mijlocii, pentru ca economia şi businessul să capete putere.
    Tocmai de aceea spunem că personalitatea anului 2019 la Business Magazin sunt cei care au creat „afaceri de la zero”. Indiferent dacă sunteţi mic, mijlociu sau mare, să aveţi un business bun şi în 2020!

  • Vânzări de peste 320.000 euro pe plan local pentru retailerul online ceh Bonami de Black Friday

    Bonami, retailerul online de origine cehă, specializat în comercializarea de produse de mobilier şi decoraţiuni interioare, a vândut 12.000 de produse în valoare de peste 320.000 euro pe plan local în cele două weekend-uri din noiembrie în care a derulat anul acesta campania de Black Friday. Valoarea vânzărilor a fost cu 40% mai mare decât cea înregistrată în campania de reduceri Black Friday de anul trecut.

    Cele mai vândute produse pe Bonami.ro anul acesta de Black Friday au fost covoarele, piesele mici de mobilier şi accesoriile pentru bucătărie. Cea mai mare comandă efectuată în România pe durata celor două weekenduri promoţionale a avut o valoare de 12.000 lei  şi a constat în 3 piese de mobilier.

    Retailerul online home&deco a înregistrat rezultate similare de Black Friday 2019 şi pe celelalte pieţe pe care activează – Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria, valoarea totală a vânzărilor situându-se la peste 2 milioane de euro. În total, pe toate cele cinci pieţe în care este prezent, Bonami a vândut 80.000 de produse în ediţia de anul acesta a evenimentului de shopping Black Friday.

    Majoritatea comenzilor au fost efectuate de pe telefonul mobil, 10% dintre ele prin aplicaţia mobilă Bonami. Traficul pe website a crescut cu 60% faţă de o zi obişnuită, iar cele mai multe comenzi au fost plasate în cele două zile de duminică.
     

  • Este oficial: După Ungaria, încă o ţară din Europa vrea să RENUNŢE la euro

    Euro este un proiect politic, nu unul financiar, şi nu este sustenabil, a declarat fostul ministru de finanţe al Cehiei, Ivan Pilny, în cadrul unei conferinţe internaţionale, scrie Euractiv.

    Jan Svejnar, profesor la Columbia University din New York, de pe altă parte, consideră că Cehiei i-ar fi mai bine ca parte a zonei euro.

    Cehii nu au stabilit încă o dată privind trecerea la euro, iar majoritatea publicului este împotriva monedei unice.

  • Judeţele din România unde se câştigă cel mai bine şi cel mai prost. Surpriza colosală de pe ultimul loc

    Un român are la dispoziţie în medie 5.881 euro pentru cheltuieli şi economii în 2019, respectiv doar 40% din suma disponibilă a unui european, de 14.739 euro, arată datele unui studiu realizat de GfK.

    La nivel naţional, Bucureştiul conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 10.452 de euro, cu 78% mai mult decât restul ţării.

    La celălalt capăt al clasamentului se află judeţul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 euro. Aceasta plasează Vasluiul cu aproximativ 37% sub media naţională şi cu aproximativ 75% sub media europeană.

    Cifrele plasează Ro­mânia pe locul 32 între cele 42 de ţări din Europa incluse în analiză. Nici statele din regiune nu stau cu mult mai bine, în Ungaria puterea de cumpărare per capita este de 7.400 de euro, în Polonia de 7.580 de euro, iar în Cehia de aproape 10.000 de euro.

    La nivelul celor 42 de  ţări studiate, venitul net disponibil variază semnificativ, Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg având cea mai mare putere de cumpărare medie, în timp ce Moldova, Kosovo şi Ucraina se situează la polul opus.

    Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a crescut cu aproximativ 3,5% în 2019, ceea ce este semnificativ mai mult faţă de valoarea anului trecut. Aceasta corespunde unei puteri de cumpărare medii pe cap de locuitor de 14.739 euro.

    Clasamentele arată diferenţe substanţiale în ceea ce priveşte suma disponibilă în diferite ţări pentru alimente, întreţinere, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanţe, cheltuieli de transport şi de consum zilnic.

    Liechtenstein ocupă din nou primul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 67.550 de euro. Aceasta depăşeşte cu mult valorile celorlalte ţări şi este de peste 4,5 ori mai mare decât media europeană. Cu 42.067 de euro de persoană, Elveţia ocupă locul al doilea, la fel ca şi anul trecut.

    Şaisprezece dintre ţările luate în considerare de studiu au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie, în timp ce douăzeci şi şase scad sub media europeană. Ucraina ocupă ultimul loc cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 1.830 de euro.

     

    Ce înseamnă puterea de cumpărare

    Puterea de cumpărare GfK se bazează pe veniturile nominale disponibile ale populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate pentru inflaţie. Calculele sunt realizate pe baza salariilor şi a veniturilor raportate, a statisticilor privind ajutoarele guvernamentale, precum şi a previziunilor economice furnizate de instituţiile oficiale.

     

  • Cine este tânărul de doar 27 de ani responsabil de exporturile celui mai mare producător românesc de ţiglă metalică

    Mihai Sandu a preluat departamentul de export al Bilka, liderul pieţei româneşti de ţiglă metalică în anul 2016, odată cu înfiinţarea acestuia.
    Povestea lui legată de companie a început însă în urmă cu opt ani când, student fiind, a început să lucreze pentru un furnizor de servicii al companiei. În 2012, când avea 20 de ani, s-a angajat în cadrul Bilka în calitate de responsabil logistică. „Traseul de la logistică la export a trecut şi prin departamentul de vânzări, pentru intern, unde am avut posibilitatea să învăţ cât mai multe despre domeniul vânzărilor şi să pun bazele ascensiunii mele”, îşi descrie el evoluţia până la preluarea rolului actual. 
    Acesta implică dezvoltarea vânzărilor la export „oarecum de la zero”. „La  început am fost singur în departament şi am dus muncă dublă pentru a face cunoscut brandul în extern, dar uneori şi pentru a depăşi bariere lingvistice. De-a lungul timpului, cifrele obţinute mi-au dovedit că prin muncă şi devotament, provocările vor deveni performanţe, iar acum exportul reprezintă 10% din cifra de afaceri a companiei şi continuă să crească”, descrie el rezultatele înregistrate. Valoarea sistemelor complete pentru acoperişuri exportate anul trecut a ajuns la 11 milioane de euro, în creştere cu 50% faţă de 2018.  Produsele Bilka sunt comercializate în extern, în ţări precum: Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Germania, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria sau Ucraina. Echipa, formată din patru angajaţi în prezent, se concentrează pe dezvoltarea de noi pieţe de desfacere – chiar şi pe alte continente – şi pe consolidarea poziţiei pe pieţele pe care deja au intrat. „Potenţialul de creştere pe care îl vedem la export şi faptul că investiţiile realizate în ultimii ani ne permit să fim competitivi în toată Europa, unde sunt pieţe în care putem ajunge lider în următorii cinci ani, ne fac să accesăm tot mai multe pieţe şi să ne uităm şi spre alte continente.” 

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Cristina Săvuică, Chief happiness officer { Lugera – The People Republic, România şi Cehia }

    •   Cristina Săvuică lucrează de peste 17 ani la Lugera, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa de recrutare şi consultanţă în resurse umane din România, iar din 2004 este şi partener în cadrul companiei.
    •   Ocazia de a lucra în domeniul resurselor umane a venit, pe vremea când locuia în Bratislava, la departamentul de vânzări al unui ziar local în limba engleză, când l-a cunoscut pe directorul Lugera & Makler din Slovacia, care i-a propus să deschidă o companie şi în România.
    •   Faptul că nu avea nici studii de specialitate (a terminat ASE) şi nici experienţă în domeniul resurselor umane a împiedicat-o să fie partener de la început, aşa că prima funcţie pe care a avut-o în cadrul companiei a fost de country manager.
    •   A realizat obiectivele firmei din doilea an şi a primit 20% din acţiuni, devenind partener.

    Cifră de afaceri (2017): 274,3 mil. lei
    Profit (2017): 2,3 mil. lei
    Număr de angajaţi: 5.300

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Aurelia Luca, Managing director { Skanska Property România }

    •   Prin promovarea la conducerea Skanska Property România a devenit prima româncă aflată în consiliul de management regional al Skanska CDE (Commercial Development Europe), având ca rol coordonarea activităţilor grupului suedez în România, Ungaria, Cehia şi Polonia.
    •   Aurelia Luca are un master în economia imobiliară, la Academia de Studii Economice Bucureşti, şi mai bine de 16 ani de experienţă în domeniu, alăturându-se companiei în 2012 ca leasing manager şi devenind apoi country director la începutul anului 2016.

    Cifră de afaceri (2017): 22 mil. lei
    Număr de angajaţi: 30

  • 100 cele mai puternice femei din business: Denisa Mateescu, director regional România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Moldova { Western Union }

    •   Denisa Mateescu deţine funcţia actuală de la începutul anului 2017.
    •   A lucrat timp de 13 ani la Mastercard, dintre care 7 ani petrecuţi în funcţia de manager general pentru România şi zona Balcanilor.
    •   Este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi are un MBA obţinut la University of Cumbria, Marea Britanie.

    Cifră de afaceri (2018): 16,9 mil. lei
    Profit (2018): 8,9 mil. lei

    *Western Union Retail Services