BusinessMagazin

Tag: CE

  • CE cere acceptarea României, Bulgariei şi Croaţiei în spaţiul Schengen

    Raportul privind starea spaţiului Schengen pentru 2022, prezentat marţi de Comisia Europeană, reiterează importanţa finalizării spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia.

    Potrivit unui comunicat al CE, este prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, în urma Strategiei privind spaţiul Schengen adoptată anul trecut. Raportul privind starea spaţiului Schengen va constitui baza pentru discuţiile dintre deputaţii Parlamentului European şi miniştrii afacerilor interne care vor avea loc cu ocazia Forumului Schengen din 2 iunie şi a viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

    „Spaţiul Schengen a unificat continentul nostru şi este emblematic pentru modul de viaţă european. În ultimul an, am luat măsuri decisive pentru a consolida şi mai mult guvernanţa Schengen şi pentru a restabili încrederea în acest motor esenţial al economiei. Rapoartele de astăzi reflectă angajamentul neclintit de a asigura faptul că spaţiul Schengen iese mai puternic din provocările cu care s-a confruntat”, a declarat vicepreşedintele Margaritis Schinas.

    Raportul stabileşte o listă de acţiuni prioritare pentru perioada 2022-2023 care urmează să fie abordate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, precum:

    -punerea în aplicare a noii arhitecturi informatice şi a noului cadru de interoperabilitate pentru gestionarea frontierelor;
    -valorificarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră;
    -asigurarea efectuării de verificări sistematice la frontierele externe în cazul tuturor călătorilor;
    -asigurarea faptului că Frontex îşi atinge întregul potenţial al mandatului său;
    -eliminarea tuturor controalelor efectuate pe o perioadă îndelungată la frontierele interne şi
    -adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

    „Raportul reiterează, de asemenea, importanţa finalizării spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită Croaţiei, precum şi României şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu, având în vedere că au fost îndeplinite toate criteriile. Acelaşi lucru este valabil în cazul Ciprului odată ce această ţară finalizează cu succes procesul de evaluare Schengen”, se arată în comunicat.

    Raportul prezintă, de asemenea, priorităţile care rezultă în urma evaluărilor Schengen.

    „Deşi evaluările Schengen din ultimii ani au arătat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătăţiri. Rezultă, aşadar, că mecanismul de evaluare este eficace şi duce la consolidarea continuă a spaţiului Schengen. Sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul returnării şi al Sistemului de Informaţii Schengen. Într-adevăr, într-un spaţiu fără controale la frontierele interne, cooperarea poliţienească solidă între statele membre, alături de punerea în aplicare eficace a sistemelor informatice la scară largă, în special a Sistemului de Informaţii Schengen, precum şi politicile eficace în materie de returnare şi de vize sunt indispensabile”, mai transmite CE.

  • CE dă mai mulţi bani pentru inovaţii din domeniul mediului, al sănătăţii şi din domeniul digital

    Astfel, bugetul programului pentru 2021 şi 2022 se ridică în prezent la un total de aproape 16 miliarde de euro.

    Din suma suplimentară alocată, 507,1 milioane de euro sunt dedicate celor cinci misiuni ale UE. Lansate în septembrie 2021, aceste misiuni urmăresc atingerea unor obiective ambiţioase în materie de sănătate, climă şi mediu până în 2030. Vor exista 17 noi cereri de propuneri aferente misiunilor „Cancer”, „Un pact al solului pentru Europa”, „Adaptarea la schimbările climatice” şi „Refacerea oceanelor şi a apelor noastre până în 2030”. Este inclusă şi o cerere comună care cuprinde ultimele două misiuni, precum şi acţiuni suplimentare de sprijinire a tuturor celor cinci misiuni, inclusiv a misiunii „Oraşe”.

    În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, modificarea include, de asemenea, acţiuni de sprijinire a cercetătorilor activi anterior în Ucraina. 25 de milioane de euro sunt alocate pentru a le permite cercetătorilor obligaţi să se deplaseze să îşi continue activitatea în cadrul unor organizaţii-gazdă academice sau neacademice din state membre ale UE sau din ţări asociate la programul Orizont Europa şi pentru a-i ajuta pe aceşti cercetători să se restabilească în Ucraina atunci când va fi posibil.

    Totodată, sute de oameni de ştiinţă ucraineni vor putea beneficia de un buget majorat de 1 milion de euro acordat programului ştiinţific „Frontiere umane” pentru iniţiativa „Oameni de ştiinţă în ajutorul oamenilor de ştiinţă”, în cadrul clusterului 1 „Sănătate” al programului Orizont Europa.

    În plus, modificarea precizează faptul că entităţile juridice stabilite în Rusia, Belarus sau în teritorii ale Ucrainei care nu sunt controlate de guvern nu sunt eligibile să participe, în nicio calitate, la acţiuni sprijinite de Orizont Europa. Pot fi acordate excepţii de la caz la caz, pentru motive justificate.

    Modificarea adaugă o serie de noi acţiuni pentru a sprijini potenţialul de inovare al Europei. Vor fi sprijinite în acest an peste 100 de startup-uri conduse de femei, dar şi crearea de platforme şi reţele colaborative pentru industriile culturale şi creative, evaluarea impactului social al politicilor de tranziţie verde şi soluţii inovatoare pentru viitorul democraţiei.

    Prima rundă a viitoarelor cereri de propuneri va începe la 12 mai 2022, iar a doua se va deschide la 24 mai 2022.

    „Prin această revizuire a programului de lucru dăm un nou impuls eforturilor de a aborda, prin cercetare şi inovare, cele mai mari provocări societale actuale, cu ajutorul unor instrumente noi şi inovatoare, cum sunt misiunile UE. În plus, vom sprijini cercetătorii plecaţi din Ucraina să îşi continue activitatea de cercetare şi inovare”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

  • CE dă mai mulţi bani pentru inovaţii din domeniul mediului, al sănătăţii şi din domeniul digital

    Astfel, bugetul programului pentru 2021 şi 2022 se ridică în prezent la un total de aproape 16 miliarde de euro.

    Din suma suplimentară alocată, 507,1 milioane de euro sunt dedicate celor cinci misiuni ale UE. Lansate în septembrie 2021, aceste misiuni urmăresc atingerea unor obiective ambiţioase în materie de sănătate, climă şi mediu până în 2030. Vor exista 17 noi cereri de propuneri aferente misiunilor „Cancer”, „Un pact al solului pentru Europa”, „Adaptarea la schimbările climatice” şi „Refacerea oceanelor şi a apelor noastre până în 2030”. Este inclusă şi o cerere comună care cuprinde ultimele două misiuni, precum şi acţiuni suplimentare de sprijinire a tuturor celor cinci misiuni, inclusiv a misiunii „Oraşe”.

    În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, modificarea include, de asemenea, acţiuni de sprijinire a cercetătorilor activi anterior în Ucraina. 25 de milioane de euro sunt alocate pentru a le permite cercetătorilor obligaţi să se deplaseze să îşi continue activitatea în cadrul unor organizaţii-gazdă academice sau neacademice din state membre ale UE sau din ţări asociate la programul Orizont Europa şi pentru a-i ajuta pe aceşti cercetători să se restabilească în Ucraina atunci când va fi posibil.

    Totodată, sute de oameni de ştiinţă ucraineni vor putea beneficia de un buget majorat de 1 milion de euro acordat programului ştiinţific „Frontiere umane” pentru iniţiativa „Oameni de ştiinţă în ajutorul oamenilor de ştiinţă”, în cadrul clusterului 1 „Sănătate” al programului Orizont Europa.

    În plus, modificarea precizează faptul că entităţile juridice stabilite în Rusia, Belarus sau în teritorii ale Ucrainei care nu sunt controlate de guvern nu sunt eligibile să participe, în nicio calitate, la acţiuni sprijinite de Orizont Europa. Pot fi acordate excepţii de la caz la caz, pentru motive justificate.

    Modificarea adaugă o serie de noi acţiuni pentru a sprijini potenţialul de inovare al Europei. Vor fi sprijinite în acest an peste 100 de startup-uri conduse de femei, dar şi crearea de platforme şi reţele colaborative pentru industriile culturale şi creative, evaluarea impactului social al politicilor de tranziţie verde şi soluţii inovatoare pentru viitorul democraţiei.

    Prima rundă a viitoarelor cereri de propuneri va începe la 12 mai 2022, iar a doua se va deschide la 24 mai 2022.

    „Prin această revizuire a programului de lucru dăm un nou impuls eforturilor de a aborda, prin cercetare şi inovare, cele mai mari provocări societale actuale, cu ajutorul unor instrumente noi şi inovatoare, cum sunt misiunile UE. În plus, vom sprijini cercetătorii plecaţi din Ucraina să îşi continue activitatea de cercetare şi inovare”, a declarat Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

  • Milioane de euro pentru sprijinirea antreprenoriatului şi crearea de locuri de muncă pentru romi

    Fondul European de Investiţii a semnat un acord de garantare cu REDI Economic Development, care va pune la dispoziţie 4,65 milioane de euro pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare pentru antreprenorii din comunităţile de romi din România, Bulgaria, Serbia şi Macedonia de Nord.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, iniţiativa va avea un impact puternic asupra comunităţilor de romi, asigurând finanţare unui număr de peste 300 de întreprinderi mici şi crearea a cel puţin 1.000 de locuri de muncă.

    Fondurile vor fi disponibile pentru microîntreprinderile active în comunităţile rome marginalizate, acestea putând contracta împrumuturi de până la 25.000 de euro.

    Pe lângă sprijinul financiar, REDI le va oferi şi asistenţă tehnică antreprenorilor, cu scopul de a sprijini informarea acestor comunităţi de romi şi de a înţelege nevoile lor specifice de dezvoltare a întreprinderilor.

    Acesta este primul instrument financiar al UE destinat în mod specific comunităţilor de romi, care va asigura oportunităţi de angajare favorabile incluziunii şi dezvoltarea de produse şi servicii financiare specifice pentru acest grup.

    „UE este o uniune a egalităţii: aceasta promovează în mod activ incluziunea socială şi economică a persoanelor marginalizate din societăţile noastre. Al treilea principiu al Pilonului european al drepturilor sociale este dreptul la şanse egale, un element esenţial al unei economii sociale de piaţă. Programul EaSI finanţat de UE va contribui la abordarea discriminării care persistă în Uniunea Europeană şi le va permite antreprenorilor din comunităţile rome marginalizate să îşi îndeplinească ambiţiile în materie de afaceri”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

  • CE pregăteşte interzicerea pe piaţa UE a produselor obţinute prin muncă forţată

    Potrivit unui comunicat al CE, cele mai recente cifre arată că munca decentă nu este, deocamdată, o realitate pentru multe persoane din întreaga lume şi că mai sunt încă multe de făcut: 160 de milioane de copii – unul din zece la nivel mondial – sunt victime ale muncii copiilor, iar 25 de milioane de persoane se află într-o situaţie de muncă forţată.

    Reprezentanţii CE susţin că numărul copiilor exploataţi prin muncă a crescut cu peste 8 milioane între 2016 şi 2020. În acelaşi timp, pandemia mondială de COVID-19 şi transformările din lumea muncii, inclusiv ca urmare a progreselor tehnologice, a crizei climatice, a schimbărilor demografice şi a globalizării, pot avea un impact asupra standardelor de muncă şi asupra protecţiei lucrătorilor.

    Comunicarea adoptată miercuri stabileşte politicile interne şi externe pe care UE le utilizează pentru a pune în aplicare munca decentă la nivel mondial.

    Comisia pregăteşte un nou instrument legislativ pentru a interzice efectiv intrarea pe piaţa UE a produselor obţinute prin muncă forţată, aşa cum a anunţat preşedinta von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii din 2021. Acest instrument va acoperi bunurile produse în interiorul şi în afara UE, combinând o interdicţie cu un cadru solid de asigurare a respectării normelor.

    Ca parte a „pachetului ei privind o economie justă şi durabilă”, Comisia a prezentat miercuri şi o propunere de Directivă privind diligenţa necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor. Aceasta urmăreşte să promoveze un comportament durabil şi responsabil al întreprinderilor în cadrul lanţurilor valorice globale.

    „Europa transmite un semnal puternic că activităţile economice nu pot să se înfăptuiască niciodată cu preţul demnităţii şi al libertăţii oamenilor. Nu dorim ca pe rafturile magazinelor noastre din Europa să existe bunuri produse de oameni exploataţi prin muncă forţată. Acesta este motivul pentru care lucrăm la interzicerea bunurilor obţinute prin muncă forţată”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta CE.

  • CE: 180 de oraşe din România nu respectă obligaţiile de colectare şi tratare a apelor reziduale

    Comisia Europeană solicită României să respecte cerinţele Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale. Datele CE arată că, în România, peste 180 de aglomerări mari continuă să nu respecte nici obligaţiile în materie de colectare a apelor reziduale, nici cele în materie de tratare.

    Potrivit unui comunicat al CE, Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale impune statelor membre să asigure faptul că aglomerările urbane (oraşe, aşezări) îşi colectează şi tratează în mod corespunzător apele reziduale, eliminând sau reducând astfel toate efectele nedorite ale acestora.

    Datele de monitorizare arată că, în România, peste 180 de aglomerări mari continuă să nu respecte nici obligaţiile în materie de colectare a apelor reziduale, nici cele în materie de tratare a acestora.

    Răspunsurile la scrisorile de punere în întârziere trimise României în iunie 2018 şi în octombrie 2020 nu abordează în mod satisfăcător preocupările Comisiei, se arată în comunicat.

    Prin urmare, Comisia a decis miercuri să emită un aviz motivat. România are la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi pentru a lua măsurile necesare, altminteri, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a UE cu privire la acest caz.

  • Eurodeputat: Am solicitat CE să stopeze aberaţia fostului guvern de a renunţa la încălzirea cu lemne

    „Am solicitat Comisiei Europene să stopeze aberaţia fostului guvern de a renunţa la încălzirea cu lemne până în 2023 în contextul în care aproape jumătate dintre români se încălzesc în acest mod”, scrie pe Facebook Victor Nerescu.

    El arată că în mediul rural sunt peste 80% astfel de locuinţe, adică 2.700.000 de locuinţe încălzite cu lemn, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, iar ponderea este mai mare pentru zonele montane.

    „Din păcate, chiar dacă protejarea mediului şi a pădurilor trebuie să fie o prioritate, este imposibil pentru România să găsească şi să ofere soluţii alternative până în 2023. Această măsură reprezintă una dintre multiplele greşeli din PNRR care trebuie adaptate realităţilor şi corectate în parteneriat cu instituţiile europene”, conchide Victor Negrescu, vicepreşedinte PSD.

  • CE trimite România în faţa CJUE pentru nerespectarea legislaţiei UE privind poluarea

    Comisia Europeană a decis joi să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea legislaţiei UE privind aerul curat şi emisiile industriale.

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia a decis să trimită România în faţa CJUE din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale şi neîndeplinirea obligaţiei de a adopta un program de control al poluării atmosferice.

    În primul caz, România nu a asigurat funcţionarea a trei instalaţii industriale cu deţinerea unei autorizaţii valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE pentru a preveni sau a reduce poluarea.

    Confom CE, instalaţiile industriale trebuie să deţină autorizaţii pentru a putea funcţiona. În absenţa unei autorizaţii, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu şi sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalaţii industriale din România nu deţin încă o autorizaţie care să garanteze că emisiile lor în aer nu depăşesc valorile-limită de emisie stabilite de legislaţia UE.

    În al doilea caz, România nu şi-a adoptat primul program naţional de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naţionale de anumiţi poluanţi atmosferici („Directiva PNE”).

    Acesta ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce priveşte cinci poluanţi atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac şi particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind aceşti poluanţi. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program naţional de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.

  • CE cere statelor membre să îmbunătăţească siguranţa jurnaliştilor

    Potrivit unui comunicat al CE, în ultimii ani, jurnaliştii au fost ţinta tot mai multor atacuri, în cazurile cele mai tragice fiind chiar victimele unor asasinate. Criza provocată de pandemia de COVID-19 le-a îngreunat şi mai mult munca, din cauza veniturilor mai mici, în special pentru liber-profesionişti, şi a accesului limitat la locurile de desfăşurare a activităţii.

    Recomandarea CE face apel la crearea unor servicii de sprijin naţionale independente, care să ofere linii de asistenţă telefonică, consiliere juridică, sprijin psihologic şi adăposturi pentru jurnaliştii şi profesioniştii din domeniul mass-mediei care sunt ţinta unor ameninţări. Se solicită, de asemenea, protecţia sporită a jurnaliştilor în timpul demonstraţiilor, siguranţă mai mare în mediul online şi un sprijin special pentru jurnaliste.

    „Niciun jurnalist nu ar trebui să îşi dea viaţa sau să sufere din cauza meseriei pe care o practică. Trebuie să le oferim jurnaliştilor sprijin şi protecţie, ei sunt esenţiali într-o democraţie. Pandemia a arătat mai clar ca niciodată că jurnaliştii joacă un rol-cheie în informarea noastră, scoţând la iveală şi necesitatea urgentă ca autorităţile publice să depună mai multe eforturi pentru a-i proteja. Le cerem astăzi statelor membre să ia măsuri decisive pentru ca UE să devină un loc mai sigur pentru jurnalişti”, a declarat vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová.

    Documentul prezentat de CE conţine recomandări, inclusiv în ceea ce priveşte protestele şi demonstraţiile, siguranţa online şi capacitarea digitală, jurnalistele şi jurnaliştii care aparţin grupurilor minoritare.

    Conform comunicatului, peste 900 de atacuri împotriva jurnaliştilor au avut loc în UE în 2020.

    Comisia a anunţat că va purta discuţii privind punerea în aplicare a recomandării cu statele membre şi cu părţile interesate, în cadrul forumurilor relevante, în special în cadrul Forumului european al mass-mediei de ştiri. De asemenea, Comisia va efectua evaluări ale progreselor înregistrate şi va continua să analizeze siguranţa jurnaliştilor în toate statele membre, în cadrul Raportului anual privind statul de drept. Statele membre ar trebui să prezinte Comisiei un raport cu privire la măsurile luate pentru a da curs recomandării în termen de 18 luni de la adoptarea acesteia.

  • Comisia Europeană suspendă aprobarea planului de redresare al Ungariei

    „Comisia suspendă aprobarea planului de redresare al lui Orbán. Bun”, scrie pe Twitter Dacian Cioloş.

    El reaminteşte că grupul din Parlamentul European al cărui lider este, Renew Europe, a cerut suspendarea PNRR al Ungariei.

    „De ce? Pentru că astăzi nu avem garanţii că banii vor ajunge la ungurii cinstiţi şi merituoşi – şi nu la apropiaţii lui Orban”, adaugă Cioloş.

    Liderul grupului Renew din Parlamentul European, Dacian Cioloş, i-a cerut săptmâna trecută Ursulei von der Leyen să nu aprobe PNRR al Ungariei pentru ca cele şapte miliarde de euro „să nu ajungă în buzunarele greşite”, în condiţiile în care Ungaria nu recunoaşte competenţa Parchetului European.

    „Dragă Ursula, Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorările. Până la 12 iulie va trebui <să aprobaţi> planul de recuperare şi rezilienţă al lui Viktor Orbán. Ungaria este eligibilă să primească până la 7 miliarde de euro. Şi totuşi veţi avea foarte puţine mijloace pentru a vă asigura că aceşti bani nu ajung în buzunarele greşite – după cum ştiţi, regimul Orbán nu recunoaşte competenţa Parchetului European. Frauda în Ungaria lui Viktor Orbán este endemică – sau pentru a cita Comisia: este <sistemică>. În 2020, serviciile dvs. au constatat inadecvarea cadrului anticorupţie al Ungariei şi că <ancheta şi urmărirea penală par mai puţin eficiente în Ungaria decât în alte state membre> şi <lipsesc acţiuni sistematice determinate pentru urmărirea penală a corupţiei la nivel înalt>”, potrivit scrisorii semnată de Dacian Cioloş.