Tag: cazinouri

  • Cea mai nouă senzaţiei a Asiei: cazinoul imens cu plaje interioare – GALERIE FOTO

    Omul de afaceri japonez Kazuo Okada, preşedinte al companiei Universal Entertainment, plănieşte să cucerească buzunarele chinezilor pasionaţi de jocuri de noroc prin deschiderea unui cazinou uriaş în Manila, capital Filipinelor. Investiţia în acesta se ridică la patru miliarde de dolari; proiectul este programat să se lanseze în noiembrie, potrivit Bloomberg.

    Okada, 73 de ani, îşi doreşte ca în cazinou să se afle o fântână arteziană dansatoare de 100 de metri şi o plajă interioară care să ”concureze cu ce este în Macau” şi alte părţi din Asia; potrivit unei declaraţii a lui Takahiro Usui, director operaţional al Universal Entertainment Tiger Resort Leisure şi Entertainment Inc. ”Acest proiect va promova Manila ca destinaţie turistică în regiune şi în lume.”

    Resortul din Manila ar putea costa trei miliarde de dolari în primă fază şi ar putea ajunge la patru miliarde de dolari odată ce trei faze sunt construite.

    Această valoarea ar fi de două ori valoarea de capitalizare de piaţă al Universal Entertainment, producătorul de maşini de jocuri de noroc deţinut de Okada Holdings în proporţie de 68%.  

    Manila aspiră să devină următorul hub asiatic dedicat industriei jocurilor de noroc după ce jucătorii chinezi au abandonat Macau după ce Guvernul chinez a impus restricţii dure actelor de corupţiei. Proiectul lui Okada este unul din cele patru resorturi de cazinouri pe care Filipinele vor să le dezvolte pe o proprietate de 120 de hectare din Manila Bay, numită Entertainment  City; pe măsură ce naţiunea caută o ţinteşte o felie mai mare din veniturile din industria de gaming şi turism a Asiei.

    Okada Manila va fi cel mai mare complex de cazinouri din Entertainment City, cu 26.000 de metri pătraţi de spaţii de jocuri. Traficul la Okada Manila, care este construit pe 44 de hectare şi poziţionat spre apusul Manila Bay, va fi format iniţial din 30% străini şi 70% localnici.

    Acţiunile Universal Entertainment au crescut cu 9,6 procente până la 2,597 yeni la tranzacţionare în Tokyo miercuri; aceasta fiind cea mai mare creştere a companiei din iunie 2013.

  • Daţi cu zarul ca să crească economia

    Guvernul lui Abe urmează să treacă prin parlament o lege în acest sens înainte de sfârşitul anului, cu argumentul că legalizarea cazinourilor, care ar urma să funcţioneze integrate în complexuri turistice, ar face parte din planul de relansare a turismului înainte de Olimpiada de la Tokyo din 2020.

    După o vizită făcută la câteva cazinouri din Singapore, Shinzo Abe a declarat însă că legalizarea cazinourilor în Japonia ar trebui însoţită, la fel ca în Singapore, de politici de prevenire a criminalităţii asociate şi de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc.

    Japan Times scrie că firme ca MGM Resorts International şi Las Vegas Sands Corp. au deja în vedere investiţii de miliarde de dolari în ceea ce ar putea deveni a doua piaţă a jocurilor de noroc din Asia după Macau, cu o valoare anuală care ar putea ajunge la 40 mld. dolari în 2025.

  • Mihail Vlasov, audiat în procesul de cămătărie al clanurilor Caran şi Duduianu

     Vlasov, aflat în arest la domiciliu după ce instanţa supremă a decis înlocuirea măsurii de arestare preventivă în dosarul de trafic de influenţă, a fost întrebat de jurnalişti, la intrarea în sediul instanţei, dacă a fost citat ca martor sau ca parte vătămată, răspunsul său fiind negativ referitor la fiecare dintre cele două calităţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege: Jocurile slot-machine să funcţioneze doar în cazinouri şi agenţii ale Loteriei

     Propunerea legislativă, depusă la 31 martie, prevede că, pentru jocurile de tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi operator economic este de 50 de aparate, în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locaţie, va fi minimum 2 mijloace de joc, dar nu mai mult de 5 mijloace de joc, pentru locaţiile autorizate pentru activitatea Companiei Naţionale Loteria Română.

    Jocurile de noroc tip slot-machine pot fi autorizate să funcţioneze legal doar în cazinouri sau agenţii aparţinând Loteriei Române.

    Interconectarea mijloacelor de tip slot-machine pentru organizatorii care deţin autorizaţţie de exploatare a jocurilor de noroc, într-un sistem de tip jack-pot nu se poate realiza decât în cazul cazinourilor sau agenţii ale Companiei Naţionale Loteria Română, orice altă interconectare fiind interzisă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa de intrare în cazinouri va creşte de la 20 de lei la 50 de lei

     “La cazinou, dacă pierdeai la o masă şi câştigai la alta, atunci trebuia să fii impozitat, dar ăia erau banii cu care ai venit. La fel, la slot-mashine, nu se poate evidenţia cât a fost câştigul real al jucătorului. Pe aceste zone nu s-a încasat absolut nimic la bugetul de stat. Absolut tot ce s-a încasat vine de la bingo şi pariuri, precum şi din premiile de la loterie”, a spus preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

    Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care se va stabili că nu vor mai fi impozitate veniturile obţinute de către persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor şi cluburilor de poker.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa de intrare în cazinouri va creşte de la 20 de lei la 50 de lei

    “La cazinou, dacă pierdeai la o masă şi câştigai la alta, atunci trebuia să fii impozitat, dar ăia erau banii cu care ai venit. La fel, la slot-mashine, nu se poate evidenţia cât a fost câştigul real al jucătorului. Pe aceste zone nu s-a încasat absolut nimic la bugetul de stat. Absolut tot ce s-a încasat vine de la bingo şi pariuri, precum şi din premiile de la loterie”, a spus preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN).

    Guvernul va adopta o ordonanţă de urgenţă prin care se va stabili că nu vor mai fi impozitate veniturile obţinute de către persoane fizice din jocuri de noroc tip slot-machine, videoloterie, pariuri în cotă fixă, jocuri de noroc on-line, jocuri caracteristice cazinourilor şi cluburilor de poker.

    În schimb, ONJN şi Ministerul Finanţelor propun creşterea taxelor plătite de operatori, iar în urma noii modalităţi de impozitare se aşteaptă la venituri suplimentare de 34 milioane lei, dublu faţă de suma înregistrată anul trecut.

  • Ciprul vrea să dezvolte de urgenţă o industrie a cazinourilor, pentru revigorarea economiei

     Guvernul a pregătit un proiect de lege privind licenţierea şi operarea cazinourilor, aşteptând în prezent un studiu de impact privind viabilitatea iniţiativei, a declarat ministrul comerţului, turismului şi industriei George Lakkotrypis, citat de Bloomberg.

    “Ne vom mişca foarte repede. Suntem interesaţi să atragem investiţii pentru o staţiune care va cuprinde şi cazinouri. Astfel ne vom îmbunătăţi oferta turistică, iar Ciprul va deveni o destinaţie turistică pentru orice perioadă a anului”, a arătat oficialul.

    Autorităţile încearcă să reducă impactul acordului de finanţare externă convenit cu partenerii europeni, în urma căruia a doua mare bancă din ţară a fost închisă, iar cea mai mare instituţie de credit trece printr-un program dur de restructurare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este românul care a câştigat peste 15 milioane de dolari la poker

    Supranumit „Kid Poker”, Negreanu (39 de ani) s-a născut în Canada şi a vizitat pentru prima oară România, ţara de origine a părinţilor săi, la vârsta de 10 ani. Primul contact cu jocul de poker l-a avut după absolvirea şcolii generale, moment în care a abandonat studiile pentru a se consacra acestui joc. A început atunci prin a juca în cazinourile locale şi prin a participa la partide ilegale de poker din împrejurimile oraşului, iar la vârsta de 16 ani a mers pentru prima oară în Las Vegas unde, la primul său concurs, a pierdut 3.000 de dolari. Nu s-a lăsat descurajat.

    În 1997 însă, a obţinut două titluri de campion la Campionatul Mondial de Poker de la Foxwoods, unde a câştigat 133.600 de dolari. De atunci a participat la numeroase turnee şi a început de asemenea să ofere lecţii de poker pe internet.

    După câştiguri, este clasat pe locul şase în topul mondial al jucătorilor de poker, cel mai mare câştig al său fiind înregistrat în decembrie 2004, când a ocupat locul întâi la turneul Five-Diamond World Poker Classic din Las Vegas – a plecat acasă cu 1,77  milioane de dolari. Locuieşte în Las Vegas, într-o vilă luxoasă cu piscină.

    Cazinourile, pokerul online şi offline, în cazinouri sau la turnee, păcănelele, pariurile sportive şi, nu în ultimul rând, loteria au însemnat anul trecut o afacere cumulată care depăşeşte,conform calculelor Business Magazin pe baza estimărilor din piaţă, 1,3 miliarde de euro, fără a pune la socoteală piaţa neagră despre care se presupune că tinde spre un miliard de euro.

    Pe vremuri o industrie luxoasă, cu mulţi bani şi tentaţii pentru pasionaţi, dar mai ales dependenţi, la orice pas, jocurile de noroc s-au lovit, odată cu criza economică, de sărăcia românilor şi de taxele tot mai multe şi mai mari, ajungând acum la jumătate faţă de perioada de vârf. Cum arată radiografia uneia dintre cele mai bănoase şi totodată disputate afaceri din România?

  • Câţi bani pierd sau câştigă românii care vor să se îmbogăţească peste noapte

    Pe vremuri o industrie luxoasă, cu mulţi bani şi tentaţii pentru pasionaţi, dar mai ales dependenţi, la orice pas, jocurile de noroc s-au lovit, odată cu criza economică, de sărăcia românilor şi de taxele tot mai multe şi mai mari, ajungând acum la jumătate faţă de perioada de vârf. Cum arată radiografia uneia dintre cele mai bănoase şi totodată disputate afaceri din România?

    Au apus vremurile în care Bucureştiului i se mai spunea şi micul Las Vegas. Domeniul jocurilor de noroc, unde intră cazinourile, pokerul, aparatele electronice, pariurile sportive şi loteria de stat şi care a însemnat anul trecut o afacere de peste 1,3 miliarde de euro, s-a diminuat în ultimii ani nu doar în Capitală, dar mai ales în provincie. Iar şansele să se întoarcă la perioada de glorie scad şi ele văzând cu ochii.

    Banii puţini din portofelele oamenilor, legislaţia ambiguă şi apăsătoare, dar şi piaţa neagră calculată la circa un miliard de euro au dus nu doar la împuţinarea cazinourilor, dar şi la falimentul multor competitori din zona jocurilor electronice concomitent cu scăderea încasărilor şi profiturilor. Extravaganţa şi luxul unei industrii în plină ascensiune, care nu părea să mai poată fi atinsă de ceva, a pălit în ultimii ani. Acum mai există 456 de organizatori de jocuri de noroc de orice fel, dintre care 422 de jocuri tip slot machine, 16 case de pariuri, 7 cazinouri şi 14 săli de bingo, conform datelor oficiale, cei mai mulţi grupaţi într-o serie de asociaţii (două pentru cazinouri, două a operatorilor de aparate de joc şi una a pariorilor).

    Chiar şi aşa, jocurile de noroc sunt în continuare privite ca o vacă de muls, după cum spune Cristian Pascu, preşedintele executiv al Asociaţiei Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Asta pentru că în acest moment, doar 3-4% din populaţia ţării joacă vreun soi de joc de noroc, pe când în alte ţări ponderea e mai mare, după estimarea lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România, dar şi pentru că statul încasează încă bani buni la bugetul de stat de pe urma acestei industrii şi sumele au toate şansele să se mărească – numai taxele şi impozitele pentru jocurile de noroc sunt de aproximativ 160 de milioane de euro, la care se adaugă şi contribuţiile la stat pentru cele câteva zeci de mii de angajaţi, din care 30.000 numai în domeniul sloturilor, conform lui Dan Iliovici, executive manager al Romslot. Impactul în economie al industriei jocurilor de noroc este însă chiar mai mare – „afacerea se multiplică pe orizontală de cel puţin câteva ori prin chirii pentru spaţiile unde se desfăşoară jocuri de noroc, utilităţi, taxe şi contribuţii sau parcuri auto”, spune Iliovici.

    FATA MORGANA JOCURILOR DE NOROC. Un tânăr care nu pare să aibă mai mult de 30 şi ceva de ani, o doamnă trecută probabil de 50 de ani şi un domn cărunt, cu siguranţă dincolo de vârsta pensionării, joacă într-o seară obişnuită de weekend la ruletă în Platinum Casino, cazinoul din incinta hotelului Radisson din Capitală. Bine îmbrăcaţi, la o primă vedere destul de înstăriţi, relaxaţi şi fără să trădeze vreo temere atunci când pierd, nu seamănă deloc cu jucătorii care vin de obicei în cazinouri. Descoperim că formează o familie. Ea, doctoriţă de profesie, vine destul de des în cazinou, iar fiul său, Mihai, care lucrează în domeniul IT şi are, pe lângă serviciu, şi propria firmă, o urmează de cele mai multe ori. „Pentru noi, cazinoul e un soi de activitate de familie”, explică tânărul, aşa cum alte familii ies în parc în weekend sau merg la teatru.

    „E mai interesant la cazinou decât la restaurant sau în alte locuri„, mai spune Mihai. Ei joacă de patru-cinci ori pe lună şi o fac pentru distracţie, dar şi pentru a rotunji banii pe care vor să-i cheltuie, părinţii pentru casa lui Mihai, iar el pentru un Porsche şi poate chiar o motocicletă şi o barcă. Şi deşi nu joacă sume foarte mari, câştigă cam 3.000 de lei în fiecare lună. Asemenea jucători sunt însă destul de rar întâlniţi în cazinouri, mai ales în ultimii ani, când criza şi-a pus puternic amprenta asupra domeniului, poate cel mai afectat din întreaga industrie a jocurilor de noroc. Odată cu împuţinarea veniturilor şi implicit a bugetelor disponibile pentru asemenea activităţi, în cazinourile din România au început să meargă din ce în ce mai puţini oameni.

    Mihai şi părinţii lui fac parte din categoria jucătorilor de noroc care înlocuiesc distracţia de la restaurant, pub sau bowling, de pildă, cu o seară în cazinou. Cheltuie sume similare, niciodată foarte mari, se distrează şi, spre deosebire de o ieşire în oraş, au şansa să plece acasă şi cu bani în plus. Sunt însă destul de puţini, la fel cum se întâmplă şi cu jucătorii din rândul oamenilor de afaceri şi al vedetelor sau al persoanelor publice care vin la cazinou pentru adrenalina unui joc şi pentru care câştigurile sunt prea puţin importante. Cea mai vastă categorie este compusă, în opinia lui Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Cazinourilor din România, din jucătorii atraşi de perspectiva îmbogăţirii peste noapte, care joacă mult, se împrumută şi mulţi devin dependenţi de jocuri de noroc, o dependenţă mai periculoasă decât cea de alcool sau droguri, pentru că în jocuri este greu să depistezi şi să tratezi un dependent.

  • Norocul conteaza mai mult in lumea finantelor decat in jocul de poker

    Intr-un studiu realizat recent si publicat in prestigiosul
    National Bureau of Economic Research, Steven Levitt, cunoscut
    pentru cercetarile sale din domeniul economiei infractionale, si
    Thomas Miles, specialist in efectele dreptului asupra economiei, au
    studiat in detaliu rezultatele unui mare turneu de poker ce a fost
    organizat la Las Vegas (2010 World Series of Poker). “Jucatorii
    identificati a priori ca fiind foarte abili au obtinut o
    rentabilitate a investitiei de peste 30%, comparativ cu 15% pentru
    toti ceilalti jucatori”, au concluzionat autorii studiului.
    “Diferentele observate la nivelul ratei de rentabilitate a
    investitiei sunt, din punct de vedere statistic, extrem de
    semnificative si mult mai importante decat cele observate pe
    pietele financiare”, au explicat autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro