BusinessMagazin

Tag: cash

  • Câţi bani are Petrom la bănci?

    Pe fondul scumpirilor de la pompele de alimentare cu carburanţi din ultima perioadă, la care se adaugă şi preţurile mai mari la gaze naturale, OMV Petrom (SNP), cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei, are pusă „deoparte“ o sumă record de cash: 14,3 mld. lei la finalul lui 2022. Cu alte cuvinte compania are acum numerar echivalentul a jumătate din capitalizarea bursieră de circa 29 mld. lei, iar asta chiar dacă anul trecut a avut ieşiri de aproximativ 2,5 miliarde de lei sub formă de dividende speciale. Atât dividendele cât şi numerarul au atins în 2022 valori record.

    Spre comparaţie, Petrom începea 2022 cu aproximativ 10 mld. lei sub formă de numerar, iar la septembrie 2021 avea circa 9 mld. lei, arată datele din rapoartele financiare ale companiei. „În T4/22, intrările de numerar din profitul înainte de impozitare, ajustate cu elemente nemonetare cum ar fi amortizarea şi ajustările de depreciere, mişcarea netă a provizioanelor şi alte ajustări nemonetare, precum şi cu dobânzile nete primite şi impozitul pe profit plătit, au fost în valoare de 2.666 mil lei (T4/21: 1.990 mil lei). Modificările capitalului circulant net au generat ieşiri de numerar de 904 mil lei (T4/21: intrări de numerar de 28 mil lei).

    Fluxul de trezorerie din activităţile de exploatare a scăzut cu 256 mil lei comparativ cu T4/21, ajungând la 1.762 mil lei”, arată compania în raportul pe 2022. OMV Petrom, cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti, a avut în 2022 rezultate financiare record. Astfel compania a înregistrat un profit net de 10,3 miliarde de lei, în creştere cu 260% faţă de rezultatul din 2021 de circa 2,9 mld. lei, şi afaceri de 61 miliarde de lei, în creştere cu 136%.

    Compania vrea să distribuie un dividend brut de 0,0375 lei pe acţiune, adică o sumă de aproximativ 2,3 miliarde de lei din profitul net record de 10,3 miliarde de lei înregistrat în 2022, potrivit propunerii publicate joi la BVB odată cu raportarea rezultatelor. La preţurile curente de tranzacţionare de 0,4675 lei pe acţiune, propunerea de dividende a Petrom înseamnă un randament de 8%, arată calculele realizate de ZF.

     

  • Retragerile de numerar la plata cumpărăturilor în magazine: start lent în Ungaria, început în forţă în Ucraina şi ceva obişnuit în Polonia

    În Vest, în SUA şi Marea Britanie este ceva obişnuit ca un client al unui maga­zin să retragă cash de la casă când plă­teşte pentru cumpărături cu cardul de credit. În Europa de Est se fac paşi timizi în sensul retragerii de cash de la supermarket când cumpărăturile se fac cu card de debit. În Ucraina, cu ajutorul celei mai mari bănci din ţară, PrivatBank, această practică a prins viteză în timpul războiului.

    În Ungaria, trei mari lanţuri de super­mar­keturi, Tesco, Spar şi Lidl, iau în considerare posibilitatea de a introduce operaţiuni de cashback, cum sunt cunoscute retragerile de numerar de la casă când sunt plătite cumpără­turile. Penny are deja în funcţiune un astfel de serviciu, însă la un nivel restrâns, şi se pregă­teşte de aplicarea lui mai extinsă, scrie Portfolio.hu.

    Serviciile de cashback au revenit în actua­li­tate după ce guvernul maghiar a schimbat în decembrie regulile privind retragerile de nu­merar fără plata de comisioane. Astfel, dacă până acum maghiarii puteau scoate de la ban­comatul oricărei bănci gratuit în două tranşe lunare până la 150.000 de forinţi (aproximativ 380 euro), de acum încolo şi clienţii ma­ga­zinelor pot retrage prin cashback, gratuit, până la 40.000 de forinţi (100 euro) pe lună în două tranşe.

    Nimeni nu obligă co­mercianţii să asigure astfel de servicii, dar noile reguli le fac mai atractive deoarece pot convinge mai mulţi clienţi să intre în magazin. De asemenea, ope­raţiunile de cashback pot creşte loialitatea clienţilor existenţi şi, în teorie, pot reduce sumele de cash pe care casierii trebuie să le gestioneze la finalul turei.

    Până în prezent, în Ungaria sistemul cashback a funcţionat doar la Penny, prin intermediul celei mai mari bănci locale, OTP. Lanţul de magazine asigură aceste servicii din 2017, iar implementarea proiec­tului a durat doi ani. La un total de 228 de magazine Penny în toată ţara, suma totală retra­să zilnic prin cashback nu depăşeşte 700.000 de fo­rinţi (1.770 euro). Anul tre­cut, com­pania a înregistrat 5.500 de astfel de tranzacţii.

    În Ucraina, la câteva săp­tămâni după invazia rusă, cea mai mare bancă locală, PrivatBank, a lansat un program de retrageri de cash de pe carduri bancare odată cu plata cumpă­răturilor. Este o cam­panie căreia i s-au alătu­rat imediat lanţuri de supermarketuri precum Varus, Fora, Sym23, Silpo şi peste 200.000 de retaileri mai mici. Retragerile nu puteau depă­şi în martie anul trecut 500 de grivne (12 euro) la o tranzacţie. Suma nu depinde de costul achiziţiilor.

    În Ungaria, trei mari lanţuri de supermarketuri, Tesco, Spar şi Lidl, iau în considerare posibilitatea de a introduce operaţiuni de cashback, cum sunt cunoscute retragerile de numerar de la casă când sunt plătite cumpărăturile. Penny are deja în funcţiune un astfel de serviciu, însă la un nivel restrâns, şi se pregăteşte de aplicarea lui mai extinsă, scrie Portfolio.hu.

    La lansarea serviciului, PrivatBank a asi­gu­rat că acesta a funcţionat bine în Polonia, Cehia şi Germania. În Polonia, banca cen­trală nu­meş­te aceste tipuri de servicii retra­geri la magazin. Anul trecut, limita de retra­gere era de 300 de zloţi (64 euro) pentru carduri Visa şi de 500 de zloţi (106 euro) pentru carduri Mastercard.

    La sfârşitul anului 2021, tranzacţii de tipul cashback puteau fi efectuate la 342.000 de ter­minale, potrivit cashless.pl, care citează date­le băncii centrale poloneze. În ultimul trimestru din 2021, au fost înregistrate circa 5,4 milioane de tranzacţii pentru un total de 750 de mili­oane de zloţi (160 milioane euro).

     

    Retragerea medie a fost de 140 de zloţi

    (30 euro). Tranzacţiile sunt în cea mai mare parte gratuite. Companiile de carduri au făcut pre­siuni pentru creşterea sumei ce poată fi re­trasă astfel încât aceasta să se apropie de limita tranzacţiilor ce pot fi efectuate la bancomate. Cashless.pl a remarcat că de ceva timp există probleme cu serviciile de tip cashback deoa­re­ce casele magazinelor rămân uneori fără cash. Pe de altă parte, în Polonia plăţile electronice, mai ales cele pentru tranzacţii mici, sunt atât de populare încât operatorii de ATM-uri reduc numărul de dispozitive în folosinţă.

    La mijlocul anului trecut funcţionau 20.888 de bancomate, cu aproape 10% mai pu­ţine decât în 2018, potrivit Notes from Poland. La scădere au contribuit însă şi costurile mai mari asociate cu aceste servicii, explică Euronet, care deţine un sfert din bancomatele din ţară. La capătul celălalt al Europei, în Spania, parlamentul a aprobat abia în decem­brie o propunere pentru promovarea servicii­lor de tip cashback oferite de magazine.

    Ar fi o soluţia parţială la lipsa de bănci şi bancomate din zonele rurale.

    Spania a fost depopulată de bănci în criza financiară izbucnită în 2008. În Franţa, retragerile de cash la plata cumpărăturilor sunt posibile din 2018. În Marea Britanie, din 1990. Din 2021, acolo pot fi făcute retrageri de cash chiar dacă clientul nu a cumpărat nimic. Obiectivul este de a reduce dependenţa de bancomate, mai scump de întreţinut – costurile s-ar ridica la 1.000 de euro pe lună pentru o unitate dacă la aceasta sunt efectuate 56 de tranzacţii zilnic, potrivit thelocal.es.

    Spania a fost depopulată de bănci în criza financiară izbucnită în 2008. În Franţa, retragerile de cash la plata cumpărăturilor sunt posibile din 2018. În Marea Britanie, din 1990. Din 2021, acolo pot fi făcute retrageri de cash chiar dacă clientul nu a cumpărat nimic.

  • Cum se aplică legea bacşişului? Ce şi cât se poate plăti cu cardul şi ce se întâmplă în cazul în care clientul optează pentru cash?

    De la 1 ianuarie a intrat în vigoare legea bacşişului, astfel că acum această sumă de bani lăsată în mod voluntar de către clienţi este ilustrată separat pe bon şi este fiscalizată.

    Din punctul de vedere al acestei legi, bacşişul este orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către anumiţi operatori: cei care operează pe codul CAEN de restaurante (5610) şi/sau baruri (5630).

    Ca urmare a acestei legi, oamenii primesc un bon unde apare atât suma aferentă consumaţiei, cât şi cea aferentă bacşişului, cele două fiind ilustrate separat. În ceea ce priveşte bacşişul, operatorii din industria HoReCa, pot trece pe bon una sau mai multe variante pe care clientul să o aleagă, ca spre exemplu 5%, 10% şi 15% din valoarea consumaţiei. E posibil să fie trecută şi doar o variantă de bacşiş, cum ar fi 10%. Conform legii însă, suma aferentă bacşişului nu trebuie să depăşească 15% din valoarea consumaţiei.

    „Valoarea bacşişului este situată între 0 şi 15%. Clientul alege ce şi cât vrea să plătească. Noi, spre exemplu, pe bon, avem doar varianta de 10%, dar e la alegerea clientului dacă vrea această sumă, dacă vrea alta sau dacă nu vrea să lase bacşiş”, explică spune Dragoş Petrescu, fondatorul lanţului de restaurante City Grill, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniu.

    Ca urmare a acestei legi, oamenii pot plăti cu cardul şi bacşişul, nu doar valoarea consumaţiei, această măsură fiind una de bun augur pentru industria HoReCa, adaugă el. Anterior, oamenii puteau plăti nota fie card, fie cash, dar bacşişul se achita doar cash şi era nefiscalizat.

    „Clientul alege acum nu doar cât, ci şi în ce formă plăteşte bacşişul. E posibil să vrea să plătească totul pe card, dar e posibil ca în continuare să achite nota cu cardul şi bacşişul să îl lase cash. În acest caz, trebuie făcut un bon separat pentru bacşiş”, adaugă Petrescu. El precizează că, în mod normal, cei mai mulţi clienţi aleg fie să achite totul cu cardul, fie cash. Antreprenorul crede însă că bacşişul lăsat sub formă de cash va fi, iniţial, mai greu de fiscalizat.

    „Cum nu s-a fiscalizat până acum cash-ul, o vreme nu se va fiscaliza.” În timp, e de părere Petrescu, se va ajunge la situaţia din ţările dezvoltate precum Marea Britanie sau Franţa, unde oamenii plătesc cu cardul suma aferentă a 10% din bacşiş, dar lasă şi ceva cash pe lângă. „Dar asta în timp.”

    În România, astăzi, oamenii pot opta ca bacşiş pentru orice sumă, însă conform legii, ea trebuie să se încadreze în maximum 15% din valoarea consumaţiei. Acest prag a fost setat de autorităţile din domeniul spălării banilor, spune Petrescu, care adaugă că înţelege de ce a fost stabilit acest nivel.

    În final, la restaurant, un client poate alege dacă dă sau nu bacşiş – poate alege să nu, dacă acordă suma (sau una dintre sumele) propusă de restaurant sau dacă alege alta – caz în care trebuie emis un nou bon, şi dacă plăteşte cash sau card.

    „Tu, ca restaurant, fiscalizezi în funcţie de ce spune clientul”, conchide Petrescu.

     

  • Ce se întâmplă cu magazinele Metro. Dezvăluiri direct de la şeful reţelei

    Preţurile din magazinele Metro Cash&Carry au crescut cu circa 15% într-un an, în linie cu datele anunţate de INS privind inflaţia, spune Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry România.

    El adaugă că avantajele companiei în această perioadă au fost două – faptul că negociază dur cu furnizorii dat fiind că plasează comenzi mari de marfă şi faptul că Metro a reuşit să facă anterior stocuri la nişte preţuri mai bune. „Planurile de business, noi ni le-am făcut pornind de la o criză economică în semestrul doi, bazată pe inflaţie, pe creşterea exponenţială a dobânzilor şi pe atenţia mai mare a consumatorilor la modul în care îşi cheltuie banii.“

    În ceea ce priveşte businessul Metro, Adrian Ariciu spune că 2022 se arată a fi un an bun, sursele de creştere fiind franciza LaDoiPaşi, zona de livrare şi online-ul.

    „Vrem să ne întoarcem la obiceiul bun de a avea creşteri anuale de peste 10%. Anul 2022 se anunţă a fi în linie cu acest obiectiv. Ne bazăm pe creştere deoarece vedem că businessurile clienţilor noştri sunt pe plus, cota noastră de piaţă pe distribuţie e pe trend ascendent, iar volumele de vânzări cresc.“

     

  • Prinţul Charles ar fi primit pungi care conţineau milioane de euro în timpul unor întâlniri cu un politician de rang înalt din Qatar

    Prinţul Charles  a acceptat pungi care conţineau milioane de euro în numerar în timpul unor întâlniri cu un politician de rang înalt din Qatar, potrivit unui raport, citat de The Guardian, scrie Mediafax.ro. 

    Prinţul Charles ar fi primit un total de 3 milioane de euro în timpul întâlnirilor cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jaber Al-Thani, fostul prim-ministru al Qatarului. Banii i-au fost înmânaţi moştenitorului tronului britanic într-o valiză la o anumită ocazie, într-un geamantan la o altă ocazie, precum şi în saci de transport Fortnum & Mason, magazinul de lux care deţine un mandat regal pentru a aproviziona casa prinţului.

    Se presupune că aceste predări ar fi avut loc în timpul unor întâlniri între cei doi bărbaţi, inclusiv o întâlnire privată între patru ochi la locuinţa regală “Clarence House” în 2015.

    Într-o declaraţie, un purtător de cuvânt al Clarence House a declarat că banii daţi în timpul întâlnirii din 2015 au fost “trecuţi imediat la una dintre organizaţiile caritabile ale prinţului, fiind urmate toate procesele corecte“, relatează The Guardian.

    Valiza care conţinea banii a fost preluată de doi consilierii a lui Charles, care ar fi numărat manual banii. Se spune că consilierii au cerut Coutts, banca privată care acţionează pentru familia regală, să colecteze banii.

    Fiecare plată a fost depusă în conturile fondului caritabil al Prinţului de Wales (PWCF). Nu există nicio sugestie că plăţile au fost ilegale, a relatat astăzi Sunday Times.

    Şeicul, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, a fost supranumit “omul care a cumpărat Londra”, după ce şi-a folosit averea, precum şi influenţa sa asupra fondului Qatari Wealth, pentru a face investiţii uriaşe în Londra. El este şi proprietarul unuia dintre cele mai bogate cluburi de fotbal din lume, Paris Saint-Germain.

    Discuţiile privind banii cash vin într-un moment jenant pentru prinţ. Clarence House a respins recent o serie de acuzaţi privind o practică prin care organizaţia caritabilă a prinţului accepta “bani contra acces” în structurile sale, iar Poliţia Metropolitană şi Comisia de Caritate au investigat practicile de strângere de fonduri, inclusiv vânzarea de onoruri. S-a afirmat că cel mai apropiat confident al lui Charles, Michael Fawcett, a obţinut o distincţie pentru un miliardar saudit.

     

  • Antidotul pentru otrava inflaţiei se află în mâinile europenilor înarmaţi cu saci de cash după doi ani de pandemie. Cu sute de miliarde în conturi ei rămân printre ultimele linii de apărare în faţa recesiunii

    Salvarea din faţa tăvălugului inflaţiei şi al coşmarului presupus de un posibil episod de stagflaţie stă în buzunarele europenilor care au acumulat economii importante în doi ani de pandemie şi care sunt gata să arunce în aer consumul, scrie Bloomberg.

    Datele recente arată că după ridicarea restricţiilor cererea pentru ieşit în oraş şi vacanţe a sărit în aer şi a atins un nivel suficient de înalt pentru a compensa handicapul sectorului manufacturier. Totuşi războiul continuă să se desfăşoare, iar pandemia care mătură China pune şi mai multă presiune pe lanţurile de aprovizionare.

    Renaşterea consumului dă speranţe continentului că va putea evita nu numai o recesiune ci şi un episod de stagflaţie similar cu cel din anii ’70. Acest optimism dă totodată un semnal către Banca Centrală Europeană că este cazul să recurgă la prima creştere a dobânzii din ultimii 10 ani.

    „Înainte de război ne gândeam că consumatorul va fi principalul motor pentru rederesarea economiei europene. Am crede că din cauza războiului datele problemei s-au schimbat, dar există surpriza să descoperim că nu ne confruntăm cu schimbări atât de drastice”, a declarat Sylvain Broyer, economist în cadrul firmei S&P Global Ratings din Frankfurt.

    Conform datelor furnizate de Morgan Stanley veştile bune nu se opresc pentru că şomajul se află la un minim record iar economiile oamenilor totalizează 753 de miliarde euro, sumă acumulat în timpul perioadelor de lockdown.

    Companiile sunt de asemenea optimiste. TUI AG, un gigant jucător din industria turismului, se aşteaptă la profit după doi ani de criză şi pandemie iar cei de la Booking Holdings. Inc se aşteaptă la doborârea unor recorduri în vara lui 2022.

    „N-am mai fost în vacanţă de trei ani din cauza pandemiei. N-o să ratez această ocazie”, a declarat Dagmar Giessen, care şi-a rezervat recent bilete de tren pentru o călătorie de o săptămână în staţiunea bavareză Murnau.

    Cei mai pesimişti dintre economişti susţin că cererea nu va putea triumfa în faţa celei mai agresive inflaţii de la apariţia zonei europ  şi pînă în prezent. Inflaţia atins pragul de 8,1% şi a pus şi mai multă presiune pe costul vieţii. Războiul din Ucraina ar putea înrăutăţi această problemă, pentru că la finalul verii facturile la încalzire revin în primul plan.

    Jens Eisenschmidt, economist în cadrul gigantului bancar Morgan Stanley, avertizează totuşi că distribuţia în mod inegal al economiilor acumulate de oameni ar putea avea un impact economic diminuat în ciuda dimensiunilor importante ale acesteia.

    Consumul, ridicarea restricţiilor şi actuala piaţă a muncii rămân pilonii de salvare economiei europene de la recesiune, conform economistului.

     

     

  • Buy the dip? Warren Buffet a utilizat 51 de miliarde de dolari în T1/2022, aproximativ o treime din rezerva de cash a gigantului de investiţii Berkshire Hathaway

    Celebrul investitor american Warren Buffett, 91 de ani, a utilizat în primele trei luni ale anului 51 de miliarde de dolari, circa o treime din rezerva de cash pe care imperiului său de investiţii, Berkshire Hathaway, o deţinea la finalul anului trecut, conform MoneyWise, citat de Yahoo Finance.

    După ani în care a stat pe o cantitate uriaşă de cash, „Oracolul din Omaha” şi-a redeschis, într-un final, portofelul, într-un moment marcat de declinuri considerabile pe piaţa americană de capital.

    În T1/2022, Buffett a mizat pe dezvoltatorul de jocuri video Activision Blizzard, cvadruplându-şi deţinerea după ce Microsoft a anunţat că va prelua compania. Astfel, participaţia ajunge în prezent la 9,5% din totalul acţiunilor.

    Microsoft s-a oferit să achiziţioneze compania pentru 95 de dolari per unitate. Acţiunile Activision se tranzacţionează la circa 78 de dolari pe Nasdaq şi, dacă acordul cu Microsoft ajunge fără probleme la final, Buffett poate încasa un profit de cel puţin 17 dolari per acţiune.

    Totodată, investitorul s-a orientat către retailerul Floor & Decor (FND), bine poziţionat în industria produselor de curăţat podele. Acţiunile se tranzacţionează la un multiplu de 30 x veniturile viitoare şi are marje relativ solide. În primul trimestru, Buffett şi-a actualizat portofoliul cu încă 3,9 milioane de acţiuni FND, uitându-se între timp şi la oportunităţile oferite de noul context energetic.

    Astfel, gigantul petrolier Chevron a devenit în intervalul ianuarie-martie a patra cea mai mare poziţie din portofoliul Berkshire. Compania produce 2% din petrolul vândut anual la nivel global şi joacă un rol cheie în lanţurile de aprovizionare ale industriei energetice. Buffett a obţinut expunere pe Chevron în 2020, însă a utilizat tot mai mult capital în acest sens în T1/2022.

    În acelaşi trimestru, şeful gigantului de investiţii a achiziţionat 136 de milioane de acţiuni la Occidental Petroleum, grup ale cărui acţiuni s-au apreciat cu 128% anul acesta. În ciuda creşterii, acţiunile se tranzacţionează la un multiplu de numai 10,7 x veniturile estimate pe 12 luni. Compania este în prezent a opta cea mai mare deţinere a Berkshire.

    Portofoliul companiei este dominat, însă, de Apple, cu 43% din total. La începutul lui 2022, Berkshire deţinea circa 887 de milioane de acţiuni la producătorul telefoanelor iPhone, grupul de investiţii cumpărând ulterior alte 4 milioane de unităţi. Valoarea totală a investiţiei este de 155,5 miliarde de dolari.

    În final, miliardarul pare să fi trecut peste reticenţa privind companiile tech. Pe lângă Apple şi Activision, Buffett a obţinut expunere şi pe producătorul de hardware şi software HP.

     

  • De ce contestă guvernul procentul de 9,4% din PIB convenit cu UE pentru pensii, de vreme ce nu a depăşit niciodată în cash acest procent

    ♦ România şi-a asumat prin PNRR să nu depăşească 9,4% din PIB pentru plata pensiilor, iar premierul Nicolae Ciucă spune că e puţin. Este corect să plafonezi ceva, de vreme ce, acel ceva, reprezintă o contribuţie de o viaţă activă a unui om?

    Problema pensiilor este complicată azi şi se va complica şi mai mult pe viitor. Pentru că sistemul de pesnii de tip PAYG (pay as you go) îi face pe pensionari dependenţi de numărul celor care contribuie la sistemul de pensii. În plus, pensia publică este şi o treabă politică, prin felul în care este calculat punctul de pensie. Are guvernul bani, mai trage de punctul de pensie, o creşte în funcţie de inflaţie, o majorează cu 50% din creşterea economică – povestea este că azi o creşte, mâine nu. Nu are bani, nu creşte nimic sau doar cu puţin, cum se întâmplă în acesta an, de pildă. La o inflaţie de 8%, pensiile ar trebui să crească, în 2022, în România cu 8%, plus jumătate din creşterea economică de aproape 7%. Adică peste 11%. Cresc pensiile cu 11%? Nici vorbă. Ci pe undeva la 4%.

    „Un angajat contribuie, de lungul vieţii, cu mult peste ceea ce primeşte la pensie. Problema României nu este că are prea mulţi pensionari, ci că are prea puţini angajaţi“, explică Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

    În 2019 (ultimele date publice ale Eurostat) pentru pensiile a 100 de oameni, media angajaţilor-contribuabili îm UE a fost de 169,2. În Bulgaria a fost de 133, în Ungaria de 168,9, în Polonia de 180,3. În România a fost de 109,6. Aceasta este prima problemă – nu numărul mare de pensionari, ci numărul mic de angajaţi. A doua problemă este cea a veniturilor statului. România adună la buget, din taxe şi impozite, echivalentul a 27% din PIB, faţă de o medie europeană de 40%. În aceste condiţii, arată Dumitru, realmente nu ai cum să dai mai mult şi faci ca Moromete: „Dacă n-am, n-am, de unde să-ţi plătesc foncierea?“

    Cei care au mai mult, dau mai mult. Italia plăteşte 16% din PIB pen­tru pensii, Franţa 15%, Spania 13%, Germania 12%. România? 7,8% în 2019 şi în jur de 8,8% anul trecut. Dar veniturile fiscale la buget ale tuturor acestor ţări, cu excepţia României, sar de 40% din PIB. România? 27%!

    Prin Planul de Rezilienţă (PNRR), România s-a angajat faţă de Comisia Europeană să nu cheltuiască mai mult de 9,4% din PIB, anual, pentru pensii. Dacă era vorba de salarii, era de înţeles. Salariile la stat vin din taxe şi impozite. Dar aici, la pensii, vorbim de contribuţii, cum e şi numele sistemului: plăteşti azi pentru mai târziu.

    Premierului liberal nou instalat i se pare puţin procentul de 9,4% din PIB pentru pensii, ca şi cum ar avea în spate un sac cu bani, iar Comisia Europeană nu-l lasă să împartă banii săracilor. Şi ar vrea să „negocieze“. Ce să negociezi cu visteria goală? În ultimii 20 de ani România nu a depăşit niciodată pragul de 9,4% din PIB plătit pentru pensii. Pragul a fost atins în 2010, dar s-a întâmplat pentru că PIB-ul s-a prăbuşit sub criză iar pensiile a trebuit să fie plătite. În rest, pragul e undeva între 7 şi 8% din PIB- cam 8,8% anul trecut. Premierul Nicolae Ciucă a spus recent că a discutat în ianuarie cu miniştrii despre plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat în PNRR, şi că aceştia cred că nu e suficient. Săptămâna trecută, ministrul muncii a declarat la Digi24 că PSD vrea să renegocieze PNRR pentru că plafonul de 9,4% din PIB agreat de Comisia Europeană pentru cheltuielile cu plata pensiilor este mic şi vârstnicii sunt „condamnaţi la sărăcie“.

    Problema nu este însă acest pro­cent, ci că procentul de venituri ale bu­ge­tului, ca pondere în PIB, este cel mai mic din UE (cu excepţia Irlandei care este un semiparadis fiscal, deci o po­veste dintr-un alt film). Nu poţi susţine un stat, nu poţi pretinde venituri înalte pentru salariaţi şi pentru pensionari, când, din 100 de lei cheltuiţi de stat, 27 de lei înseamnă împrumuturi.

    Desigur că pensiile sunt mici, o pensie înseamnă cam 40% din fostul salariu. Derizoriu.

    Soluţia? Mai mulţi contribuabili, spune Ionuţ Dumitru: „Nu sunt prea mulţi pensionari, ci prea puţini contribuabili la sistem. Şi, între cei care sunt, unii plătesc cât vor ei, alţii deloc. Nişe fiscale peste tot. De unde bani la buget? Şi de-ar fi un plafon de 9,4% din PIB pentru pensii, unde-i răul? PIB-ul creşte an de an. Înseamnă că, automat, şi pensiile ar creşte. Ai certitudinea că, an de an, pensiile cresc! Măcar atât!“

    Este nevoie de mai mulţi contributori, dar de unde? Natalitate este în scădere, emigraţia este în floare. Speranţa de viaţă în România este mai mică decât în UE, dar asta pentru noi socotim speranţa de viaţă la naştere, nu la pensie. Pentru că mortalitatea este mare în rândul celor mici. Speranţa de viaţă la pensie este însă în media europeană.

    Aşadar, problema nu este că poţi să dai sau nu un anume procent din PIB pentru pensii, ci dacă ai să dai acei bani cash, că procentele sunt praf în ochi.

  • Ce a contat în 2021 pentru comerţ?

    Investiţii de 1 mld. euro

    Cele zece reţele de comerţ modern din România, mai exact lanţurile care operează hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry şi proximitate modernă, au scos din buzunare pentru investiţii în 2021 circa 1 mld. euro, conform estimărilor şi calculelor BM pe baza datelor transmise de companii.

     

    Vedeta anului în comerţ: Băiatul de la livrări

    Indiferent că se numesc Bringo, Glovo, foodpanda, Tazz by eMAG sau Grovy, companiile de livră se pot considera câştigătoarele pandemiei de COVID-19.

    „Produsele noastre au ajuns să fie listate la raftul principal. Suntem prezenţi pe patru continente, în peste 35 de ţări. Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate. Nu trebuie să aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe.” Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto.

     

    Un nou lider după zece ani

    Discounterul german Lidl a devenit liderul comerţului românesc anul acesta (conform rezultatelor din 2020) după ce a depăşit la mustaţă compania-soră Kaufland.

    Astfel, reţeaua a terminat anul trecut cu afaceri de 12,86 mld. lei, după o creştere de 32% în 2020, primul an al pandemiei. Pe cele două companii – Lidl şi Kaufland – le despart doar 25 mil. lei, cea mai mică diferenţă de până acum, semn că se ascute concurenţa la vârf.

     

    „Văd, în viitorul apropiat, o serie de ani dificili, afectaţi de mai multe probleme –

    de la inflaţie la criza forţei de muncă. De aceea, am blocat pentru moment investiţiile.”

    Levente Bara, cofondator, Transilvania Nuts.

     

    Culoarea anului 2021: verde

    Energie verde, mâncare verde, o lume verde. Acesta este trendul în comerţul alimentar, ca de altfel în tot mai multe domenii. Doar românii vor ajunge să cheltuiască 2-3 mld. lei (400-500 mil. euro) anual pe produse alternative la carne sau lactate, până în 2035, mergând astfel în trend cu piaţa mondială, arată estimările ZF pe baza datelor din piaţă şi un studiu al companiei de strategie Boston Consulting Group (BCG) şi Blue Horizon Corporation. Piaţa proteinelor alternative se află pe un trend ascendent de câţiva ani, dar avântul va accelera în următoarea perioadă în întreaga lume.

    Pe scurt, viitorul sună bine verde!

    „România trebuie să renunţe treptat la modelul de dezvoltare în care singurul atu este preţul scăzut al mâinii de lucru. Avem nevoie să investim în cercetare şi în brandurile locale.”

    Mircea Turdean, directorul general al Farmec Cluj-Napoca.

  • Uber se pregăteşte să raporteze primul său trimestru profitabil, după mai bine de zece ani în care a ars miliarde de dolari în cash

    Uber a declarat că va raporta primul său trimestru profitabil, după peste zece ani în care a ars miliarde de dolari în cash, conform Financial Times.

    Grupul de ride-hailing, ale cărui acţiuni s-au prăbuşit cu 37% de la maximul istoric din februarie, a estimat marţi că rezervările brute din perioada iulie-septembrie ar fi de 22,8-23,2 miliarde de dolari, în timp ce EBITDA ajustată (venituri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) ar fi cuprinsă între minus 25 de milioane de dolari şi 25 de milioane de dolari.

    În ciuda spectrului larg al indicatorului EBITDA, director financiar al Uber, Nelson Chai, a spus că înregistrarea unei rate negative de rentabilitate ar presupune un declin semnificativ al businessului în ultimele zile ale lunii septembrie.

    „Luând în calcul o ajustare pozitivă a EBITDA, credem că Uber se apropie de pragul de rentabilitate în T3, aflându-se cu mult înaintea estimărilor iniţiale”, reiese dintr-un raport publicat înaintea şedinţei de tranzacţionare de marţi.

    Depăşirea unei asemenea borne ar veni după ce Uber a înregistrat un deficit cumulat – indice care măsoară pierderile totale de la înfiinţarea companiei, adică din 2009 – de 22,1 miliarde de dolari la sfârşitul lui iunie.

    Acum, Chai se aşteaptă ca Uber să aibă un T4 tot mai puternic, iar raportul arată că EBITDA ajustată ar fi cuprinsă între 0 şi 100 de milioane de dolari.

    Uber a folosit 50 de companii fictive din Olanda pentru a evita plata taxelor pe venituri de 6 miliarde de dolari: „Este o Ligă a Campionilor pentru evitarea impozitelor”

    Uber le spusese anterior investitorilor că speră ca trimestrul al treilea să fie „mai bun”, cu pierderi de circa 100 de milioane de dolari. Principalul rival al companiei în Statele Unite, Lyft, a obţinut deja un trimestru cu un rezultat operativ ajustat pozitiv, atingând performanţa între aprilie şi iunie anul acesta.

    În T2, Uber a raportat venituri nete de 1,1 miliarde de dolari – număr alimentat de câştigurile nerealizate anterior de alte investiţii ale companiei, incluzând aici gigantul chinez Didi. Fără aceste investiţii, Uber ar fi pierdut aproximativ 771 milioane de dolari.

    În ultimul an, compania a abandonat pieţele de food delivery în care nu a reuşit să rămână competitivă, precum Coreea de Sud şi România, şi a economisit banii pentru a-şi transfera către India o bună parte din forţa de muncă a diviziei de inginerie.