BusinessMagazin

Tag: cartofi

  • Miliardarii şi începuturile lor. Care au fost primele locuri de muncă ale celor mai bogaţi oameni din lume, precum Jeff Bezos sau Warren Buffett

    Poate că astăzi îi ştim din rolul de miliardari, dar cei mai bogaţi oameni de pe planetă nu s-au născut bogaţi. De fapt mulţi dintre aceşti oameni de afaceri de succes s-ar fi putut afla la un moment dat printre noi din din rolurile de casieri sau vânzători, scrie platforma luxurylaunches.com. 

    ·      Jeff Bezos, miliardarul şi fondatorul Amazon, a avut un job de vară la 16 ani la McDonald’s, la statia de gatit. Chiar şi din acest rol, spune el, a avut ce să înveţe. A mărturisit că este fascinat de numeroasele servicii de automatizare existente pe atunci la lanţul de fast-food, cum ar fi modalitatea prin care după ce erau prăjiţi, cartofii erau ridicaţi automat din ulei. De asemenea, a aflat care sunt secretele unei relaţii mai bune cu clienţii.

    ·      Richard Branson, fondatorul grupului Virgin, a fondat propria revistă axată pe cultură, denumită Student Magazine, cand era foarte tanar. La prima sa editie, aceasta a avut un tiraj de 50.000 de exemplare şi a avut vânzări de reclame în valoare de 8000 de dolari. 

    ·      Warren Buffett livra ziare in perioada adolescentei sale şi, în mod paradoxal, acum a ajuns să vandă intregi publicatii prin Berkshire Hathaway. In ianuarie 2020 a anuntat că va vinde subsidiara BH media şi cele 30 de cotidiane ale acesteia în schimbul a 140 milioane $.

    ·      Fostul primar al New York-ului, Michael Bloomberg, a studiat la prestigioasa universitate John Hopkins, dar provine dintr-o familie cu venituri medii. El a muncit din greu pentru educaţia sa – pentru a plăti studiile de la universitate, a lucrat chiar şi ca angajat al unei parcări.

    ·      Reed Hastings, CEO-ul Netflix, a avut o carieră înfloritoare înainte să pună bazele platformei de streaming. După ce a absolvit liceul insa, a lucrat ca vânzător de aspiratoare de la uşa la uşă, în perioada unui an de pauză înainte de universitate.

  • Rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie la 8,53%: gazele s-au scumpit cu aproape 45%, combustibilii cu 27%, cartofii cu 30% şi uleiul cu 26%

    Inflaţia anuală a ajuns la 8,53% în februarie 2022, în accelerare faţă de luna ianuarie când a atins 8,35%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    De la începutul anului, februarie 2022 comparativ cu decembrie 2021, rata inflaţiei este de 2,1%.

    Creşterea anuală a fost susţinută de avansul de 9,33% al preţurilor mărfurilor nealimentare, în timp ce mărfurile alimentare s-au scumpit cu 8,84%. În cazul serviciilor, preţurile au crescut cu 6,08% faţă de februarie 2021.

    (Sursa: INS)

    Raportat pe categorii, tarifele la gaze naturale s-au majorat cu 44,94%, în timp ce la energia termică au crescut cu 20,99%.

    Alte creşteri semnificative de preţ au fost înregistrate la combustibili, de 27,2%, iar dintre alimente cele mai mari scumpiri au fost la cartofi (30,5%), ulei (26,1%), mălai (19,2%), făină (16,3%).

    Potrivit INS, rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 – februarie 2021) este 6,0%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 101,04%.

    Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 7,9%.

    Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 – februarie 2021) determinată pe baza IAPC este 5,0%.

    BNR a anunţat în raportul trimestrial din acest an că prognozează o inflaţie anuală de 9,6% în decembrie 2022, cu un nivel maxim în aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică şi gaze naturale.

     

     

     

     

  • Căile întortocheate ale vieţii: de la consultant financiar la cultivator de cartofi dulci

    Maria Mihăilescu, de profesie consultant financiar, a descoperit în urmă cu doi ani cartofii dulci, o cultură adaptată de Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni la condiţiile din România, şi a plantat o suprafaţă experimentală în Dăbuleni, iar anul trecut a trecut la o suprafaţă de 2 hectare, pentru comerţ. Planul său este să ajungă la câteva hectare şi să vândă în supermarketuri şi în străinătate.

    „Mi-a plăcut mult această cultură, pentru că este o cultură uşoară pentru începători, cum sunt eu, şi pentru cei care nu au studii în horticultură-agricultură. Eu, de exemplu, am numai studii în domeniul financiar. Am ales cartoful dulce pentru potenţialul randament pe care îl poate atinge la hectar şi pentru că se adaptează bine în zona nisipurilor din sudul României comparativ cu alte culturi“, a povestit Maria Mihăilescu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania şi Profi.

    Investiţia la hectar a fost de până în 10.000 de euro şi Mihăilescu îşi aminteşte că prima dată a descoperit cartoful dulce, în calitate de consumator, acum foarte mulţi ani, fără să se aştepte ca odată cu pandemia de COVID-19 să devină „fermier amator“, cum se defineşte ea.

    Cartoful dulce este de trei feluri, iar în funcţie de soi are interiorul portocaliu, mov sau alb. Maria Mihăilescu a ales soiul cu interiorul alb, puţin diferit de soiul cu interior portocaliu, cel mai cerut de pe piaţă.

    Astfel, a avut o provocare mare să-şi valorifice producţia.

    „Pentru noi, procesul de producţie a fost relativ uşor, dar am avut probleme logistice, deoarece a fost prima dată când am avut o cultură mare, comercială, iar provocarea cea mai mare a fost vânzare. Piaţa de aici este legată de ce se întâmplă la nivel european şi cine sunt marii producătorii ce vând pe o scară largă. Până acum câţiva ani, cartofii dulci în Europa veneau din Statele Unite sau erau produşi în Spania şi Portugalia, însă, recent, au apărut cartofii dulci din Egipt iar anul trecut, efectiv, au inundat supermarketurile din ţară şi asta a avut efect negativ asupra cultivatorilor de cartof dulce  convenţional din România, căci preţul a scăzut foarte mult şi asta a însemnat ca noi să îi păstrăm în iarnă. Neavând spaţii de depozitare corespunzătoare, o parte din producţie a fost pierdută şi o parte am vândut-o la preţuri mici către ferme de animale“, a explicat Mihăilescu.

    Cu toate acestea, ea spune că, cel puţin în zona de sud a ţării, cartoful dulce are un potenţial mare şi crede ca autorităţile ar trebui să sprijine cultivatorii de cartof dulce din România să investească în spaţii de depozitare, care au o importanţă mult mai mare decât procesul de producţie în sine.

    „Rămân loială cartofului dulce. Este o cultură pe care vreau să o dezvoltăm pe o suprafaţă mai mare, să producem mai multe soiuri şi nu numai pentru supermarketuri“, a conchis ea.

     

  • Sloganul Made in Ro

    Cartofi din Franţa, ceapa din Germania, roşii din Senegal, castraveţi din Grecia, vinete din Spania, ardei din Albania sau dovlecei din Turcia. Cam aşa arată coşul de cumpărături al unui român care se alimentează dintr-un supermarket.

    „Noi suntem oameni simpli, ţărani care ştiu doar să producă, şi ne-am trezit acum că vrem să negociem cu oameni care au fost pregătiţi să negocieze”, spune Daniel Ciuhureanu, administrator al Brateşleg Grup din Galaţi, pentru ZF.

    România s-a situat pe locul 6 în topul celor mari mari producători de cartofi din UE în 2020, pe locul 8 la roşii şi pe locul 7 la ceapă. Din această producţie semnificativă, 60% ajunge în pieţe, iar restul pe mesele agricultorilor sau la marginea drumului. Problema este că 65% din volume se fac în retailul modern, iar acolo ajunge doar sloganul Made in RO şi ceva usturoi românesc.

    Roxana Petrescu este guest editor


     

  • Cartofii folosiţi de McDonald’s în SUA sunt crescuţi pe terenurile agricole ale lui Bill Gates. Plantaţiile sunt atât de mari încât pot fi văzute din spaţiu

    Cartofii, morcovii şi cepele sunt doar unele dintre legumele crescute în interiorul imperiului agricol pe care îl deţin Bill şi Melinda Gates. Cu 108.860 de hectare pe numele lor, cei doi sunt cei mai mari proprietari de teren agricol din Statele Unite, fermele din Washington fiind atât de mari încât pot fi observate din spaţiu, notează The Independent.

    Cuplul se află acum în mijlocul unui divorţ care presupune împărţirea unei averi colosale, incluzând aici mai multe businessuri şi terenuri din cel puţin 18 state americane, achiziţionate prin intermediul unui număr de 22 de societăţi cu răspundere limitată de tip paravan.

    Cei doi deţin peste 28.000 de hectare de boabe de soia, porumb, bumbac şi orez în Louisiana; circa 8.000 de hectare de boabe de soia în Nebraska; şi aproximativ 5.700 de hectare în Washington, incluzând mai multe câmpuri cultivate cu cartofi care merg direct către McDonald’s.

     

    Sursa foto: Google Maps

     

    Deşi faptul că numărul de exploataţii agricole deţinute de cei doi miliardari ar putea şoca destui de mulţi oameni, investiţiile în terenuri agricole au câştigat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Peste 50% din fermierii americani nu deţin pământul pe care îl lucrează, iar preţul suprafeţei cultivate s-a dubat de la mijlocul anilor 1990 până în prezent la aproape 3.000 de dolari/acru.

    Un acru este egal cu 0,4 hectare.

    Firme precum Prudential şi Hancock au divizii dedicate special investiţiilor în peste 114 milioane de hectare de teren agricol deţinut şi închiriat de non-fermieri.

    „Fermierii nu mai deţin active. Alte persoane deţin activele, indiferent că vorbim despre pământ sau echipamentul închiriat. Când grupurile de investiţii deţin pământurile respective, fermierul are nevoie în continuare să îl cultive. Însă aleg să îl închirieze… aşa că fermierii nu se vor bucura de beneficiile pe care le implică deţinerea propriu-zisă a pământului”, spune Jonathan Hladik, director de politici în cadrul Centrului pentru Afaceri Rurale din SUA.

    De asemenea, există o serie de temeri cu privire la climă: Gates a declarat că activităţile sale agricole reprezintă un business separat de fundaţia filantropică pe care o conduce, printre obiective căreia se găseşte şi combaterea schimbărilor climatice. Miliardarul a mai notat că fermele sale fac parte dintr-un program de sustenabilitate privind sănătatea solului.

    Agricultura din SUA produce peste 10% din totalul emisiilor de carbon din ţară, conform Departamentului pentru Agricultură din Statele Unite.

  • Inflaţia coboară în mai la 2,3%, de la 2,7% în aprilie şi 3% în martie. Fructele şi cartofii au înregistrat cele mai scumpiri

    Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 2,3% în mai, după 2,7% în aprilie, susţinută de scumpirea alimentelor cu 5,2%, faţă de 5,7% în aprilie, a serviciilor cu 2,6% şi a mărfurilor nealimentare cu 0,15%, potrivit datelor transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%., în timp ce rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2019 – mai 2020) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2018 – mai 2019), calculată pe baza IPC, este 3,4%.

    Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,3%.

    De la începutul anului, cele mai mari creşteri preţ au fost înregistrate la fructele proaspete (24,65%), şi cartofi (20,8%), în timp ce ouăle s-au ieftinit cu 3,9%, iar combustibilii cu peste 9%.

    Faţă de aprilie, în mai preţurile de consum s-au majorat cu 0,05%, cu 0,3% la alimente şi 0,1% la servicii, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,18%.

    (Sursa:INS)

     

    BNR estimează o rată a inflaţiei de 2,8% la finalul lui 2020 şi de 2,5% în 2021, faţă de 4,04% în 2019, potrivit datelor din raportul trimestrial al băncii centrale publicat de instituţie la finalul lunii mai.

  • Cartofii prăjiţi ar putea fi salvarea economiei belgiene: Consumul de cartofi din Belgia, unul dintre cei mai exportatori din lume, a ajuns la pământ în urma măsurilor de carantină. Producătorii îi îndeamnă pe oameni: „Să consumăm cartofi de două ori pe săptămână, nu o singură dată”

    De la mijlocul lunii martie, restaurantele şi celelalte pieţe pentru producătorii de cartofi din Belgia au fost închise ca urmare a măsurilor de distanţare socială, producţia fiind afectată şi de anularea festivalurilor din primăvară şi vară, conform BBC.

    Totodată, comerţul internaţional cu cartofi a suferit o lovitură puternică în ultimele săptămâni. Belgia este unul dintre cei mai mari exportatori de produse din cartofi din lume, cu 1,5 milioane de tone vândute anual către aproximativ 100 de ţări.

    Belgapom, uniunea producătorilor de cartofi din Belgia, a prezentat situaţia de faţă drept o chestiune de supravieţuire. Circa 750.000 de tone de cartofi au rămas în depozitele din Belgia, în condiţiile în care carantina a scăzut radical cererea.

    Drept urmare, Belgapom va trimite 25 de tone de cartofi pe săptămână către cantinele sociale din Flandra, cantitate care ar fi putrezit, nefiind cumpărată de nimeni.

    „Să consumăm cartofi de două ori pe săptămână, nu o singură dată”, a declarat Romain Cools, un reprezentant al Belgapom.

    Belgia înregistrează marţi, 28 aprilie, peste 47.000 de cazuri cu coronavirus şi 7.331 de decese, având una dintre cele mai mari rate de decese per milion de locuitori, mai exact 633.

     

  • Vă mai amintiţi de fostele aprozaruri? Cum au reuşit trei antreprenori să deschidă o astfel de afacere în Bucureşti


    „Povestea începe cu ferma noastră, situată în unul dintre cele mai faimoase bazine legumicole din ţară – comuna Băleni, judeţul Dâmboviţa. Aceasta (ferma – n. red.) se întinde pe o suprafaţă de 6,5 hectare de teren, dintre care 5.000 de metri pătraţi sunt spaţii protejate (sere – n. red.), unde cultivăm aproape toate tipurile de legume”, spune Ilie Ciorchină, cofondator al Legoomi.
    În Băleni, el şi partenerii săi de business cultivă roşii, cartofi, rădăcinoase şi verdeţuri, pe care le vând în perioada martie-noiembrie. Având capacităţi de stocare, legumele pot fi depozitate şi comercializate chiar şi în perioada rece a anului.
    Businessul a fost completat anul acesta şi cu un concept store Legoomi, o variantă modernă a aprozarului de altădată, situat pe bulevardul Dacia din Bucureşti, la nr. 130 A. Decizia a venit în contextul în care în piaţă există numeroşi intermediari între producători şi cumpărători, astfel că cei trei antreprenori au vrut să vină mai aproape de consumatori. Un kilogram de roşii de exemplu porneşte de la 4 lei şi poate ajunge la 10 lei, în funcţie de soi. O legătură de ceapă verde, de leuştean sau de pătrunjel este 2 lei, un kilogram de cartofi albi – 2,5 lei, unul de morcovi – 4 lei, iar unul de castraveţi – 5 lei, potrivit datelor de pe site, unde pot fi plasate şi comenzi.
    „Clienţii noştri sunt atât cei din sfera B2C, cât şi din sfera B2B. Prin Legoomi, acoperim partea de B2C, adică profilul clasic al cumpărătorului, iar prin intermediul segmentului HoReCa, ne adresăm clienţilor din B2B, mai exact restaurante, unităţi de tip fast food, cafenele, atât din Bucureşti, cât şi din proximitatea acestuia”, explică Ilie Ciorchină.
    Vânzările de legume le-au adus celor trei fondatori o cifră de afaceri de 100.000 de euro în 2018, în condiţiile în care nu aveau încă un punct de desfacere, iar profitul a fost de aproximativ 12.000 de euro, cu patru angajaţi. În 2019, doar în prima jumătate a anului, Legoomi a egalat cifra de afaceri realizată anul trecut.

  • „–Ţi-ai trimite acum copiii la muncile agricole sau la practică industrială în fabrică, cum era pe vremuri?! –I-aş trimite oriunde, pentru că oricum nu fac nimic, stau toată ziua degeaba.”

    În 1989 a venit Revoluţia, a căzut regimul şi decreţeii au aruncat cu basca în aer, fericiţi că scapă de această corvoadă.
    În urmă cu o săptămână, cu ocazia începutului de an şcolar, am adus în discuţie subiectul muncilor agricole, practicilor agricole de pe vremuri: „Ai fost la muncile agricole, mai ştii cum era? Ţi-ai trimite copiii la muncile agricole să scoată cartofi, cum eram trimişi noi, sau la practică industrială în fabrică? Ştii ceva, i-aş trimite oriunde, pentru că oricum nu fac nimic, stau toată ziua degeaba” a fost răspunsul primit.
    Ce ironie! Elevii şi studenţii de atunci, deveniţi părinţii de acum şi-ar trimite de bună voie copiii la muncile agricole – nu degeaba ProTV a venit cu show-ul Ferma – să vadă cum e, că poate învaţă ceva, şi nu mai stau toată ziua pe telefon Facebook, pe Instagram, în malluri, în cafenele, fără să înveţe nimic, pierzând timpul degeaba şi cerând bani tot timpul.
    Iar părinţii ar plăti fericiţi pentru acest lucru.
    Copiii de astăzi ai decreţeilor, care au ajuns corporatişti, antreprenori, patroni, bancheri, consultanţi, avocaţi, expaţi au de toate, li s-a pus la dispoziţie totul încă de mici, părinţii încercând să compenseze cu bani lipsa timpului petrecut alături de ei.
    Dar de cele mai multe ori banii, telefoanele, vacanţele de mii şi zeci de mii de euro, maşinile nu pot să înlocuiască lipsa de ambiţie, lipsa de determinare, lipsa unui job pentru o parte din copiii de astăzi.
    Părinţii, care au tras ca nebunii în ultimii 30 de ani să fie cineva, să nu aibă grija zilei de mâine, să poată să se plimbe oriunde în lume, să-şi cumpere lucruri fără să se uite la preţ, ar da bucuroşi mii de euro să-şi trimită copiii în locurile pe care ei le-au urât când erau de vârsta lor: la muncile şi practicile agricole, la săptămânile în fabrici unde nu exista căldură şi nici apă caldă, la ţară cu WC-urile în fundul grădinii, în magazinele unde nu găseai nimic, în apartamente unde învăţai  la lumina lumânării, cu apa caldă de două ori pe zi, în faţa unor televizoare alb-negru cu programe numai de 4 ore, fără telefoane mobile, fără Instagram, în speranţa că odraslele lor cărora li s-a pus la dispoziţie de toate vor vedea cum a fost atunci şi poate le va schimba puţin atitudinea faţă de viaţă.
    Dacă ar putea, taţii şi mamele şi-ar trimite bucuroşi băieţii în armată – mai puţin în Irak şi în Afganistan, acolo unde se trage – pentru a deveni bărbaţi.
    Dacă cineva ar organiza, pe bani, tabere „de sărăcie” unde nu ai nimic, unde nu stai întins toată ziua pe canapea, fără televizor, fără telefon, cu deşteptarea la 6 dimineaţa, cu spălatul la comun, cu mâncare la cazan, ar da lovitura.
    Părinţii de astăzi care au avut noroc să prindă un job sau o afacere bună, nu ştiu cum să vorbească cu copiii lor, ce să le spună, cum să-i îndrume în carieră, încotro să se ducă. Şi atunci speră ca altcineva să găsească soluţii pe care ei să le cumpere şi să le ofere copiilor lor, în speranţa că le va fi de folos.
    Deci, cine vrea să facă tabere ale sărăciei şi experienţe de neuitat la muncile agricole?!
    Bineînţeles, toate împachetate într-o formă adaptată timpurilor noastre.
    Că cerere există! 

  • INS: Preţurile principalelor produse alimentare au crescut cu 20% în primele 7 luni din 2019

    Pe lângă scumpirile înregistrate în cazul cartofilor (21,71%) şi în cazul portocalelor şi lămâilor (20,01%), INS arată că există şi scăderi ale preţurilor în cazul anumitor produse principale de consum. Ouăle s-au ieftinit cu 7,71% iar fasolea are un preţ mai mic cu 2,18% faţă de finalul anului trecut, potrivit datelor INS.

    În luna iulie a anului în curs (2019), fructele s-au ieftinit cu 1,31% faţă de iunie, iar preţul cartofilor a scăzut faţă de iulie, cu 11,41%.

    Pe de altă parte, în iulie preţurile cărnii de porc au crescut cu 0,58%, oule au fost mai scumpe cu 0,64% iar telemeaua a înregistrat o scumpire de 0,55%, mai arată analiza INS.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro