BusinessMagazin

Tag: cartier

  • România, o ţară a subvenţiilor, cu oameni care tremură în blocuri neîncălzite

    Copii din câteva şcoli din cartier au fost trimişi acasă, pentru că nu se face să răceşti la şcoală. Fiecare să răcească la casa lui.
     
    Toată vara şi toată toamna presa a fost plină de pildele de generozitate ale primarului general: bani pentru pensionarii trimişi în Grecia, la plajă; vouchere de tot felul: pentru schimbarea maşinii, pentru schimbarea aragazului şi a frigiderului, pentru ochelari, pentru aparat dentar. Nu acuz această generozitate, cu atât mai mult cu cât milioane de pensionari din RO se îngrozesc să viseze la o vacanţă, iar un aparat dentar şi aplicarea lui costă mai mult decât salariul mediu pe economie, ceea ce face ca doar părinţii care au un salariu bun sau strâng luni de zile din dinţi să şi-l permită.
     
    Dar până unde poţi merge cu această generozitate?
     
    Traficul în Bucureşti a ajuns un coşmar. Lumina cade din ce în ce mai des. Acum, în unele cartiere, oamenii stau înfofoliţi în case, ca pe vremea lui Ceauşescu.
     
    RADET, furnizorul de căldură şi apă caldă pentru Bucureşti, are pierderi pe reţea de 29% din capacitatea de furnizare. În 2017 (ultimele date), compania (aflată în insolvenţă) a avut venituri de 1,1 miliarde de lei şi cheltuieli de 1,3 miliarde de lei. Doar că, aşa cum obişnuiesc instutuţiile statului, RADET socoteşte la “venituri” şi subvenţiile administraţiei.
     
    Prin urmare, cu toate subvenţiile, compania acumulează pierderi. Nu mai puţin de 880 de milioane de lei a primit ca subvenţie RADET anul trecut de la Primăria Generală. Doar că, pentru investiţii, a primit doar 79 de milioane de lei, în condiţiile în care, arată bugetul Primăriei, necesarul din 2018 era de  1,67 de miliarde de lei. Aşa că reţelele au început să crape.
     

  • Cum poate Bucureştiul să ajungă din urmă marile capitale europene: Strategia ”creativă” născocită de un antreprenor

    Într-un Bucureşti în care antreprenoriatul creativ este în expansiune, în încercarea de a ajunge din urmă alte mari capitale europene, un om pasionat de comunicare, dar şi de interacţiunea umană şi urbană a adunat pe hârtie locurile care rezonează cu vibraţia generaţiilor în căutare de frumos. Prin ochii lui, a luat naştere o hartă conturată în jurul parcului Cişmigiu din Bucureşti, kilometrul zero al creativilor. Şi pentru că toate acestea trebuia să poarte un nume, li s-a spus simplu: Cartierul Creativ.

    Artizanul acestei idei este Andrei Borţun, care s-a gândit să integreze toate localurile din zona Cişmigiu într-o comunitate omogenă, pentru a sublinia ideea că cineva îşi poate petrece o zi sau o seară de weekend într-un perimetru relativ restrâns, dar cu potenţial pentru mai multe activităţi. Cum funcţionează concret?

    Cum poate Bucureştiul să ajungă din urmă marile capitale europene: Strategia ”creativă” născocită de un antreprenor 

  • Cartierul creativilor din business

    Artizanul acestei idei este Andrei Borţun, care s-a gândit să integreze toate localurile din zona Cişmigiu într-o comunitate omogenă, pentru a sublinia ideea că cineva îşi poate petrece o zi sau o seară de weekend într-un perimetru relativ restrâns, dar cu potenţial pentru mai multe activităţi. Cum funcţionează concret?
    „Vreau să pot şti că pot merge să mănânc la Pâine şi Vin, să beau o cafea la Origo, apoi să văd o piesă de teatru la Apollo sau să merg la o galerie de artă, toate în aceeaşi zonă a oraşului”, explică Andrei Borţun.

    A „născocit” această strategie pentru că, spune el, fie ca bucureştean, fie ca străin, nu eşti foarte bine ghidat prin zonele de petrecere a timpului liber şi în legătură cu activităţile de care te poţi bucura atunci când te întrebi: „Unde ieşim azi?”. Prin alăturarea la iniţiativa Cartierului Creativ, businessurile din zonă se recomandă între ele clienţilor şi chiar colaborează pentru a da naştere unor proiecte comune, pornind de la ideea că perimetrul vizat găzduieşte o foarte mare densitate de galerii, spaţii expoziţionale, studiouri, ateliere şi agenţii, teatre, cinematografe şi muzee, universităţi de profil (Conservatorul şi Universitatea de Artă), magazine, restaurante şi baruri.

    Antreprenorii şi creativii prinşi în această reţea se întâlnesc în medie o dată la două luni, pentru a discuta despre cum pot dezvolta cartierul. Tot o dată la două luni, The Institute – „autoritatea” sub umbrela căreia funcţionează Cartierul Creativ – lansează un ziar care promovează locurile înscrise în acest maraton al antreprenoriatului creativ. Primul ziar a apărut în luna mai 2018, ediţiile fiind distribuite în interiorul locaţiilor care compun reţeaua.

    „Prin acest proiect, fiecare îşi lărgeşte gama de clienţi, unii devin furnizorii altora, de exemplu. În România nu prea există instinctul de colaborare, de aceea se impune un astfel de proiect. În plus, această iniţiativă ar trebui să crească şi consumul cultural din Bucureşti”, spune Andrei Borţun, CEO la The Institute.
    Iar localurile existente deja nu sunt nici pe departe maximul posibil. În următorii zece ani, zona ar trebui să se dezvolte, este de părere Andrei Borţun, ceea ce va duce însă şi la o scumpire a spaţiilor, astfel că nu orice antreprenor îşi va putea permite să închirieze un loc în zona Cişmigiu.

    Momentan însă, fondatorii micilor  afaceri deja existenţi în acea regiune a Capitalei pun pe picioare Cartierul Creativ şi speră că businessurile lor se vor dezvolta prin atragerea unui număr mai mare de clienţi. Eficienţa programului se măsoară prin numărul de organizaţii noi care se alătură, multe dintre ele din proprie iniţiativă, dar şi prin creşterea afacerilor şi a proiectelor creative deja existente, numărul finanţatorilor şi valoarea sumelor investite, numărul festivalurilor şi al evenimentelor creative organizate în perimetrul Cartierului.

    Kilometrul zero

    Până la sfârşitul anului trecut, 113 entităţi se înscriseseră în Cartierul Creativ, a cărui arie de desfăşurare este cuprinsă între bulevardul Regina Elisabeta (la sud), Calea Griviţei şi bulevardul Dacia (la nord), Calea Victoriei (la est) şi Strada Berzei (la vest). Participanţii vin cu o paletă vastă de activităţi, incluzând de la galerii de artă, clădiri de patrimoniu şi hoteluri la performing arts (teatru, cinematograf, studio de coregrafie), magazine, universităţi.

    Centrul acestui mic univers este chiar Palatul Universul, un etalon în ceea ce priveşte reinventarea imobilelor vechi ale Capitalei, în care funcţionează în prezent cafeneaua Beans & Dots, teatrul şi barul Apollo 111, biroul de arhitectură Cumulus, agenţia de publicitate BBDO şi spaţiul de lucru adaptiv The Leading Edge, alături de alte câteva nume. În jurul palatului gravitează şi alţi oameni cu idei creative, zona căpătând astfel „o textură socială complexă”, după cum o defineşte Andrei Borţun.

    „Pe parcursul anului 2017 şi până în prezent (decembrie 2018 – n.red.), s-au investit 112.000 de euro în acţiuni de conturare şi promovare a Cartierului Creativ şi în editarea celor patru numere ale ziarului. La acest buget se adaugă costurile directe (legate de echipă) şi operaţionale al fundaţiei The Institute pentru acest proiect.” Echipa – în sens larg – cuprinde un project manager, un brand manager, doi executive account, echipa de creaţie, echipa de PR şi social media şi echipa redacţională a ziarului Cartierul Creativ.

    Anul 2017 a fost cel în care s-a schiţat proiectul, implementarea acestuia începând în 2018, odată cu evenimentele organizate în cartier şi editarea ziarului. Bugetul vine din sponsorizări, dar şi din sursele proprii ale fundaţiei The Institute.

    Dincolo de întâlnirile prilejuite de lansarea ziarelor, antreprenorii implicaţi în proiect participă şi la dezbateri, conferinţe internaţionale cu iniţiatori şi promotori ai unor proiecte similare din Europa pentru schimb de experienţă.

    În plus, în cadrul expoziţiei Romanian Design Week 2018, organizată tot de The Institute, a fost amenajat un concept store dedicat Cartierului Creativ, unde au fost expuse şi vândute produse ale creativilor din cartier.

    „Avantajele sunt în primul rând pentru entităţile din reţeaua Cartierul Creativ. Platformele de comunicare – site, Facebook, Instagram – reprezintă un mijloc de promovare şi amplificare a mesajelor acestor entităţi şi, ca un al doilea pas, o şansă în plus pentru dezvoltarea lor. Avantajul nostru este posibilitatea de a gândi şi implementa un proiect cu impact mare asupra oraşului şi a industriilor creative”, mai spune Andrei Borţun.

    Unde vrea să ajungă The Institute cu Cartierul Creativ?

    „Ne propunem ca, în doi ani, Cartierul Creativ să fie deja un loc consacrat în conştiinţa bucureştenilor, a românilor şi a turiştilor străini. În trei ani, ar trebui să facă parte din programele de dezvoltare şi branding ale oraşului, desfăşurate de administraţia locală. În cinci ani, Cartierul Creativ ar trebui să poziţioneze Bucureştiul în topul capitalelor europene din perspectiva ofertei creative şi a oportunităţilor de lansare”, spune Andrei Borţun.

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente s-au PRĂBUŞIT cu peste 8.000 de euro peste noapte. MOTIVUL tulburător

    Apartamentele vechi cu trei camere din Bucureşti au revenit în octombrie la preţul mediu din august, după ce în septembrie preţul lor urcase uşor. Astfel, media de preţ s-a situat în octombrie la 90.200 de euro, cu 300 de euro mai puţin decât în septembrie 2018 şi cu 4.200 de euro (plus 5%) mai mult decât în octombrie 2017, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul telefonic.

    „Putem deduce că asistăm la o temperare a creşterilor, însă, fiind vorba doar de două luni, suntem rezervaţi în a exprima descrierea de tendinţă. Faţă de luna anterioară (septembrie ñ n. red.), cele mai mari creşteri s-au înregistrat în zonele Brâncoveanu (plus 6.000 de euro) şi Berceni (plus 3.000 de euro). Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Iancului (minus 8.000 de euro), Vitan Mall (minus 6.000 de euro) şi Militari (minus 5.000 de euro)“, spun reprezentanţii Coldwell Banker.

    De la începutul anului, media lunară de preţ a aparta­men­telor vechi cu trei camere a avut variaţii în jurul valo­rii de 90.000 de euro. Cinci luni (mai, iunie, august, sep­tem­brie, octombrie) au înregistrat o medie de peste 90.000 de euro, iar în celelalte, preţul nu a „spart“ acest prag.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai puternic incendiu din istoria Californiei

    Cartierul rezidenţial Malibu, unde numeroase vedete de la Hollywood deţin proprietăţi, a fost în mare măsură distrus. Peste 8.000 de pompieri au acţionat zi şi noapte pentru stingerea focului, fiind nevoie şi de intervenţia unui Boeing 747 modificat pentru a domoli furia flăcărilor.

  • Bijuterii care se reinventează

    Ca să evite asemenea situaţii, casele producătoare de bijuterii au venit cu diverse soluţii, cum ar fi diademe care pot fi purtate şi pe post de coliere, aşa cum au procedat Cartier ori Garrard. Alte soluţii sunt piesele care se transformă, având elemente care pot fi desprinse de pe coliere, de exemplu, şi purtate ca broşe, ca în colecţia Jeux de Rubans de la Mikimoto, scrie The Telegraph, ori medalioanele care se pot întoarce pe dos, cum ar fi cele din seria Secret Wonder de la Harry Winston, care au pe o faţă diamante, iar pe cealaltă, acvamarine şi safire. 

  • Un cartier din Bucureşti, “răsturnat” de o confruntare violentă cum România a văzut rar

    O adevărată bătălie a avut loc duminică seară, pe străzile din cartierul Berceni, în jurul stadionul „Progresul Spartac“, unde circa 25 de ultraşi stelişti de la Peluza Sud, înarmaţi cu lanţuri şi bâte, au atacat un grup de aproximativ 50 de fani rapidişti de la T2 prezenţi la meciul VK Soccer – Rapid Frumoşii Nebuni, din Liga 5. În încăierarea generală, cel puţin un suporter stelist s-a ales cu răni serioase şi cu capul spart.
     
    Sursele ProSport spun că atacatorii au încercat să-i prindă în ambuscadă pe rapidiştii care îşi încurajau echipa. În sprijinul steliştilor au venit, afirmă aceleaşi surse, şi vreo 6 ultraşi olandezi ai echipei NEC Nijmegen, cu care este înfrăţită Peluza Sud.

    Numai că, atunci când au dat buzna în stadionul „Spartac“, steliştii au descoperit că rapidiştii erau de două ori mai numeroşi. Surprinşi iniţial, cei atacaţi s-au regrupat şi au trecut la contraatac. A ieşit o bătălie crâncenă, steliştii au fugit pe străzile din jur, unde hăituiala a durat în paralel cu evitarea forţelor de ordine, care au ajuns în număr impresionant la arenă, dar după ce bătăuşii părăsiseră deja incinta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Să răsune muzica!

    Casetofoanele de atunci nu mai există, dar asta nu ar trebui să-i împiedice pe cei care şi-ar dori să imite respectivele personaje, consideră un inginer britanic de sunet, Jonny Williams, care a lansat un produs potrivit pentru ei. În varianta modernă, casetofoanele de altădată au fost înlocuite cu o boxă portabilă, scrie The Telegraph, care aduce la aspect cu vechile aparate, distingându-se însă prin culorile sale vii. Gama Boombocs este confecţionată manual la Londra şi promite calitate sonoră superioară celei CD, fiind prevăzută cu conectivitate Bluetooth şi prin cablu pentru a reda muzica stocată pe laptop sau pe alte dispozitive.

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au explodat peste noapte şi au crescut cu aproape 8.000 de euro

    În august 2018, media de preţ pentru un apartament vechi cu trei camere a fost de 90.200 de euro, potrivit indexului imobiliar al ZF, realizat în colaborare cu Coldwell Ban­ker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.

    În august 2017, media era cu peste 7.000 de euro mai mică. Creşterea din august vine după două luni con­secutive de scădere, care au făcut ca preţul mediu să coboare sub media de 90.000 de euro. Cele mai scumpe apartamente cu trei camere construite înainte de 1990 se află în zona Unirii, unde o astfel de locuinţă costă în medie 141.000 de euro, dublu faţă de zone precum 1 Decembrie sau Berceni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea unui business cu rădăcini slave

    În 2017, cifra de afaceri a filialei locale Berezka Stores a fost de 11,5 milioane de lei (circa 2.5 milioane de euro), iar în 2018 reprezentanţii companiei previzionează venituri de 14,5 milioane de lei. Numărul de angajaţi din România ai grupului a ajuns la 30. „În primele şase luni ale anului 2018 am crescut cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu aceeaşi bază de magazine”, spune Arseniy Burlakov, directorul de dezvoltare al Berezka.

    Afacerea Berezska a luat naştere în 2009 în oraşul Varna din Bulgaria, la iniţiativa familiei ruse Bacurevich, care emigrase din oraşul siberian Tomsk cu un an înainte. „Ideea care a stat la baza primului magazin a fost comercializarea produselor ruseşti pentru emigranţii vorbitori de limbă rusă care trăiesc sau vin în vacanţă pe litoralul bulgăresc”, povesteşte Arseniy Burlakov. Potrivit acestuia, datorită legăturii strânse dintre Bulgaria şi Rusia din perioada URSS, mulţi localnici au recunoscut reprede produsele ruseşti de pe rafturile magazinului.

    După cinci ani de activitate şi 25 de magazine deschise în Bulgaria, au decis că a venit momentul să intre şi pe alte pieţe din estul Europei. Astfel, în decembrie 2014 au deschis primul magazin Berezka din Bucureşti, deoarece au considerat Capitala un oraş cu foarte multe perspective, distanţa mică faţă de Bulgaria, unde existau centrele logistice, constituind un alt avantaj. „Succesul primului magazin a determinat strategia ulterioară dezvoltării reţelei. În prezent avem 34 de magazine în Bulgaria şi opt în România”, spune Burlakov, care crede că Bucureştiul are un potenţial de 20-25 de magazine. În Capitală, pe lângă magazinele fizice, lucrează şi cu mai multe companii în regim en-gros.

    Pană la sfârşitul anului 2018, reprezentanţii firmei-mamă Beryozka Trading planifică deschiderea a încă opt magazine în oraşele periferice din Bulgaria, cu o investiţie de circa 150.000 de euro, iar în Bucureşti pregătesc încă două deschideri, cu o investiţie de 200.000 de lei. De asemenea, reprezentantul companiei spune că în prezent se află „în etapa semnării unui contract cu mai multe malluri din Capitală”.

    Investiţiile anuale realizate de filiala locală se ridică la 500.000 de lei, direcţionaţi în special spre deschiderea unor noi unităţi, care presupun achiziţionarea echipamentelor şi a mărfii.

    Obiectivele companiei pentru anul următor vizează deschiderea unui depozit en-gros şi a trei magazine în Budapesta, proiecte în care se vor investi în jur de 400.000 de euro în primul an. Potrivit lui Burlakov, existenţa unui centru logistic în capitala Ungariei ar facilita deschiderea de noi magazine în vestul României, precum şi în Slovacia, Austria sau Republică Cehă. „Partea vestică a României prezintă interes: Timişoara, Cluj, Arad, Deva. Dar din punct de vedere logistic putem deschide aceste puncte de lucru doar cu un depozit în Ungaria. Prin urmare, planurile în legătură cu aceste oraşe nu se vor concretiza mai devreme de 2020.” Pe plan local, reprezentanţii Berezka România plănuiesc să investească anul viitor circa 300.000 de lei în dezvoltare. Reprezentantul Berezka spune că în ceea ce priveşte competiţia, „chiar dacă o concurenţă serioasă nu se simte, nu specificul magazinului este important. Orice magazin specializat, cu un sortiment de produse alimentare de calitate, cu un personal motivat, productiv, poate deveni concurentul nostru”.

    Acesta subliniază că, în comparaţie cu piaţa din Bulgaria, cea românească este „saturată de un număr mare de servicii şi produse de calitate şi are o abordare mai modernă de lucru într-o nişă, iar oamenii sunt mai calificaţi. Dinamica creşterii profesionalismului în afaceri este înaintea celui bulgar. În consecinţă, concurenţa în orice domeniu este mai mare şi mai aspră”. Totuşi, acesta adaugă că, „din păcate, numărul instituţiilor de stat care controlează afacerile este mai mare. Administrarea de către stat a afacerilor private îngreunează în mod serios dezvoltarea acestora, fapt resimţit în activitatea noastră aici. Cred că cei mai mulţi antreprenori vor fi de acord cu mine”. Pe lângă controlul exagerat al statului asupra bussinesului, alte provocări cu care compania se confruntă pe piaţa locală sunt legate de chiriile foarte scumpe şi împărţirea populaţiei în funcţie de venituri, fapt care împiedică extinderea în toate zonele oraşului.

    Dintre clienţii businessului, circa 40% sunt reprezentaţi de români cu venituri peste medie şi 20% de cei cu venituri mari, ambele categorii cu vârstă cuprinsă între 45 şi 55 de ani; 15% sunt români cu venituri sub medie, cu vârsta de sub 55 de ani, 10% români cu venituri medii şi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 45 de ani şi un procent de 15% este reprezentat de locuitorii de toate vârstele din Bucureşti legaţi etnic de cultura rusească.

    Valoarea bonului mediu în magazinele Berezka este de 40 de lei. Printre produsele de top se numără dulciurile, „cu o cultură de producţie de peste 200 de ani”, vinul produs în Moldova şi Georgia – „ţări cu cea mai dură competivitate din întreaga lume”, peştele afumat, caviarul roşu şi negru şi, bineînţeles, votca, despre care Burlakov spune că „trebuie să fie rusească. Mii de producători de vodcă din Rusia concurează atât de sârguincioşi încât liderii cu care lucrăm nu iau în serios mărcile europene”. Pană în prezent, în fruntea companiei şi în poziţii-cheie au rămas reprezentanţi ai familiei Bacurevich.

    Potrivit ZF, piaţa locală de retail este condusă de retailerii Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image şi Profi, care deţin aproape un sfert din totalul pieţei, estimată la peste 30 de miliarde de euro.