BusinessMagazin

Tag: Carrefour

  • Tranzacţie şoc: Cora vinde tot şi pleacă din România. Carrefour va prelua operaţiunile şi magazinele

    Gigantul Carrefour preia operaţiunile din România ale retailerului Cora într-o trazacţie ce are de-o parte şi de alta a mesei investitori francezi, spun sursele ZF din piaţă. Până la publicarea ştirii, cele două părţi nu au răspuns solicitării ZF.

    Trazacţia ar urma să se semneze în această săptămână şi vizează cele zece hipermarketuri şi alte câteva magazine de proximitate modernă sub brandul Cora.

    Pentru operaţiunile de pe plan local ale Cora – cel mai mic retailer internaţional ca cifră de afaceri şi totodată unul dintre cei mai puţin extinşi – şi-au manifestat interesul şi alţi jucători mari din piaţă, mai spun sursele ZF.

    Aceasta nu este prima încercare de vânzare a companiei, de-a lungul anilor ZF a scris în mai multe rânduri că acţionarii nu sunt mulţumiţi de rezultatele locale şi caută cumpărător. Deşi au mai fost discuţii de-a lungul timpului, chiar şi cu Carrefour, până acum ele nu s-au concretizat. De această dată însă, prin această tranzacţie, Cora îşi face exitul din România.

    Cora a închis anul 2021 cu afaceri de 1,55 mld. lei, cu 5% mai mici decât în 2020, fiind singurul retailer pe minus în al doilea an de pandemie. Mai mult, pierderile nete au fost de 43 mil. lei, faţă de 4,8 mil. lei profit net în 2020.

    De partea cealaltă, Carrefour a obţinut local în 2022 vânzări cu TVA de 2,6 mld. euro. Businessul a crescut like for like (fără a ţine cont de expansiune) cu 9% în România anul trecut, acesta fiind al doilea cel mai bun ritm din Europa, după cel din Polonia. Compania are local circa 400 de magazine sub mai multe formate, precum hipermarketuri, supermarketuri, proximitate şi discount. Acestora li se adaugă operaţiunile online.

    Pentru piaţa de retail alimentar, aceasta este una dintre cele mai mari tranzacţii din ultimii ani. Istoric, au fost trei dealuri majore – preluarea Profi de către fondul de investiţii Mid Europa Partners, în 2016, în schimbul sumei de 533 mil. euro, exitul Real prin vânzarea hipermarketurilor către Auchan (20 de magazine mari pentru 250 mil. euro) şi intrarea Lidl pe piaţă prin achiziţia Plus Discount (circa 200 mil. euro). Pe locul patru vine preluarea Billa de către Carrefour. Această tranzacţie dintre Carrefour şi Cora ar fi astfel pe locul cinci, conform calculelor ZF.

  • Cifrele din spatele mitei de la aeroportul Otopeni: un mall de 10.000 mp în cea mai tranzitată zonă „turistică“ a României

    ♦ Printre numele care se găsesc în aeroportul Otopeni se numără restaurantele Burger King, City Grill, Brioche Dorée, cafenelele Ted’s Coffee, Gloria Jean’s, retailerul Carrefour, buticul de parfumuri Obsentum şi altele.

    Aproape 10.000 de metri pătraţi – atât ocupă toate spaţiile comerciale din aeroportul Otopeni, cele care au fost „mărul discor­diei“ într-un scandal care a luat naştere recent, odată cu descoperirea unei mite-record, de peste 22 de milioane de euro.

    Este pentru prima dată când compania comunică informaţiile cu privire la suprafaţa comercială totală din aeroportul Otopeni şi la numărul de chiriaşi.

    „În incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă îşi desfăşoară activitatea comercială 26 de chiriaşi. Suprafaţa comercială totală aferentă activităţilor non-aeronautice este de 9.900 de metri pătraţi, în care sunt incluse atât suprafeţele închiriate (din care aproximativ 5.000 de metri pătraţi reprezintă suprafaţă outdoor), cât şi suprafeţele aferente asocierilor în participaţiune pentru profilele de alimentaţie publică şi retail“, au răspuns reprezentanţii serviciului Comunicare al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) la solicitarea ZF transmisă în urmă cu două săptămâni.

    Raportat la un centru comercial, spaţiile din aeroportul Henri Coandă ar fi astfel echivalentul a circa o treime din mallul Veranda, poziţionat în zona Obor din Bucureşti, de exemplu.

    Din punct de vedere al traficului, dacă Veranda, un proiect de 30.000 de metri pătraţi, este vizitat anual de circa 7 milioane de oameni, prin Otopeni au trecut anul trecut 12,6 milioane de pasageri, care au tranzitat şi zona comercială.

    Dacă un mall poate rula în medie vânzări de 4.000 euro/mp anual, infor­maţiile ZF arată că în aeroport vânzarea pe mp ar putea fi de peste două ori mai mare, astfel că vânzările de pe cei 10.000 mp. pot fi estimate şi la 100 mil. euro anual.

    La sfârşitul lunii martie, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în urmărire penală a fostului director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) George-Alexandru Ivan, în prezent angajat al aceleiaşi companii naţionale, pentru că ar fi primit mită 22,4 milioane de euro.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022 el ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri, asociat în cadrul unei societăţi comerciale, şi de la directorul general al alteia mai multe sume de bani care au dus, cumulat, la valoarea-record amintită. În schimbul banilor, George-Alexandru Ivan ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra ministrului transporturilor şi directorului general al CNAB, pe care i-ar fi determinat să prelungească pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) contractele pentru exploatarea spaţiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni.

    În condiţiile acestui scandal, companiile de consultanţă imobiliară spun că, ţinând cont de experienţa lor în gestionarea proiectelor comerciale, şi-ar putea asuma un contract de property management în aeroport, dacă ar avea acces.

    Momentan, în aeroportul Otopeni, doar două companii – Dnata Catering şi Millenium Pro Design – sunt responsabile, din 2010 încoace, de veniturile rezultate din activitatea comercială. Printre numele care se găsesc în aeroportul Otopeni se numără restaurantele Burger King, City Grill, Brioche Dorée, cafenelele Ted’s Coffee, Gloria Jean’s, retailerul Carrefour, buticul de parfumuri Obsentum şi altele.

    În vara anului 2022, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, în administrarea căreia se află şi aeroportul Otopeni, a anunţat scoaterea la licitaţie a circa 5.500 de metri pătraţi de spaţii comerciale de pe cel mai mare terminal din ţară şi de pe aeroportul Băneasa, însă la jumătatea lunii februarie 2023, la solicitarea ZF, reprezentanţii Companiei Naţionale au transmis că procedura nu fusese încă finalizată, aflându-se în derulare. Actualele contracte au ajuns la termen în decembrie 2022 şi au fost deja prelungite cu şase luni.

    Suprafaţa totală prevăzută a fi scoasă la licitaţie ar urma să cuprindă „atât spaţii aflate în prezent în administrarea asocierilor în participaţiune pentru profilele alimentaţie publică şi travel retail, cât şi spaţii suplimentare aflate în prezent în gestionarea directă a CNAB“, după cum spuneau reprezentanţii CNAB anul trecut. Spre deosebire de actualele contracte, care presupun o tarifare sub formă de procent din profit, noile contracte vor presupune o taxare a comercianţilor sub forma unui procent din veniturile realizate.

    În contextul licitaţiei anunţate anul trecut, gigantul francez Lagardère, activ în domeniul retailului adresat călătorilor, anunţa recent că are un buget de investiţii de peste 30 de milioane de euro doar pentru dezvoltarea în aeroportul Otopeni, generând astfel peste 500 de locuri de muncă. Grupul, care operează local prin compania Lagardère Travel Retail, are puncte de desfacere în zonele de tranzit, dar şi în galerii comerciale şi centre de afaceri.

     


     

     

  • Cifrele din spatele mitei de la aeroportul Otopeni: un mall de 10.000 mp în cea mai tranzitată zonă „turistică“ a României

    ♦ Printre numele care se găsesc în aeroportul Otopeni se numără restaurantele Burger King, City Grill, Brioche Dorée, cafenelele Ted’s Coffee, Gloria Jean’s, retailerul Carrefour, buticul de parfumuri Obsentum şi altele.

    Aproape 10.000 de metri pătraţi – atât ocupă toate spaţiile comerciale din aeroportul Otopeni, cele care au fost „mărul discor­diei“ într-un scandal care a luat naştere recent, odată cu descoperirea unei mite-record, de peste 22 de milioane de euro.

    Este pentru prima dată când compania comunică informaţiile cu privire la suprafaţa comercială totală din aeroportul Otopeni şi la numărul de chiriaşi.

    „În incinta Aeroportului Internaţional Henri Coandă îşi desfăşoară activitatea comercială 26 de chiriaşi. Suprafaţa comercială totală aferentă activităţilor non-aeronautice este de 9.900 de metri pătraţi, în care sunt incluse atât suprafeţele închiriate (din care aproximativ 5.000 de metri pătraţi reprezintă suprafaţă outdoor), cât şi suprafeţele aferente asocierilor în participaţiune pentru profilele de alimentaţie publică şi retail“, au răspuns reprezentanţii serviciului Comunicare al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) la solicitarea ZF transmisă în urmă cu două săptămâni.

    Raportat la un centru comercial, spaţiile din aeroportul Henri Coandă ar fi astfel echivalentul a circa o treime din mallul Veranda, poziţionat în zona Obor din Bucureşti, de exemplu.

    Din punct de vedere al traficului, dacă Veranda, un proiect de 30.000 de metri pătraţi, este vizitat anual de circa 7 milioane de oameni, prin Otopeni au trecut anul trecut 12,6 milioane de pasageri, care au tranzitat şi zona comercială.

    Dacă un mall poate rula în medie vânzări de 4.000 euro/mp anual, infor­maţiile ZF arată că în aeroport vânzarea pe mp ar putea fi de peste două ori mai mare, astfel că vânzările de pe cei 10.000 mp. pot fi estimate şi la 100 mil. euro anual.

    La sfârşitul lunii martie, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în urmărire penală a fostului director general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) George-Alexandru Ivan, în prezent angajat al aceleiaşi companii naţionale, pentru că ar fi primit mită 22,4 milioane de euro.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022 el ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri, asociat în cadrul unei societăţi comerciale, şi de la directorul general al alteia mai multe sume de bani care au dus, cumulat, la valoarea-record amintită. În schimbul banilor, George-Alexandru Ivan ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra ministrului transporturilor şi directorului general al CNAB, pe care i-ar fi determinat să prelungească pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) contractele pentru exploatarea spaţiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni.

    În condiţiile acestui scandal, companiile de consultanţă imobiliară spun că, ţinând cont de experienţa lor în gestionarea proiectelor comerciale, şi-ar putea asuma un contract de property management în aeroport, dacă ar avea acces.

    Momentan, în aeroportul Otopeni, doar două companii – Dnata Catering şi Millenium Pro Design – sunt responsabile, din 2010 încoace, de veniturile rezultate din activitatea comercială. Printre numele care se găsesc în aeroportul Otopeni se numără restaurantele Burger King, City Grill, Brioche Dorée, cafenelele Ted’s Coffee, Gloria Jean’s, retailerul Carrefour, buticul de parfumuri Obsentum şi altele.

    În vara anului 2022, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, în administrarea căreia se află şi aeroportul Otopeni, a anunţat scoaterea la licitaţie a circa 5.500 de metri pătraţi de spaţii comerciale de pe cel mai mare terminal din ţară şi de pe aeroportul Băneasa, însă la jumătatea lunii februarie 2023, la solicitarea ZF, reprezentanţii Companiei Naţionale au transmis că procedura nu fusese încă finalizată, aflându-se în derulare. Actualele contracte au ajuns la termen în decembrie 2022 şi au fost deja prelungite cu şase luni.

    Suprafaţa totală prevăzută a fi scoasă la licitaţie ar urma să cuprindă „atât spaţii aflate în prezent în administrarea asocierilor în participaţiune pentru profilele alimentaţie publică şi travel retail, cât şi spaţii suplimentare aflate în prezent în gestionarea directă a CNAB“, după cum spuneau reprezentanţii CNAB anul trecut. Spre deosebire de actualele contracte, care presupun o tarifare sub formă de procent din profit, noile contracte vor presupune o taxare a comercianţilor sub forma unui procent din veniturile realizate.

    În contextul licitaţiei anunţate anul trecut, gigantul francez Lagardère, activ în domeniul retailului adresat călătorilor, anunţa recent că are un buget de investiţii de peste 30 de milioane de euro doar pentru dezvoltarea în aeroportul Otopeni, generând astfel peste 500 de locuri de muncă. Grupul, care operează local prin compania Lagardère Travel Retail, are puncte de desfacere în zonele de tranzit, dar şi în galerii comerciale şi centre de afaceri.

     


     

     

  • Cum ajunge laptele de la 2 lei la fermier până şi la 12 lei pe raftul supermarketurilor? Preţurile s-au dublat în circa doi-trei ani

    Producătorii de lapte din România spun că preţul pe care ei îl încasează pentru lapte a scăzut în acest an cu circa 30%, până la doar 2-2,4 lei per litru, iar asta într-o perioadă în care la raft preţul nu s-a mişcat deloc în jos.

    Mai mult, un consumator trebuie să scoată astăzi din buzunar între circa 5 lei (pentru marcă privată) şi 12 lei pentru un litru de lapte de vacă, în unele cazuri preţul fiind dublu faţă de acum 2-3 ani, conform unei analize făcute de ZF.

    În acest context, întrebarea este cum ajunge laptele de la 2 lei la fermier până şi la 12 lei pe raftul super­marke­turilor? Ce zic retailerii despre această situaţie?

    Singurul grup dintre cele zece din comerţul modern care a răspuns solicitării ZF a fost Carrefour. Oficialii Carrefour spun că strategia companiei de stabilire a preţurilor se face în funcţie de piaţă şi de strategiile interne, dar preţul se bazează, în esenţă, pe contextul economic.

    Reprezentanţii marilor procesatori nu au răspuns solicitării ZF privind preţurile.

    La finalul zilei, fermierii aruncă vina înspre procesatori şi, mai ales, retaileri. Procesatorii mari păstrează tăcerea, iar retailerii înaintează preţul la marcă privată, unde litrul de lapte ajunge să fie, într-adevăr, la jumătate faţă de unele branduri. Mai mult, se întâmplă ca şi marca privată şi brandul să fie produse în aceeaşi fabrică. Şi totuşi, preţurile pentru consumator sunt mari şi nu scad deloc.

    „Eu n-am văzut un supermarket închis în România până acum. De ce? Pentru că fac profit pe spatele consumatorului, din vânzarea produselor la suprapreţ”, a spus Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Pro Agro.

     

     


     

     

  • Comerţul viitorului e fără angajaţi? Carrefour testează un magazin complet digitalizat, în care clienţii pot face cumpărăturile în 20 de secunde. Care e modelul?

    Viitorul comerţului este un subiect dezbătut constant, chiar şi în România unde, cel mai recent, a existat o discuţie aprinsă privind viitorul jobului de casier în contextul în care casele de marcat de tip self-checkout prind tot mai mult la public. În această perioadă, retailerii mari testează varii concepte de magazine şi de tehnologii. 

    ♦ Pe plan local, grupul francez are mai multe formate de magazine, respectiv hipermarketuri (Carrefour), supermarketuri (Market), proximitate modernă (Express) şi discount (Supeco), pe lângă operaţiunile online.

    Viitorul comerţului este un subiect dezbătut constant, chiar şi în România unde, cel mai recent, a existat o discuţie aprinsă privind viitorul jobului de casier în contextul în care casele de marcat de tip self-checkout prind tot mai mult la public. În această perioadă, retailerii mari testează varii concepte de magazine şi de tehnologii. Unele funcţionează şi sunt păstrate în portofoliu, altele nu. Un exemplu în acest sens este con­ceptul Flash 10/10 al Carrefour, pe care grupul francez îl testează la Paris. Acest concept a fost anunţat anterior, în pandemie, dar e încă în teste, conform afirmaţiilor reprezen­anţilor Carrefour.

    „La nivel de grup, testăm noi ex­pe­rienţe de cumpărare, precum ma­gazinul Carrefour Flash 10/10 din Paris – un nou concept de magazin complet digitalizat, în care clienţii pot face cum­părăturile în 20 de secunde, iar produ­sele pe care aceştia le ridică sunt detec­tate automat şi apoi sunt adău­gate în coşul lor virtual“, spun ofi­cialii compa­niei. Când clienţii au ter­minat cumpă­răturile, produsele sunt deja scanate, iar plata se face contactless.

    Scanând un cod QR, ei primesc imediat o chitanţă electronică. Pentru clienţii care vor să plătească şi numerar, este disponibilă şi o casă automată, adaugă reprezentanţii Carrefour.

    „Magazinul Flash 10/10 este un magazin de testare, unde este disponibil un sortiment zilnic de aproximativ 900 de produse (faţă de câteva mii în supermarketuri şi zeci de mii în hipermarketuri – n.red.). Numele conceptului vine de la faptul că toţi clienţii vor avea nevoie de 10 secunde pentru a face cumpărături şi 10 secunde pentru a plăti.“

    Oficialii retailerului nu spun dacă există planuri pentru ca acest tip de magazin să fie adus în România.

    Pe plan local, grupul francez are mai multe formate de magazine, respectiv hipermarketuri (Carrefour), supermarketuri (Market), proximitate modernă (Express) şi discount (Supeco), pe lângă operaţiunile online. Acestea sunt însă formatele clasice. Totuşi, în 2021, francezii anunţau că deschid în România, la Sfântu Gheorghe, primul hipermarket cu case de marcat exclusiv self-checkout. Ulterior, reprezentanţii companiei nu au comunicat dacă au păstrat acest model sau dacă au introdus şi case cu casier.

    Ei aveau la momentul acela deja magazine cu sisteme self-checkout, dar care funcţionau alături de cele clasice, cu casier.

    „În luna martie 2023, totalul caselor de marcat din magazinele Carrefour la nivel naţional este de 2.624. Din total, aproximativ 30% sunt case de tip self-checkout. Avem case de tip self-checkout în toate hipermarketurile noastre, iar în unele magazine până la peste 70% din tranzacţiile zilnice au loc prin intermediul acestora, aşa cum este cazul magazinului din Băneasa.“

    În România, francezii au peste 400 de magazine, dintre care 43 de hipermarketuri, conform celor mai recente date. Cele mai multe sunt însă supermarketurile – aproape 190. Totuşi,oficialii grupului au anunţat anterior că, pe viitor, vor miza mai mult pe proximitate şi discount, alături de online.

    Indiferent de numărul de magazine şi de format, numărul de case de tip self-checkout creşte.

    „În 2017 am introdus primele case de marcat de tip self-checkout, cu scopul de a eficientiza fluxul clienţilor la ieşire, anticipând dorinţa acestora de a optimiza timpul petrecut la cumpărături şi de a evita cozile. Acestea s-au dovedit a fi extrem de utile în ultimii doi ani, în contextul pandemiei.“

    Francezii au început în 2017 cu două magazine şi opt case self-checkout. Deşi numărul lor a crescut puternic, oficialii Carrefour spun că încearcă să păstreze un echilibru între cele două sisteme – clasice cu casier şi self-checkout.

    „Ştim că unii consumatori doresc să aibă experienţa caselor tradiţionale, apreciind interacţiunea cu colegii noştri, iar alţii prioritizează rapiditatea caselor automate. În acelaşi timp, avem şi clienţi care alternează între cele două opţiuni. Totodată, am completat experienţa caselor self checkout cu funcţia Self Scan din aplicaţia Carrefour, prin care sesiunea de cumpărături poate fi chiar mai scurtă.“

    Clienţii scanează codurile de bare ale produselor dorite, la raft, pe măsură ce le adaugă în coş, iar atunci când ajung la casă pot achita direct valoarea finală a produselor, fără să le mai aşeze pe bandă.

    „Estimăm că la un coş de 30 de produse, funcţia economiseşte în medie 15 minute.“

    Vânzările grupului francez Carrefour au crescut like for like (fără a ţine cont de expansiune) cu 9% în România anul trecut, acesta fiind al doilea cel mai bun ritm din Europa, după cel din Polonia. Grupul francez a obţinut în România în 2022 vânzări cu TVA de 2,6 mld. euro.

    Totuşi, avansul trebuie raportat la inflaţia record care a depăşit 16% în România în 2022, ceea ce înseamnă că, de fapt, creşterea afacerilor Carrefour a fost susţinută de scumpiri, în volum – un indicator mai fidel al consumului privat – înregistrându-se scăderi.

    România a fost una dintre ţările cu care a raportat cele mai mari niveluri ale inflaţiei anul trecut. Deşi aceasta a fost o problemă generală a Europei în 2022, statele din centrul şi estul continentului au fost mai afectate decât cele din vest. Asta se vede şi în ritmul de creştere al vânzărilor Carrefour, Polonia şi România fiind pe primele locuri în Europa, departe de Franţa, Spania sau Italia.

     

  • Cum a ajuns România, una dintre cele mai sărace ţări din UE, să aibă cele mai mari preţuri? Un litru de lapte costă 1,45 euro în România, de două ori mai mult ca în Polonia şi chiar peste nivelul din Franţa sau Belgia

    România are cel mai mare preţ când vine vorba de laptele proaspăt, un produs care se găseşte zilnic în coşul de cumpărături, arată o analiză a ZF. Un litru de lapte proaspăt, integral (echivalentul a 3,5% grăsime în România), sub marca proprie a Carrefour costă 1,45 de euro în România, faţă de 1,19 euro în Franţa sau Belgia, 1,02 euro în Spania şi doar 0,76 euro în Polonia.

    Un român câştigă în medie lunar 900 de euro net, de două-trei ori mai puţin ca un francez, un spaniol sau un belgian. Şi atunci, de ce nu costă şi laptele de două-trei ori mai puţin ca în aceste ţări? Pentru a exista o bază de comparaţie corectă, ZF a încercat să ia acelaşi produs în toate statele, este vorba de marca privată Carrefour Classic, lapte proaspăt, integral. A fost ales retailerul Carrefour pentru că există magazine online ale companiei în fiecare dintre pieţele principale din Europa. Situaţia nu este însă singulară, ea fiind valabilă în cazul tuturor reţelelor. În timp ce preţurile cresc accelerat – litrul de lapte costând acum de aproape două ori mai mult decât acum 2-3 ani – fermele româneşti au avut în 2021 o producţie de 41,7 milioane de hectolitri de lapte, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu.

    Mai mult, importurile de lapte şi smântână au sărit de 100 mil. euro în 2021, valoare care s-a dublat într-un deceniu.

     

  • Parteneriat strategic: 5 to go intră cu produse pe rafturile hipermarketurilor Carrefour. “Este un pas important în demersul nostru de creştere a accesibilităţii produselor la nivel naţional”

    Lanţul de cafenele 5 to go, cel mai extins jucător de pe piaţa locală a cafenelelor, a semnat un parteneriat strategic cu Carrefour, prin care produsele din gama 5 to go dedicate segmentului de retail vor fi prezente pe rafturile hipermarketurilor operate de retailerul francez, prin deschiderea a unsprezece locaţii sub denumirea oficială de Coffee Corner 5 to go şi a cafenelelor din zona de snacking a magazinelor Carrefour.

    Trei dintre aceste locaţii au fost deschise la finalul anului trecut, iar alte cinci se află în curs de inaugurare, în patru oraşe din ţară.

    „Acest parteneriat cu Carrefour este un pas important în demersul nostru de creştere a accesibilităţii produselor 5 to go la nivel naţional şi, totodată, o modalitate de a îmbunătăţi experienţa clienţilor la cumpărături, care poate fi asociată cu oportunitatea de a savura produsele favorite pe bază de cafea. Acesta este abia începutul colaborării cu Carrefour, alături de care ne dorim să dezvoltăm planuri de business pe mai multe paliere”, spune Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Printre produsele 5 to go listate la raft în cadrul magazinelor Carrefour se numără şi sortimentele ready to drink pe bază de cafea, capsulele compatibile Nespresso, cafeaua IBRIK, gama de siropuri de 250 ml cu diverse arome şi 5 to go VIWA Vitamin Water, fiind vizată, astfel, extinderea disponibilităţii produselor pentru acasă către un număr cât mai mare de consumatori.

    „În prezent, gama noastră de produse, preponderent românească, este dezvoltată alături de branduri româneşti de succes, cu care împărtăşim acelaşi set de valori, bazat pe sustenabilitate. Prin intermediul noului parteneriat dezvoltat alături de 5 to go, reuşim să le oferim clienţilor o nouă experienţă de tipul one-stop-shop, aceştia putând savura cafeaua preferată chiar în timpul cumpărăturilor din magazinele Carrefour. Vom continua să spunem da iniţiativelor îndrăzneţe şi să susţinem spiritul antreprenorial românesc – un adevărat motor al inovaţiei”, adaugă Vincent Arnault, Merchandise & Supply Chain Director, Carrefour România.

    Iniţiativa lansată alături de retailerul francez răspunde cerinţelor pieţei, acestea fiind evidenţiate de studiul recent realizat de către Reveal Marketing Research pentru 5 to go, în luna ianuarie a acestui an, potrivit căruia 83% dintre respondenţi îşi doresc să găsească produse 5 to go şi în afara cafenelelor.

    Planurile 5 to go pentru acest an includ dezvoltarea reţelei de cafenele 5 to go prin deschiderea a 150 de unităţi noi, dar şi diversificarea portofoliului de produse pentru zona de retail.

     

  • Viaţa în România devine tot mai grea. Cu cât a crescut costul coşului de cumpărături în ţara noastră

    În prima parte a lunii octombrie din 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar în prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaş coş de cumpărături este aproximativ 110 lei în retailul modern.

    ♦ Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 a fost de 16,4% ♦ Demersul ZF, de analiză a preţului pe baza Monitorului Preţurilor, este unul jurnalistic care îşi propune să vadă impactul real al creşterii preţurilor în magazine, la cele mai cunoscute branduri, fiind practic un index al modului în care se vede inflaţia în viaţa de zi cu zi a consumatorilor.

    În prima parte a lunii octombrie din 2021, costul unui coş de cumpărături cu principalele alimente de la unii dintre cei mai mari jucători din industria alimentară, în Bucureşti, era în jur de 80 de lei, iar în prima parte a lunii ianuarie a acestui an, costul aceluiaş coş de cumpărături este aproximativ 110 lei în retailul modern, conform calculelor ZF pe baza datelor din Monitorul Preţurilor al Consiliului Concurenţei.

    Practic, în mai puţin de un an şi jumă­tate, un bucureştean a avut o creştere de aproape 40% la acelaşi coş de cumpărături. Spre comparaţie, salariul mediu net lunar la nivel naţional în octombrie 2021 era 3.544 de lei, iar în luna noiembrie a anului 2022, ultima pentru care există date disponibile, ajunsese la 4.141 de lei, având o creştere de 17%. În Bucureşti, arată datele de la Institutului Naţional de Statistică.   

    Aurelian Dochia, analist economic, spunea recent că principalul factor care a dus la creşterea preţurilor la alimente a fost creşterea preţului la energie, gazul fiind foarte important pentru producţia alimentară. În paralel, îngrăşămintele şi inputurile agricole au avut creşteri mari de preţ, atât din cauza pandemiei, cât şi postpandemie, iar apoi din cauza războiului din Ucraina. Mai mult, rata anuală a inflaţiei în luna decembrie a anului 2022 comparativ cu luna decembrie a anului 2021 fiind de 16,4%. În ceea ce priveşte preţurile mărfurilor alimentare, acestea au crescut cu 22% din luna decembrie a anului 2021 până în luna decembrie a anului 2022, conform ultimelor date ale INS.

    Cele mai mari scumpiri le-au avut zahărul, al cărui preţ a crescut cu 63% din decembrie 2021 până în decembrie 2022, untul al cărui preţ a crescut cu 45% din decembrie 2021 până în decembrie 2022 şi uleiul, al cărui preţ a crescut cu 37% din decembrie 2021 până în decembrie 2022.

    ZF a analizat principalele produse vândute de trei dintre cei mai mari jucători din sectoarele de profil, de la reţelele Auchan, Kaufland şi Carrefour. În cazul Kaufland, potrivit informaţiilor afişate de Monitorul Preţurilor, majoritatea produ­selor lipseau în data de 12.01.2023 din magazinele din Bucureşti.

    Care este explicaţia?

    „Există aproximativ 1,5 milioane de linii (combinaţiile articol-magazin încărcate în Monitorul Preţurilor – n. red.) înregistrate de Kaufland România pe platforma Monitorul Preţurilor, ultima actualizare fiind din 11 ianuarie 2023. Conform obligaţiei legale, Kaufland actualizează săptămânal articolele din categoriile aferente platformei Monitorul Preţurilor, în funcţie de oferta disponibilă”, au răspuns reprezentanţii Kaufland la solicitarea ZF. Ei au adăugat că au în sortimentul Kaufland 9 din cele 11 produse din lista transmisă de ZF pe e-mail sunt listate pe platformă, însă conform datelor din Monitorul Preţurilor nu erau disponibile în magazinele din Bucureşti în acea zi.

    Demersul ZF este limitat de accesul la informaţiile disponibile, publice în ziua în care se realizează analiza tocmai pentru a putea culege date comparabile din surse publice de informare şi cu un nivel înalt de credibilitate.

    ZF a trimis de mai multe ori întrebări către marile reţele în care solicită preţuri la zi pentru cele mai vândute categorii de produse, dar marile magazine nu răspund, astfel că Monitorul publicat de Consiliul Concurenţei sau analiza directă la raft sunt singurele surse de informaţie care pot fi accesate pentru a avea imagini reale legate de evoluţia preţului.

    15% –  creştere preţ salam de Sibiu în reţeaua Kaufland.

    25% – creştere preţ pâine în reţeaua Carrefour.

    30% –  creştere preţ făină în reţeaua Auchan.

    70% – creştere preţ lapte în reţeaua Carrefour.

    100% –  creştere preţ ulei în reţeaua Auchan.


     

     

  • Călin Popescu, un antreprenor cu experienţă în vânzarea de produse proaspete, vrea să ducă peştele din Marea Neagră în supermarketuri şi a intrat deja în Carrefour şi Auchan

    Călin Popescu, un antreprenor cu experienţă de peste un deceniu în vânzarea de produse proaspete în retail, a hotărât în urmă cu un an să parieze pe o nouă idee de business, peştele de captură din Marea Neagră. Astfel, a preluat o unitate de producţie din localitatea 23 August (jud. Constanţa) şi acum comercia­lizează produsele în reţelele Carrefour şi Auchan.

    „Mi s-a părut o provocare, dar şi o idee foarte bună, pentru că avem Marea Neagră lângă noi şi nu aveam produse din Marea Neagră în supermarketuri, în condiţiile în care clienţii caută peştele de captură, mai ales calcanul din Marea Neagră, considerat cel mai gustos din lume“, a povestit pentru ZF Călin Popescu, fondatorul Viva Prod Solutions.

    El are o experienţă de peste 10 ani în ceea ce priveşte vânzarea de produse proaspete, pe care le comercializează în Auchan, Carrefour, Profi şi Mega Image, iar din toamna aceasta a început să livreze şi peşte proaspăt către reţeaua Carrefour şi recent către reţeaua Auchan. Produsele sunt vândute sub brandul Viva Fish.

     


     

     

  • Antreprenorii din industria cărnii: Parteneriatul cu un retailer mare îţi dă şansa să creşti sigur şi constant

    ♦ Producătorii de carne, peşte şi fructe de mare spun că intrarea într-un lanţ mare de magazine, aşa cum este Carrefour, i-a ajutat să-şi crească notorietatea, businessul, dar şi să aibă lichidităţi pentru a plăti angajaţii şi furnizorii în contextul în care partenerul  mare din retail îşi respectă întotdeauna termenele de plată.

    Ce spun managerii despre parteneriatul cu Carrefour

     

    Vasile Todosia, administrator, PĂSTRĂVĂRIA VALEA STÂNII ZĂGANU

    Lucrăm cu Carrefour de circa trei ani, iar acest parteneriat ne-a ajutat foarte mult deoarece am avut siguranţa că avem piaţă de desfacere, iar având în vedere că au crescut comenzile de la lună la lună am crescut şi noi producţia. Aproximativ 75% din producţie livrăm către Carrefour. Livrăm păstrăv eviscerat în MAP (caserolă în atmosferă controlată), file de păstrăv somonat în MAP, medalion de păstrăv somonat în MAP,  zacuscă de păstrăv, pastă de păstrăv, păstrăv marinat , caviar de păstrăv (icre), păstrăv pe pat de gheaţă, păstrăv pe gheaţă (Calitatea Carrefour) crescut cu hrană din cereale  fără ingrediente de origine animală şi din soia nemodificată genetic. Produsele noastre sunt provenite din fermele proprii, unde există o trasabilitate completă, folosim hrană de calitate. Dar cea mai importantă este apa care curge din munte, fără a exista factori de poluare, astfel că păstrăvul este foarte sănătos şi are un gust de peşte curat, iar produsele conţin doar conservanţi naturali. În concluzie, calitatea păstrăvului face diferenţa şi ajută Carrefour să le ofere clienţilor un produs sănătos, de calitate la un preţ competitiv. Pe noi colaborarea cu Carrefour ne-a ajutat enorm, ne-a ajutat să creştem brandul în piaţă, să avem lichidităţi pentru a plăti angajaţi şi furnizori (Carrefour întodeauna a respectat termenele de plată) şi un preţ corect. De asemenea, ne-a susţinut  promovarea produselor şi cresterea comenzilor, ne-a ajutat în dezvoltare şi creşterea producţiei.  Ca sfat pentru antreprenorii care vor să intre într-o reţea mare de magazine este să fie corecţi, să fie răbdători (creşterea nu poate fi de pe o zi pe alta), să vină cu produse de calitate la un preţ corect.

    Orice mare retailer are o expunere mult mai mare şi scapă anteprenorul de multe costuri (în a pune produsul în piaţă). Regulile de listare nu sunt tocmai simple, dar ele există pentru a se asigura întotdeauna o calitate a produsului .

    Cifra de afaceri a companiei depăşeşte anul acesta un milion de euro, iar în companie lucrează circa 20 de oameni. Există mai multe păstrăvării, cea mai modernă este pe Valea Stânii, Munţii Zaganu (Cheia, judeţul Prahova) şi are o capacitate de aproximativ 200 de tone. O altă păstrăvărie este la Sâmbata de Sus, la Prejmer (Braşov), Oeşti (Arges). În total acestea au aproximativ 500 de tone şi avem în plan să  dezvoltăm noi unităţi cu un obiectiv de 5.000 tone în următorii 10 ani.

     

    Florin Burculescu, preşedintele cooperativei agricole Ţara Mea (furnizor captură Marea Neagră)

    Livrăm către Carrefour micii, rapane, stavrid, pisică de mare, calcan, lufăr, hamsii, tot ce am prins anul acesta la Marea Neagră am livrat către această reţea de magazine. Parteneriatul cu Carrefour l-am început în iunie. Acest parteneriat a plecat de la o idee, de la o federaţie de pescari. Şi am avut parte de un proces de ajutorare real din partea Carrefour. Am putut folosi din experienţa echipei Carrefour pentru a transmite mai departe către pescari. Au lucrat practic două echipe.

    Este dificil nu să pescuieşti, ci să livrezi, pentru că dacă nu livrezi constant, peştele de la Marea Neagră nu va fi căutat de clienţi şi dacă livrezi constant trebuie să te ţii de treabă. Iar dacă nu-ţi dă nimeni şansa să vinzi produsele, nu poţi investi şi nu poţi continua activitatea.

    Fără acest ajutor nu puteam livra peşte românesc de captură în marile magazine. Practic, am învăţat împreună. Fiecare pas pe care îl faci duce la schimbare. V-aţi imaginat că veţi găsi într-un magazin mare midii de la Marea Neagră pescuite cu mâna? Inclusiv acum ce se livrează sunt midii din Marea Neagră. Iar acest parteneriat dă speranţă întregului sector de pescuit.

     

    Cătălin Moraru, proprietar, grup de firme Morandi

    Fermele Moraru reprezintă un grup de companii care deţine ferme de păsări pentru carne de pui şi ouă, precum şi abator de păsări, în judeţul Vaslui.

    Fermele Moraru livrează pentru Carrefour carne de pui crescut tradiţional în aer liber sub brandul Filiera Calităţii Carrefour. Această gamă de produse cuprinde atât pui grill, cât şi piese tranşate din pui, în stare refrigerată, ambalate în atmosferă protectoare. Produsele livrate de Fermele Moraru către Carrefour pe marca Filiera Calităţii Carrefour sunt unice în România. Puii de carne livraţi de Fermele Moraru sub acest brand provin din singura fermă din ţară autorizată pentru creşterea puilor în sistem „tradiţional în aer liber”, conform Anexei V din Regulamentului European nr. 543/2008.

    Carrefour este prima reţea de supermagazine care oferă acest produs consumatorilor dornici de calitate superioară. Prin avantajul pionieratului şi exclusivităţii, Carrefour se detaşează de concurenţă pe sectorul cărnii de pui.

    Colaborarea cu Carrefour este de peste 10 ani, începând cu anumite produse marcă naţională, în prezent livrăm din toate produsele pe care le producem. Puiul tradiţional este livrat în proporţie de 90% sub marca proprie Carrefour, fiind un produs care face parte din Filiera Calităţii Carrefour. Din acest motiv, produsul este auditat permanent de Carrefour, ca un produs de top de la creştere până la sacrificare. Colaborarea cu Carrefour, reprezintă pentru noi posibilitatea de a avea expunere la nivel naţional, şi totodată posibilitatea de a avea un partener sigur şi onest prin care putem să livrăm produsele şi să ne încasăm banii în siguranţă, raţiuni deosebit de importante pentru un business corect. Este unica soluţie pentru dezvoltare şi pentru o creştere a businessului în mod sigur şi constant.

    Morandi este un grup de firme în care activitatea de creştere a păsărilor este separată de cea de procesare. Pe total grup, anul acesta estimăm o cifră de afaceri de circa 60 mil. euro şi un număr de aproximativ 400 de angajaţi. Capacitatea de abatorizare este de 6.000 de capete pe oră, iar capacitatea de creştere în fermele proprii este de 800.000 de capete pe serie. Capacitatea fermei unde creştem puiul tradiţional este de 16.000 de capete pe serie.