BusinessMagazin

Tag: Carrefour

  • Carrefour retrage produsele PepsiCo din magazinele franceze din cauza creşterilor recente de preţuri

    Carrefour SA din Franţa a retras de pe rafturile magazinelor gustările şi băuturile răcoritoare ale PepsiCo Inc. din cauza creşterilor recente de preţuri, în cea mai recentă izbucnire a conflictului dintre retaileri şi companiile alimentare, pe fondul reducerii puterii de cumpărare a consumatorilor, raportează Bloomberg.

    Începând de joi, lanţul a retras din supermarketurile din Franţa produsele PepsiCo, cum ar fi băuturile răcoritoare şi chipsurile Doritos, înlocuindu-le cu o notă care spune că majorările de preţ ale companiei alimentare americane sunt „inacceptabile”, a declarat o purtătoare de cuvânt.

    Măsura survine în contextul în care retailerii din întreaga Europă se confruntă cu presiuni continue pentru a menţine preţurile la un nivel scăzut. Deşi inflaţia a coborât într-o oarecare măsură faţă de nivelurile maxime de anul trecut, comercianţii de produse alimentare şi-au văzut marjele de profit diminuate în timp ce încearcă să împiedice cumpărătorii să se orienteze către magazinele cu preţ redus, precum Lidl şi Aldi.

    PepsiCo s-a aflat „în discuţii cu Carrefour vreme de mai multe luni” pentru a rezolva problema preţurilor, potrivit unui purtător de cuvânt. „Vom continua să facem tot ce se poate pentru a ne asigura că produsele noastre vor fi în continuare disponibile pentru consumatori”. În octombrie anul trecut, compania a declarat că majorările de preţuri vor rămâne, în linii generale, la nivelul inflaţiei.

    Acţiunile Carrefour au crescut cu 0,9% în 2024, în timp ce acţiunile PepsiCo au crescut cu 1%.

    Compania franceză a început anul trecut să reclame furnizorii de alimente pentru practica de a reduce dimensiunile pachetelor, menţinând în acelaşi timp preţurile ridicate.

    Preţurile la produsele alimentare au făcut obiectul unei examinări intense în Europa în ultimul an, deoarece consumatorii au fost afectaţi de una dintre cele mai mari crize ale costului vieţii din ultimele decenii.

  • Oficial. Unul dintre cele importante lanţuri de magazine din România dispare. Ce se întâmplă cu magazinele care acum câţiva ani erau cele mai bune din ţară pe domeniul lor

    Hipermarketul Cora Lujerului, cândva cel mai bun magazin alimentar din România ca vânzări, devine Carrefour. În anii săi de glorie, unitatea de retail din cartierul bucureştean Militari contoriza vânzări de peste 100 de milioane de euro anual, prag atins de doar câteva alte unităţi de-a lungul timpului. E vorba de hipermarketurile Carrefour din Băneasa şi de Auchan Titan. Dar asta se întâmpla acum şapte-opt ani.

    Acum, unitatea trece printr-o schimbare de nume şi de „look“. „Cora devine Carrefour, fiecare vizită devine o surpriză. Ai preţuri reduse la peste 9.000 de produse.“ Aşa sună mesajul afişat în faţa hipermarketului Cora Lujerului, din cartierul bucureştean Militari.

    De altfel, toate magazinele Cora din România vor fi rebranduite în Carrefour după ce francezii au preluat reţeaua locală a Cora, iar recent au primit şi acordul Consiliului Concurenţei pentru acest deal. În total, Carrefour a cumpărat zece hipermarketuri şi nouă unităţi de proximitate Cora. Toate vor purta numele Carrefour.

    „Am integrat fără probleme cele 10 hipermarketuri şi 9 magazine de proximitate de la Cora“, spunea recent Julien Munch, cel care a fost CEO al Carrefour România până acum puţină vreme. Între timp, el a fost numit COO al operaţiunilor Carrefour din Franţa. Urmează rebrandigul.

     

     

  • Ramona Huştiu, Carrefour România: „Viitorul este al organizaţiilor care pot adopta stilul leadershipului generativ, cu cele trei dimensiuni: hands, head, heart”

    Ramona Huştiu s-a alăturat echipei Carrefour România în 2006, iar de atunci a schimbat peste zece roluri în cadrul companiei, şi din 2022 coordonează activitatea operaţională a celor 188 de magazine din formatul Market, alături de o echipă de peste 3.500 de colegi. Care crede ea că sunt valenţele în jurul cărora se va construi leadershipul viitorului?

     

    VIZIUNE PENTRU VIITOR:

     

    1. Ce rol v-aţi propus să aveţi în 2030?

    Acelaşi pe care mi l-am propus de când
    mi-am început cariera: să pot lăsa în urma mea oameni mai buni, un business mai solid şi mai sustenabil şi un mediu de lucru bazat pe încredere, respect şi transparenţă. Ca lideri, putem să facem acest lucru din orice funcţie, cât timp ne ghidăm după valori sănătoase: am avut ocazia în Carrefour să coordonez echipe şi de două, dar şi de mii de persoane, acordându-le aceeaşi importanţă.

    2. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama viitorului, în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

    Viitorul este al organizaţiilor care pot adopta stilul leadershipului generativ, cu cele trei dimensiuni: hands, head, heart. Prezentul şi viitorul sunt ale liderului care „simte” şi căruia îi pasă. Empatia, autenticitatea relaţiilor, curajul şi rezilienţa rămân calităţi de bază ale liderului din viitor.

    3. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

    Să creeze un mediu de lucru în care angajaţii să se simtă implicaţi. Liderul trebuie să practice o adaptare şi înţelegere continuă, să confere putere middle managementului şi să construiască relaţii cu oameni din toate nivelurile companiei.

    4. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri odată cu avansul tehnologiei?

    Cea mai mare oportunitate va fi folosirea adevăratului potenţial al echipelor noastre, care nu se va mai irosi pe sarcini repetitive, fără valoare adăugată. Deciziile se iau mai uşor, datorită datelor disponibile; ajustările unui proces se pot face mai devreme şi mai bine. În tehnologie nu văd altceva decât un aliat, un mare ajutor.

    5.  Cum vă imaginaţi că vor arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

    Mi-aş dori să fie aşa: 70% cu activităţi programate şi 30% pentru discuţii spontane, într-un cadru informal care poate fi mult mai revelator. Rolul unui lider este să ajute în problemele mari, însă tot el poate să rezolve acele „pietricele din pantofi” ale angajaţilor, care nu ne împiedică să mergem, însă sigur ne fac sa şchiopătăm.

    6. Cum credeţi că se va desfăşura un interviu de angajare în 2030 şi ce calităţi veţi aprecia cel mai mult la un viitor coleg?
    Un interviu de angajare ar trebui, în primul rând, să fie personalizat. Căutăm mai degrabă un profil, decât o experienţă; versatilitate, capacitatea de a utiliza concepte din domenii diferite. Totodată, inteligenţa emoţională şi etica sunt calităţi diferenţiatoare, mai ales în funcţie de impactul social al rolului.  

    Ramona Huştiu

    Supermarket business unit director, Carrefour România

    37 de ani


    Cifră de afaceri: (2021) 13,1 mld. lei*

    Număr de angajaţi: >16.000

    *rezultate consolidate ale celor patru companii sub umbrela brandului Carrefour: Carrefour Romania, Artima (Carrefour Market şi Express) Columbus Operational (Carrefour Market şi Express) şi Supeco Investment.

    BUSINESS Magazin a lansat anul acesta o nouă ediţie a anuarului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde am vorbit cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Ramona Huştiu, supermarket business unit director, Carrefour România, este unul dintre managerii al căror profil a apărut în cadrul acestui proiect.

  • Schimbări la conducerea Carrefour România. Cu ce impresii despre ţara noastră se întoarce acasă executivul francez Julien Munch, care îşi încheie mandatul luna aceasta

    După doar trei ani de mandat, executivul francez Julien Munch pleacă de la conducerea operaţiunilor locale ale Carrefour, el fiind numit COO în Franţa începând cu ianuarie 2024. Pe perioada de tranziţie, Laurent Vallée, Secretarul General al Grupului Carrefour şi CEO pentru regiunea de Nord a Europei, va asigura interimatul pentru România.

    „Ştiu că plecarea din această ţară frumoasă care este România va avea un impact profund asupra mea. După trei ani intenşi, mii de kilometri pe care i-am străbătut de-a lungul şi de-a latul ţării şi foarte multe momente de neuitat, petrecute alături de colegi, parteneri şi clienţi, cu siguranţă voi lăsa o parte din mine aici. Le mulţumesc tuturor celor peste 17.000 de colegi pentru tot ceea ce am realizat împreună în beneficiul clienţilor noştri, în tot acest timp. Am descoperit oameni talentaţi, dedicaţi şi extrem de profesionişti. Şi am descoperit 41 de judeţe, o capitală şi o ţară de care românii se pot mândri”, a declarat Julien Munch.

    Anterior, într-un interviu realizat pentru rubrica „Expat în România” de către BUSINESS Magazin, el a caracterizat România ca fiind „uluitoare şi neaşteptată. O fereastră deschisă spre viitor”.  El crede cu tărie că România posedă un potenţial economic semnificativ în cadrul regiunii şi că antreprenoriatul înfloreşte, iar ţara oferă oportunităţi ample pentru investitori.

    „A fi expat – cu atât mai mult în România – este un privilegiu”, a mai spus Julian Munch. Potrivit lui, aici sunt multe oportunităţi de a creşte profesional şi de a dezvolta o carieră solidă în cadrul unor echipe foarte ambiţioase sau, dacă doreşti să schimbi cadrul, să investeşti la nivel local, piaţa locală având mult potenţial pentru a construi noi afaceri sau pentru a le duce pe cele existente la nivelul următor. „România are un teren propice antreprenoriatului.” Tot aici ar adăuga şi multilingvismul: „Cei mai mulţi dintre români sunt vorbitori de limbă engleză. Ca expat francez îţi este foarte uşor să te angrenezi în discuţii cu românii sau chiar să dai peste compatrioţi, în România fiind prezenţi foarte mulţi francezi. Să nu mai vorbim despre beneficiul de a te bucura de o experienţă culturală aparte, precum vinurile româneşti, bucătăria căreia nu-i poţi rezista, la mare, la munte sau chiar în Delta Dunării – un paradis”.

  • Ce urmează pentru fondul de investiţii MidEuropa după vânzarea Profi? Ce alte tranzacţii sunt avute în vedere

    După aceastră tranzacţie, fondul MidEuropa mai deţine în România reţeaua de sănătate privată Regina Maria (preluată în 2015) şi compania de curierat Cargus (2018).

    „Am decis să mai ţinem Regina Maria în portofoliu o vreme pentru că există potenţial de dezvoltare. Nu am avea probleme însă în a găsi cumpărător dacă am vrea să facem exit. Tranzacţia cu Profi va deschide uşi. E cea mai mare tranzacţie făcută de un fond de private equity în regiune. Nu există nimic de valoarea aceasta nici în Polonia“, explică Robert Knorr. El nu vorbeşte însă despre un nou exit, ci de achiziţii viitoare.

    „Analizăm constant piaţa locală, România e foarte importantă pentru noi.“

    MidEuropa este un fond care se axează pe patru domenii – retail, servicii, sănătate şi tehnologie. Mai mult, se uită la companii de anumite dimensiuni – peste 100 mil. euro (enterprise value). Pentru jucătorii din tech putem vorbi de un tichet de 50-60 mil. euro.

    „Suntem încrezători că vom semna aici cel puţin o nouă tranzacţie în următorii doi-trei ani. Vrem să investim mai mult în România, ţara e clar pe harta noastră. Investitorii noştri (investitori instituţionali) ne susţin. Noi avem fonduri şi momentan nu suntem în proces de a strânge noi fonduri. Mă aştept ca din 2024 să existe mai multă activitate pe piaţa de M&A, dar vor fi alte aşteptări legate de preţ.“

  • Tranzacţia gigant de 1,3 miliarde de euro care schimbă total piaţa magazinelor din România. Este un record pe piaţa românească de retail

    Cu o valoare de 1,3 miliarde de euro, tranzacţia prin care Mega Image preia Profi este un record pe piaţa românească de retail. Recordul anterior îi aparţinea aceleiaşi reţele, vândută în urmă cu şapte ani, pentru 533 de milioane de euro.

    Toamna se numără… tranzacţiile. În mai puţin de o săptămână, au fost anunţate trei vânzări – două în domeniul bancar (UniCredit a preluat Alpha Bank, iar Intesa a preluat First Bank) şi una în retail – Mega Image cumpără Profi. Care este miza pe piaţa de retail?

    1.650 de magazine în toată România, aprovizionate de şase centre de distribuţie, venituri de peste 2,5 miliarde de euro în perioada de 12 luni încheiată în iunie 2023 sunt printre cifrele cheie care au cântărit la masa negocierilor. Vânzătorul în această tranzacţie este fondul de private equity MidEuropa Partners, care a cumpărat reţeaua în urmă cu şapte ani, iar cumpărătorul este Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială de retail alimentar, care în prezent deţine 19 branduri la nivel global, printre care şi Mega Image. Tranzacţia este supusă aprobării şi se estimează a fi finalizată în cursul anului 2024. Ahold Delhaize nu este la prima încercare de a prelua reţeaua Profi; la tranzacţia anterioară, când MidEuropa Partners a cumpărat reţeaua de la fondul de investiţii Enterprise Investors, s-a numărat printre cei interesaţi. De fapt, Profi bifează un record şi în privinţa numărului de tranzacţii în care a fost implicată. În 2009, Enterprise Investors a cumpărat reţeaua, care avea 67 de unităţi, printr-un deal de 66 de milioane de euro.

    „România este o piaţă atractivă, cu o dezvoltare susţinută prin investiţii solide. Ne bucurăm că vom continua să contribuim la dezvoltarea pieţei locale de retail alimentar, acum şi alături de Profi, care devine parte din familia noastră de branduri Ahold Delhaize. Magazinele din reţeaua Profi vor extinde şi completa reţeaua deja existentă de magazine Mega Image”, a declarat Jesper Lauridsen, COO Europa Centrală şi de Est, Ahold Delhaize, în comunicatul care a anunţat tranzacţia.

    „Este un moment de referinţă pentru industria de retail din România, unic prin mărime şi la nivelul grupului nostru. Suntem două branduri puternice, complementare şi, împreună, vom reuşi să facem o diferenţă semnificativă prin ceea ce oferim zi de zi clienţilor noştri”, a declarat Mircea Moga, CEO Mega Image.

    Desigur, optica aceasta este diametral opusă faţă de cea de acum aproape trei decenii, când comerţul modern abia se contura pe piaţa românească. Metro Cash & Carry a fost prima reţea străină care a mizat (în 1995) pe piaţa locală pe care a descris-o, ulterior, drept un El Dorado al Europei de Est. În 2010, nemţii dominau clar comerţul modern românesc, Metro având la acel moment o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de euro. Duşan Wilms, românul care a condus Metro Cash & Carry România în perioada în care comerciantul german a scris istorie pe plan local, povestea în cadrul unei ediţii Meet the CEO din 2010, că nemţii au fost convinşi să investească în România nu de cifrele macroeconomice, previziuni legate de PIB sau valoarea coşului de cumpărături ci pe baza estimărilor legate de consumul de alcool. Într-o perioadă în care studiile de piaţă erau puţine şi cifrele destul de incerte, decizia lor a părut curajoasă – cel puţin la sediul central de la Düsseldorf. Acum lucrurile stau cu totul altfel.

    Peisajul comerţului modern românesc a suferit modificări dramatice pe parcursul ultimelor decenii, marcate de expansiuni agresive, tranzacţii spectaculoase (care au dus la dispariţia unor mărci precum hipermarketurile Real sau discounterele Plus sau Penny, XXL Discount) sau eşecuri răsunătoare (Univers’All, Pic sau Ethos). Retailul alimentar este un domeniu în care antreprenorii români nu au replicat succesul din bricolaj, unde fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl au construit o afacere care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele şi are toate şansele să devină un jucător regional. Cert este că frenezia de a merge la cumpărături în spaţii moderne –, fie ele cash & carry, super sau hipermarketuri – mai cu seamă într-o perioadă în care mallurile lipseau cu desăvârşire, a marcat strategiile de expansiune ale reţelelor moderne de magazine. Aţi fi dispus să staţi o la coadă de sute de maşini pe A1 doar ca să intraţi la cumpărături la hipermarket? Precis nu, acum că sunt poate chiar zece magazine la o distanţă de 10-15 minute. Dar acest lucru se întâmpla la fiecare sfârşit de săptămână cu cei care voiau să intre la Carrefour Militari, pe vremea când era singurul hipermarket din ţară. Atunci clienţii se băteau să plătească la hipermarket, acum bătaia se dă mai degrabă între retaileri pentru a atrage clienţi.   

     

    Repere ale comerţului modern

    1992
    Se deschide în România primul supermarket, sub brandul La Fourmi. În 2008, Mega Image, parte a Delhaize Group, a preluat cele 14 spaţii ale reţelei La Fourmi.

    1995
    Mega Image inaugurează primul supermarket în România. Sub acest brand funcţionează acum unul dintre cele mai mari lanţuri de supermarketuri din România, ce cuprinde 969 de magazine în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Braşov, Oradea, Timişoara, Bacău, Sibiu şi alte oraşe din ţară, sub mărcile Mega Image şi Shop & Go.

    1996
    Apar pe piaţa românească magazinele cash & carry Metro şi Selgros.

    1999
    Primul magazin Billa, parte din grupul Rewe, se deschide pe piaţa locală. Reţeaua, care a ajuns să numere 86 de spaţii, a fost preluată de Carrefour.

    2000
    Primul magazin Profi a fost deschis în Timişoara, oraş unde se află şi în prezent sediul administrativ al companiei.

    2001
    Reţeaua franceză Carrefour le-a făcut cunoştinţă românilor cu formatul de hipermarket.

    2003
    Apare în România a doua marcă de hipermarket, Cora.

    2004
    Real, divizia de hipermarketuri din grupul german Metro, începe expansiunea pe plan local. În 2013, Auchan a cumpărat reţeaua Real din România, pentru
    257 de milioane de euro, ca parte dintr-o tranzacţie transnaţională de
    1,1 miliarde de euro, care a mai inclus unităţi de vânzare din Ucraina, Polonia şi Rusia.

    2005
    Apare conceptul de discounter, sub siglele Kaufland şi Plus. Reţeaua Plus a deschis în cinci ani circa 100 de magazine pe care le-a vândut ulterior către Lidl.

    2006
    Este inaugurat primul hipermarket Auchan. Ulterior, portofoliul s-a mărit cu supermarketuri şi magazine de proximitate.

    2016
    Fondul de investiţii Enterprise Investors a vândut Profi (reţea cu 500 de magazine), către Mid Europa Partners, pentru 533 milioane de euro.

  • CSR 2023. Plata cu PET – iniţiativă din programul „Punem preţ pe plastic”

    Motivaţie:

    Plata cu PET face parte din programul „Punem Preţ pe Plastic” lansat de Carrefour România în 2019, care vizează reducerea amprentei de mediu a companiei şi susţinerea clienţilor în tranziţia spre obiceiuri mai bune de consum, pornind de la principiile economiei circulare – use less, use longer, make clean, use again.„Ne-am dorit ca plasticul să fie privit ca o resursă, în acest caz, ca o monedă de schimb cu care poţi susţine producătorii locali şi poţi contribui la protejarea mediului. Astfel, cei care aduc la Carrefour PET-uri, R-PET-uri, ambalaje de sticlă şi doze de aluminiu, le introduc în RVM, primesc în schimb fructe şi legume de la producătorii locali”, spun reprezentanţii companiei. Ideea campaniei a pornit de la faptul că retailerul Carrefour este unul dintre cei mai mari din ţară, iar distribuţia produselor ambalate în materiale reciclabile este una considerabilă. În acest sens, scopul acestui program este de informare şi educare despre impactul colectării separate şi al reciclării, mecanismul campaniei fiind gândit în aşa fel încât consumatorii să fie mobilizaţi şi implicaţi în această cauză. „Am vrut ca plasticul să fie văzut ca o resursă, nu doar ca un deşeu care face rău mediului înconjurător. De aceea, Plata cu PET constă în aducerea unui PET sau R-PET în schimbul căreia se oferă fructe şi legume româneşti de sezon”, adaugă reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Lansată în 2019 ca parte a programului Punem Preţ pe Plastic, campania Plata cu PET ajunge anul acesta la cea de-a 5-a ediţie. De la debut şi până în prezent, campania şi-a menţinut ideea principală, aceea că plasticul trebuie văzut ca o monedă de schimb cu care poţi susţine producătorii locali şi poţi contribui la protejarea mediului. Mecanismul nu a fost schimbat, ci doar îmbunătăţit prin introducerea aparatelor inteligente de colectare selectivă în 2022 si prin diversificarea ambalajelor colectate. Astfel, în perioada campaniei, oamenii aduc la Carrefour PET-uri, rPET-uri, ambalaje de sticlă sau doze de aluminiu, le introduc în RVM şi primesc la schimb fructe şi legume de sezon.

     

    Rezultate:
    În cele patru ediţii finalizate peste 230.000 de persoane au participat la Plata cu PET şi au reuşit să colecteze 1 milion PET-uri şi peste 350.000 de ambalaje din aluminiu şi sticlă în schimbul a 200 de tone de fructe şi legume româneşti. Iniţiativa Plata cu PET a atras în mai multe oraşe din ţară atenţia autorităţilor publice care au vrut să se alăture campaniei. Câteva dintre acestea sunt Jandarmeria din Satu Marea, Detaşamentul 1 Pompieri Oradea şi Baza de Aviaţie Boboc din Buzău. Aceste autorităţi publice au colectat PET-uri în schimbul fructelor şi legumelor pentru comunităţile dezavantajate. În ediţiile precedente caravana Plata cu PET a staţionat timp de 5 zile în fiecare oraş implicat, însă în cea de-a cincea ediţie, românii pot aduce ambalaje reciclabile doar timp de trei zile. Resursele financiare cumulate în realizate ediţiei cu numărul patru însumează 1.159.258 lei (2022). Impactul pe termen lung al acestei campanii constă în formarea unui obicei de reciclare care va fi indispensabil odată cu introducerea sistemului de garanţie-returnare.


     

  • CSR 2023. Plata cu PET – iniţiativă din programul „Punem preţ pe plastic”

    Motivaţie:

    Plata cu PET face parte din programul „Punem Preţ pe Plastic” lansat de Carrefour România în 2019, care vizează reducerea amprentei de mediu a companiei şi susţinerea clienţilor în tranziţia spre obiceiuri mai bune de consum, pornind de la principiile economiei circulare – use less, use longer, make clean, use again.„Ne-am dorit ca plasticul să fie privit ca o resursă, în acest caz, ca o monedă de schimb cu care poţi susţine producătorii locali şi poţi contribui la protejarea mediului. Astfel, cei care aduc la Carrefour PET-uri, R-PET-uri, ambalaje de sticlă şi doze de aluminiu, le introduc în RVM, primesc în schimb fructe şi legume de la producătorii locali”, spun reprezentanţii companiei. Ideea campaniei a pornit de la faptul că retailerul Carrefour este unul dintre cei mai mari din ţară, iar distribuţia produselor ambalate în materiale reciclabile este una considerabilă. În acest sens, scopul acestui program este de informare şi educare despre impactul colectării separate şi al reciclării, mecanismul campaniei fiind gândit în aşa fel încât consumatorii să fie mobilizaţi şi implicaţi în această cauză. „Am vrut ca plasticul să fie văzut ca o resursă, nu doar ca un deşeu care face rău mediului înconjurător. De aceea, Plata cu PET constă în aducerea unui PET sau R-PET în schimbul căreia se oferă fructe şi legume româneşti de sezon”, adaugă reprezentanţii companiei.

     

    Descrierea proiectului:

    Lansată în 2019 ca parte a programului Punem Preţ pe Plastic, campania Plata cu PET ajunge anul acesta la cea de-a 5-a ediţie. De la debut şi până în prezent, campania şi-a menţinut ideea principală, aceea că plasticul trebuie văzut ca o monedă de schimb cu care poţi susţine producătorii locali şi poţi contribui la protejarea mediului. Mecanismul nu a fost schimbat, ci doar îmbunătăţit prin introducerea aparatelor inteligente de colectare selectivă în 2022 si prin diversificarea ambalajelor colectate. Astfel, în perioada campaniei, oamenii aduc la Carrefour PET-uri, rPET-uri, ambalaje de sticlă sau doze de aluminiu, le introduc în RVM şi primesc la schimb fructe şi legume de sezon.

     

    Rezultate:
    În cele patru ediţii finalizate peste 230.000 de persoane au participat la Plata cu PET şi au reuşit să colecteze 1 milion PET-uri şi peste 350.000 de ambalaje din aluminiu şi sticlă în schimbul a 200 de tone de fructe şi legume româneşti. Iniţiativa Plata cu PET a atras în mai multe oraşe din ţară atenţia autorităţilor publice care au vrut să se alăture campaniei. Câteva dintre acestea sunt Jandarmeria din Satu Marea, Detaşamentul 1 Pompieri Oradea şi Baza de Aviaţie Boboc din Buzău. Aceste autorităţi publice au colectat PET-uri în schimbul fructelor şi legumelor pentru comunităţile dezavantajate. În ediţiile precedente caravana Plata cu PET a staţionat timp de 5 zile în fiecare oraş implicat, însă în cea de-a cincea ediţie, românii pot aduce ambalaje reciclabile doar timp de trei zile. Resursele financiare cumulate în realizate ediţiei cu numărul patru însumează 1.159.258 lei (2022). Impactul pe termen lung al acestei campanii constă în formarea unui obicei de reciclare care va fi indispensabil odată cu introducerea sistemului de garanţie-returnare.


     

  • SURPRIZĂ de proporţii: De unde vin produsele de la Carrefour

    Retailerul francez Carrefour, cu o reţea de peste 400 de magazine în ţară, a atins pragul de zece cooperative locale care livrează exclusiv legume şi fructe în unităţile operate de companie, după ce a încheiat parteneriate cu şase noi cooperative agricole din Fierbinţi, Beiuş, Ostrov, Târgu Secuiesc, Huşi şi Voineşti.

    Cu o experienţă semnificativă în domeniul agriculturii durabile şi o suprafaţă de cultivare ce se întinde pe mai bine de 627 de hectare, agricultorii din aceste regiuni geografice raportează un volum al recoltei anuale de peste 35.000.000 unităţi de vânzare de fructe şi legume, produse care vor putea fi regăsite sub eticheta Grădina Noastră, personalizată în funcţie de origine, spun oficialii companiei.

    Potrivit acestora, Carrefour România colaborează în momentul de faţă cu cooperativele agricole Grădina Noastră din Vărăşti, Zărand, Însurăţei, Brezoaele, Fierbinţi, Beiuş, Ostrov, Târgu Secuiesc, Huşi şi Voineşti.

    “Prin intermediul brandului umbrelă, Grădina Noastră, care uneşte cele zece cooperative partenere Carrefour, am dezvoltat o serie întreagă de programe cu dublu beneficiu, traduse în susţinere pentru fermieri şi comunităţile lor şi produse proaspete, locale, pentru toţi clienţii noştri (…) Ne propunem să replicăm acest model de succes al cooperativelor agricole şi în alte regiuni ale ţării”, spune Julien Munch, CEO Carrefour România.

    Creată la iniţiativa Carrefour, Cooperativa Grădina Noastră de la Fierbinţi este formată din şase familii de agricultori specializate în cultivarea legumelor.

    Cooperativa, recunoscută pentru producţia de varză, roşii, ardei, vinete, castraveţi, dovlecei şi ţelină, dispune de un teren ce se întinde pe aproximativ 22 de hectare în câmp şi 1 hectar în solarii. Totodată, producătorii colaborează îndeaproape cu mediul universitar şi cu companiile de profil pentru cercetarea a noi hibrizi ce pot fi comercializaţi.

    „Factorii optimi de mediu, cunoştinţele de specialitate în domeniul agricol şi, mai nou, sprijinul pe care-l primim din partea Carrefour România sunt principalul motor de funcţionare a cooperativei“, spune Alice Spiridon, fermier în Cooperativa Grădina Noastră din Fierbinţi.

    Cooperativa Grădina Noastră din Beiuş, formată din şase familii de agricultori,  este specializată în producţia de fructe de pădure pe suprafeţe extinse – 1 ha afine, 1 ha căpşune, 1,2 ha zmeură şi 0,7 ha coacăze roşii.

    Înfiinţată în urmă cu şapte ani, cooperativa îşi propune să atragă cât mai mulţi producători şi locuitori din zona Beiuşului şi împrejurimi.

    Specializată în producţia de struguri de masă şi fructe, Cooperativa Grădina Noastră din Ostrov este alcătuită din cinci familii care se ocupă, zi de zi, cu îngrijirea celor 57 ha de struguri şi 7 ha de cireşe, caise şi nectarine, cu o creştere exponenţială de la un an la altul.

    Suprafaţa totală de teren a cooperativei situată în depresiunea Târgu Secuiesc depăşeşte 89 ha, şi este operată de cinci familii din regiune. Anual, cooperativa livrează între 500-800 de tone de cartofi pentru magazinele Carrefour.

    Aproximativ 30 ha de vie de struguri de masă, 1 ha de cireşi şi 1 ha de pruni sunt atent îngrijite de cele 2 familii înrolate în Cooperativa agricolă de la Huşi.

    Alcătuită în prezent din şapte familii, Cooperativa agricolă din Voineşti este specializată în pomicultură, ramură ce i-a adus cu timpul renumele la nivel naţional. Deţine o suprafaţă de teren de aproximativ 78 ha, destinate culturilor de mere (50 ha), cireşe (9 ha), prune (10 ha) şi pere (9 ha).

    Toate produsele comercializate sub marca Grădina Noastră sunt crescute local, de familiile de fermieri şi agricultori cu tradiţie din cadrul cooperativelor, care beneficiază de sprijinul retailerului în termeni de accesibilitate crescută la o piaţă de desfacere naţională, dezvoltarea şi promovarea vânzărilor şi circuit logistic îmbunătăţit.

    În prezent, Carrefour deţine în portofoliul de producători locali parteneriate cu 25 de cooperative, dintre care 15 ca furnizori şi zece ca parteneri, sub brandul Grădina Noastră.

     

     

     

     

     

     

     

     


     

     

  • Cum a reuşit un român să transforme o mică pasiune care s-a născut în spatele casei sale în cea mai mare afacere din domeniu în ţara noastră

    O păstrăvărie mică, construită încetul cu încetul în spatele gospodăriei proprii este, de cele mai multe ori, un vis împlinit pentru pasionaţii de acvacultură din România.  Aşa a început povestea şi pentru Vasile Todosia, care la bază este inginer constructor şi care a reuşit, alături de Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Ţara Ta, în cadrul căreia este preşedinte şi membru fondator, să dea naştere unei ferme piscicole, numită şi păstrăvărie plutitoare, după investiţii de circa 2 milioane de euro din fonduri europene, dar şi din surse proprii.

     

    „O păstrăvărie înseamnă ceva mic, în spatele casei. Proiectul nostru este o fermă piscicolă, care în primul an va produce 360 de tone de păstrăv, iar în următorii ani ne propunem să mergem spre 1.000 de tone. Aşa am început – am luat o păstrăvărie, cum ia toată lumea, ca să am ceva de lucru. De la o păstrăvărie mică, pe care am pornit-o pentru mine, ca un hobby, am ajuns să cunosc oameni pasionaţi de acvacultură la fel ca şi mine şi să ne unim în cooperativă, iar astfel am ajuns cel mai mare producător de păstrăv din România”, a spus Vasile Todosia, preşedinte şi membru fondator al Cooperativei Păstrăvul din Ţara Ta, în cadrul unui eveniment cu presa susţinut la ferma piscicolă aflată pe lacul Oaşa, al doilea cel mai mare lac artificial din România. Aceasta este situată la altitudinea de 1.400 de metri în Munţii Şureanu, la limita dintre judeţele Sibiu şi Alba, pe Transalpina şi este un proiect prin care Cooperativa Păstrăvul din Ţara Ta îşi propune să transforme industria piscicolă din ţară.

    Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Ţara Ta a fost înfiinţată în 2020, în Slănic, judeţul Prahova, la iniţiativa a şase membri fondatori şi are ca scop revitalizarea sectorului piscicol, prin îmbunătăţirea calităţii produselor din peşte şi protejarea intereselor fermierilor, prin optimizarea activităţii economice.

    Cooperativa este formată din companiile Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, Salmontana, Vision Progress Consulting, Mario Piscicola, Păstrăv de Făgăraş şi Romavet Investment, care operează ferme şi unităţi moderne în diferite localităţi din ţară. În 2022, Cooperativa Agricolă Păstrăvul din Ţara Ta s-a apropiat afaceri de 12 mil. lei, în creştere cu peste 190% faţă de anul precedent, arată datele publice.

    Targetul de 1.000 de tone de păstrăv produs în următorii ani, mai adaugă proprietarul fermei, înseamnă circa 25% din producţia de păstrăv din România de la acest moment.

    Proiectul Oaşa este finanţat prin intermediul Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM). Prin acest proiect, cooperativa îşi propune să creeze unul dintre cele mai mari puncte de creştere a păstrăvului într-un lac artificial din România. „Este un proiect mare, muncit, care cred că va avea un final de care toţi ne vom bucura – vom mânca un peşte bun, dintr-un lac curat şi nu vom mai importa atâta peşte cât importăm în momentul de faţă. În prezent, importăm circa 50% din păstrăvul care ajunge pe masa românilor”, spune el.

    Drumul de la mica păstrăvărie din spatele casei şi până la punerea în funcţiune a unei ferme piscicole pe un lac cu o suprafaţă de peste 4 kilometri pătraţi nu a fost unul lipsit de provocări. Vasile Todosia a avut de trecut prin diverse etape care i-au pus răbdarea la încercare până când şi-a putut vedea visul devenit realitate. Însă, afirmă el, cel mai important a fost faptul că în tot acest parcurs nu a fost singur, ci împreună cu ceilalţi pasionaţi de acvacultură din cooperativă.

    Cea mai importantă lecţie pe care acesta a învăţat-o de-a lungul timpului a fost aceea că asocierea este cel mai greu pas, dar şi cea mai bună variantă, atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. „Unul dintre cele mai grele lucruri în viaţă este asocierea – cu soţia, cu un partener sau în business. Însă noi, românii, începem să ne maturizăm şi să înţelegem că asocierea aduce numai beneficii. Când lucrezi într-o echipă, chiar dacă uneori e greu, viaţa ne demonstrează că cea mai bună organizare este asocierea – dacă unul nu poate, va exista celălalt care va putea”, a mai spus Vasile Todosia.

    În acest moment, ferma piscicolă are şaisprezece viviere (bazine pentru păstrat peştele – n. red.) funcţionale, amplasate deja pe lacul Oaşa, iar la finalul lunii septembrie vor fi finalizate şi celelalte, ceea ce va duce la un total de 32 de viviere flotabile, o soluţie modernă şi intensivă de crestere a peştelui în mediul său natural.

    Proiectul dezvoltat de Cooperativa Păstrăvul din Ţara Ta are un impact major în comunitatea locală, prin crearea de locuri de muncă. În prezent, în ferma piscicolă lucrează cinci oameni care locuiesc în apropierea lacului, iar după cum spune Vasile Todosia, mai multă forţă de muncă locală urmează să fie adusă în fermă.

    Ferma piscicolă de la Oaşa, mai spune el, se adresează consumatorului de peşte şi viitorului consumator de păstrăv. „Cu toţii ştim că până la Revoluţie, pentru români păstrăvul a însemnat un deliciu, care era foarte greu de accesat. Atunci, produceam undeva la 400 de tone, acum am ajuns la 4.000, iar prin ferma piscicolă de la Oaşa vom ajunge, în următorii ani, la 5.000 de tone de păstrăv produse anual în România.”

     

    Parteneriat exclusiv

    Din Munţii Şureanu, direct din lacul Oaşa, păstrăvul va pleca în toată ţara, dar se va comercializa exclusiv în magazinele Carrefour din România. Printre produsele pe care clienţii le vor regăsi pe rafturile magazinelor se numără păstrăvul curcubeu eviscerat pe gheaţă şi păstrăvul somonat pe gheaţă.

    Colaborarea cu fermierii de la Oaşa este una de lungă durată pentru Carrefour, care dezvoltă cu acelaşi furnizor şi proiectul Filiera Calităţii – păstrăvul eviscerat Zăganu. „Parteneriatele Carrefour de peste 20 ani cu fermierii României au dus la o dezvoltare continuă a segmentului de carne românească, acoperind astăzi peste 90% din gamă cu produse dezvoltate local. În ceea ce priveşte parteneriatul cu cooperativa Păstrăvul din Ţara Ta, suplimentarea ofertei de produse furnizate de aceasta, pe lângă păstrăvul Zăganu, reprezintă un pas deosebit de important pentru noi, cu impact strategic în planurile noastre privind tranziţia alimentară”, a spus Julien Munch, CEO, Carrefour România.

    În prezent, aproximativ 100 de furnizori români livrează către Carrefour carne de origine românească, dintre care peste 25 livrează peşte şi alţi 40 livrează carne de porc, vită, oaie, pasăre şi iepure.

    Proiectul de la Oaşa este la început, însă Vasile Todosia este optimist atunci când se gândeşte la viitorul fermei piscicole care va începe producţia anul acesta. „Sper să producem atât de mult peşte şi să îl aducem la un nivel cât mai ridicat astfel încât, în câţiva ani, toată lumea să vorbească despre Oaşa şi să vină să cumpere peşte de aici. Va fi cea mai mare satisfacţie – e normal, sunt importanţi şi banii, la fel şi felicitările oamenilor, dar satisfacţia mea cea mai mare ca om este să văd un lucru realizat, de care oamenii să se bucure”, a conchis proprietarul fermei.