BusinessMagazin

Tag: carbune

  • Cel mai puternic avertisment la ora actuală: Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie avertizează Europa să se pregătească pentru o tăiere integrala a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă

    Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat că Europa trebuie să se pregătească imediat pentru întreruperea completă a exporturilor de gaze ruseşti în această iarnă, îndemnând guvernele să ia măsuri pentru a reduce cererea şi a menţine deschise centralele nucleare vechi, a raportat Financial Times.

    Fatih Birol, şeful AIE, a declarat că decizia din ultima săptămână a Rusiei de a reduce livrările de gaz către ţările europene ar putea fi un precursor al unor noi reduceri, deoarece Moscova încearcă să câştige „un avantaj cheie” în contextul războiului cu Ucraina.

    „Europa ar trebui să fie pregătită în cazul în care gazul rusesc este oprit complet”, a spus Birol pentru Financial Times.

    „Cu cât ne apropiem de iarnă, cu atât înţelegem mai bine intenţiile Rusiei”, a spus el. „Cred că reducerile sunt orientate spre evitarea umplerii depozitelor din Europa şi creşterea influenţei Rusiei în lunile de iarnă.”

    AIE, care este finanţată în principal de membri ai OCDE, a fost anul trecut unul dintre primele organisme oficiale care a acuzat în mod public Rusia că a manipulat livrările de gaz către Europa în contextul invaziei Ucrainei.

    Birol a declarat că măsurile de urgenţă pe care ţările europene le-au luat săptămâna aceasta pentru a reduce cererea de gaze, cum ar fi exploatarea vechilor centrale electrice pe cărbune, sunt justificate de amploarea crizei, în ciuda preocupărilor legate de creşterea emisiilor de carbon.

    Creşterea exploatării cărbunelui va fi „temporară” şi va contribui la menţinerea rezervelor de gaz pentru încălzire în timpul iernii, a spus Birol. Orice emisii suplimentare de CO₂ provenite din arderea cărbunelui vor fi compensate de o accelerare a planurilor Europei de a reduce dependenţa de combustibilii fosili importaţi şi de a creşte producţia de energie din surse regenerabile.

    Europa şi-a redus dependenţa de gazul rusesc la aproximativ 20% din totalul livrărilor în contextul crizei din Ucraina, de la nivelul anterior de aproximativ 40%, potrivit companiei de consultanţă ICIS. Cu toate acetea, blocul a început să folosească alte opţiuni pentru diversificarea aprovizionărilor, cum ar fi mărfurile maritime de GNL.

  • În război cu oamenii lui Putin: Cine este Alexei Mordashov, magnatul rus al oţelului, care se zbate să scape din capcana sancţiunilor

    După ce Rusia a invadat Ucraina, oligarhul rus Alexei Mordashov s-a grăbit să transfere miliarde de dolari în acţiuni de pe numele său, iar superiachtul pe care-l deţine şi care valorează nu mai puţin de 500 de miliarde de dolari, a primit ordin să se intoarcă în Rusia, scrie Finacial Times.

    Mordashov este printre cei mai bogaţi oligarhi ruşi, care şi-a construit un imperiu din exploatarea oţelului. De asemenea, el şi-a manifestat interesul pentru industria cărbunelui, aur şi mass-media. Cu toate că se află la vârful celei mai mari companii ruseşti care operează în industria oţelului, iar businessurile sale se extind în mai multe domenii, valul sancţiunilor europene i-au dat serioase bătăi de cap.

    La fel ca majoritatea oligarhilor ruşi, Mordashov se află faţă în faţă cu o reţea de mecanisme internaţionale al căror scop este îngenuncherea super-bogaţilor ruşi. Totuşi, sistemul este imperfect, iar legislaţia complicată, motiv pentru care eludarea sancţiunilor nu este total imposibilă. Astfel, odată cu venirea sancţiunilor Alexei Mordashov a început o cursă contra-cronometru pentru a scăpa de acestea.

    „Este foarte clar că există probleme în sistem, iar oligarhii se pot folosi de acestea pentru a evada”, a declarat Maira Martini, de la Transparency Internaţional, organizaţie care studiază şi urmăreşte transformările fluxurilor de bani.

    Pe 28 februarie, la patru zile de la lansarea invaziei, UE şi-a îndreptat armele economice împotriva oligarhului rus. În replică, Mordashov n-a stat pe gânduri şi a încercat să transfere 30% din participaţia deţinută în cadrul companiei germane Tui, prin mai multe firme şi entităţi, către cea de a treia sa soţie, Marina Mordashova.

    Mai târziu, la mijlocul lunii martie, apăreau zvonuri care susţineau că iachtul de 500 mil. dolari al oligarhului a plecat din insulele Seychelles. Ultima dată acesta a fost localizat în portul rus Vladivostok.

    Alexei Mordashov deţinea înainte de război o avere estimată la 28 de miliarde dolari. În ciuda tuturor manevrelor pe care le-a încercat, sacţiunile au reuşit să „muşte” cinci miliarde din această sumă.

    Mai mult, guvernul german a blocat transferul participaţiei sale şi l-a declarat „invalid”, până la derularea unei investigaţii oficiale.

    În plus, Severstal, gigantul producător de oţel pe care Mordashov îl controlează riscă să se prăbuşească, ca urmare a deciziei Citigroup de a îngheţa plata dobânzilor pentru împrumuturile contractate.

    În final, pe lista problemelor lui Mordashov se adaugă confiscarea unui complex rezidenţial evaluat la 105 milioane de euro şi a unui iacht de 65 de milioane de către autorităţile italiene.

    Oligarhul rus şi-a construit imperiul în haosul ce a urmat erei post-sovietice, după ce a preluat controlul Severstal, pe atunci, o fabrică de oţel creată de Stalin în oraşul Cherepovets. După mişcarea Severstal, Mordashov a continuat să construiască un grup care a avut ca ţintă achiziţionarea a tot mai multe fabrici de oţel din SUA şi nu numai. În 2014, oligarhul renunţă la businessul din SUA şi investeşte în aur, media şi sectorul cărbunelui.

  • Polonia anunţă că va bloca importurile de cărbune din Rusia

    Polonia a decis să blocheze importurile de cărbune din Rusia în cadrul unei licitaţii, a anunţat guvernul ţării, conform Sky News.

    Măsura face parte dintr-o strategie globală de reducere a dependenţei de Rusia pentru furnizarea de energie către alte ţări.

    Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Mueller, a declarat că ţara va impune, de asemenea, sancţiuni financiare pentru orice entitate privată care importă cărbune rusesc.

    El a adăugat că Polonia nu mai poate aştepta ca întreaga Uniune Europeană cu 27 de naţiuni să adopte această politică.

    În urma invaziei Rusiei în Ucraina, UE, Statele Unite şi alte câteva puteri au impus o serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei.

    Dar Europa a fost istoric dependentă de sursele de energie ruseşti şi, deşi Polonia îşi produce o mare parte din propriul cărbune, se bazează şi pe importuri.

  • China încearcă să-şi reducă dependenţa de importurile de cărbune

    China plănuieşte o creştere masivă a activităţilor de extracţie de cărbune, o mişcare care îi va reduce dramatic dependenţa de importuri şi ar da o lovitură majoră acţiunilor sale pe termen scurt privind climatul, potrivit Bloomberg.

    Autorităţile chineze au anunţat că vor o creştere a capacităţii interne de producţie cu aproximativ 300 milioane de tone.

     

  • (P) Ce putem face pentru a reduce balonarea si flatulenta?

    Ce stim despre balonare?

    Balonarea si flatulenta pot fi stanjenitoare si inconfortabile. Ele sunt cauzate de acumularea excesiva de gaze in tubul digestiv, adica in stomac sau in intestine.

    Gazele intestinale sunt cauzate de regula de fermentarea in colon a alimentelor nedigerate. Se pot forma si in situatia in care sistemul digestiv nu incheie procesul de digerare a anumitor componente din alimente, precum glutenul sau zaharul din produsele lactate si din fructe.

    Ce putem face pentru a reduce balonarea si flatulenta?

    1. In primul rand este vorba de schimbarea alimentatiei si a stilului de viata:

    • Evitarea alimentelor care provoaca gaze intestinale, cum ar fi: fasolea boabe, broccoli, varza de Bruxelles, conopida, mazare, linte, paine alba, bauturi carbogazoase.
    • Putem reduce si consumul de alimente grase, deoarece grasimile incetinesc digestia, prelungind procesul de fermentare a alimentelor.
    • De asemenea putem incerca si o reducerea temporara a consumului de alimente bogate in fibre. Fibrele ajuta digestia, dar multe dintre alimentele bogate in fibre sunt producatoare de gaze.
    • Este important si sa servim masa in tihna si sa introducem un program de exercitii fizice. O plimbare scurta dupa masa poate fi de ajutor.

    2. In al doilea rand putem utiliza simeticona sau carbunele activ:

    • Simeticona este o substanta foarte cunoscuta, studiata si folosita la scara larga mai mult de 50 de ani in activitatea practica. Simeticona scade tensiunea superficiala de la suprafata bulelor de gaz, favorizand astfel spargerea bulelor, care ajuta la absorbtia sau eliminarea gazului la exterior. Simeticona are un mod de actiune exclusiv fizic, nu are reactii adverse cunoscute! Simeticona nu este absorbita, parasind organismul nemodificata dupa ce a trecut prin tractul gastrointestinal. Nu este metabolizata si nu interfereaza cu secretia gastrica sau cu absorbtia nutrientilor.
    • Carbunele activ este si el foarte util in reducerea balonarii sau flatulentei. Este un bun absorbant si retine la suprafata sa gazele, favorizand eliminarea lor. Carbunele activ nu se absoarbe din tubul tractului digestiv, nu provoaca iritarea mucoaselor si se elimina uşor prin scaun impreuna cu toxinele.

    Astfel, simeticona si carbunele activ sunt 2 dintrele cele mai utilizate substante pentru reducerea balonarii, sigure si eficiente, fara reactii adverse.

    Gama de produse KEBENE este singura gama completa antibalonare si antiflatulenta, care contine atat simetocina, cat si carbune activ.

    Kebene Plus este prima combinatie din Romania care contine simeticona si carbune activ intr-un comprimat dublu stratificat, folosind tehnologia inovativa multi-layer, avand efect dublu antibalonare si antiflatulenta in doar 15 minute, fara efecte adverse observate pe termen mediu sau lung.

    Indiferent de cauza care determina aparitia balonarii, gama Kebene poate fi utilizata in siguranta pentru a reduce disconfortul abdominal si a diminua durerea si crampele determinate de gazele in exces.

  • În criză de gaze, producătorii europeni de electricitate cumpără masiv cărbune

    Producătorii europeni de electricitate cumpără masiv cărbune în condiţiile în care criza de gaze naturale obligă companiile de utilităţi să ardă cel mai murdar combustibil fosil, notează Bloomberg. Mai multe companii au pătruns pe piaţă pentru a se aproviziona înainte de începerea iernii.

  • În negocierile pentru PNRR, autorităţile de la Bruxelles cer României un calendar de înlocuire a cărbunelui şi de închidere a unor mine: Lonea şi Lupeci până în 2025, iar Vulcan şi Livezeni până în 2032

    Aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care implică fonduri de 29 miliarde euro, presupune respectarea de către autorităţile române a mai multor condiţii, inclusiv legate de sectorul energetic, un domeniu în care Comisia Europeană cere un calendar de înlocuire a cărbunelui şi un program clar de închidere a unor mine.

    Astfel, potrivit unui document, în negocierile dintre România şi CE se discută aprobarea de către autorităţile de la Bucureşti a unui calendar clar până cel târziu în T2 2022, acesta trebuind să conţină măsuri de închidere sau conservare a minelor şi de reconversie profesională a angajaţilor din aceste zone.

    De asemenea, până în T2 2025 ar trebui închise minele de huilă Lonea şi Lupeci, iar până în T2 2032 următoarele două exploatări miniere de huilă din judeţul Hunedoara, respectiv Vulcan şi Livezeni, precum şi ecologizarea siturilor.

    Discuţiile prevăd ca până în T2 2026 să fie închise şi cel puţin 5 din cele 9 mine de lignit din cadrul CE Oltenia şi să fie înlocuiţi 1300 MW de capacitate instalată de lignit cu sisteme CCGT (combined cycle gas turbine).

    Creşterea preţurilor la energie şi gaze în ultima perioadă a readus în discuţie relevanţa cărbunelui.

    Dincolo de discuţiile globale privind energia verde şi reducerea poluării, cărbunele nu este mort, ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. Spre deosebire de sursele de energie nepoluante, solar sau eolian, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o ţară sau o regiune.

    În Germania de exemplu, în pofida celui mai ambiţios proiect de înverzire a economiei, cărbunele, cel mai poluant combustibil, dă un sfert din energia consumată, iar importurile de cărbune ar putea creşte anul acesta. În plus, cu toate că această ţară îşi dezactivează treptat termocentralele, ultima astfel de unitate a fost pusă în funcţiune abia anul trecut.

    Marea Britanie are în plan deschiderea unei noi mine, iar în SUA apetitul pentru energie şi combustibili fosili împinge în sus cererea de cărbune.  

    România nu depinde în proporţie covârşitoare de cărbuni pentru acoperirea cererii interne, energia pe cărbune având o pondere de circa 20% în mixul energetic. Dar cu toate acestea, energia produsă de CE Oltenia este cea care setează preţul în piaţă, scumpirea accelerată a electricităţii de la începutul anului fiind un efect direct al spargerii sectorului energetic pe surse de producţie.

    România este singura ţară europeană în care sectorul de producţie este spart în funcţie de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat. 

  • (P) Cu ce se deosebeşte Gentleman Jack de Jack Daniel’s clasic

    Jack Daniel’s Gentleman Jack este un whisky uşor, accesibil, care, deşi este o alegere ideală de bază pentru savurare, se poate dovedi a fi prea uşor, neted sau plictisitor pentru consumatorii de whisky experimentaţi.

    Jack Daniel’s a fost înfiinţat în 1886 şi este cel mai bine vândut whisky american din lume. Este produs în Lynchburg, Tennessee, care în mod ironic este un judeţ „uscat”, ceea ce înseamnă că produsul nu poate fi vândut acolo. Brown-Forman a achiziţionat Jack Daniel’s în 1956.

    Deşi nu este etichetat oficial drept un bourbon, majoritatea whisky-urilor Jack Daniel’s îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi numite bourbon. După distilare, Jack Daniel’s îi permite whisky-ului să picure timp de şase zile în nişte cuve, trecând prin cărbune care a fost produs prin arderea lemnului de arţar care a fost impregnat cu whisky Jack Daniel’s. Ulterior, acest whisky este introdus în butoaie noi de stejar şi îmbătrânit pentru o durată estimată de 4-7 ani.

    Gentleman Jack a fost introdus pentru prima dată în 1988. Comparativ cu standardul vechi No. 7, trăsătura distinctivă a Gentleman Jack este dublarea părţii cu cărbune. Astfel, în plus faţă de procesul de trecere prin cărbune înainte de îmbătrânirea whisky-ului, băutura Gentleman Jack mai trece o dată prin acest proces înainte de a fi îmbuteliată.

    Gentleman Jack Vanilie miroase moale şi a caramel şi se amestecă cu fructe de vară, stejar uşor şi o notă de banană. Un pic de sirop de arţar în fundal oferă o dulceaţă suplimentară. Aroma generală este plăcută şi familiară, dar nu are suficientă putere pentru a face o impresie de durată.

    Banana subtilă este urmată de arome moi şi dulci – caramel, cremă de vanilie, miere, zahăr brun şi stejar. Natura whisky-ului este uniformă şi netedă. Deşi nu este intensă, adâncimea generală a aromei este mai mult decât sugerează sticla, oferind o cantitate surprinzătoare de structură în spatele dulceţei.

    Natura uniformă a whisky-ului se revarsă în finisaj cu doar o notă de condiment, accentuând note persistente de caramel, zahăr brun şi miere. Pe măsură ce aromele se estompează, rămâne un postgust frumos şi dulce.

    Gentleman Jack a fost prima extensie majoră de linie a Jack Daniel’s în 1988. În acea perioadă, whisky-ul american era perceput mult diferit decât este în prezent, luptându-se cu vodca şi având doar un pic de spaţiu pe rafturile magazinelor, departe de popularitatea pe care o vede astăzi.

    Gentleman Jack este supus aceluiaşi proces din Lincoln County (măturarea cărbunelui) ca şi whisky-ul standard Jack Daniel’s, după distilare şi înainte de îmbuteliere, moment în care nu există încă nicio distincţie între cele două whisky-uri. A doua maturare a cărbunelui, care are loc după îmbătrânire, dar înainte de îmbuteliere, este ceea ce face Gentleman Jack diferit de Jack Daniel’s standard.

    Procesul este considerat un proces subtractiv, eliminând impurităţile dure cu intenţia de a face whisky-ul mai „neted”. Împreună cu impurităţile, procesul elimină şi culoarea şi aroma. În timp ce multe whisky-uri sunt filtrate prin cărbune după îmbătrânire în butoaie, felul în care Gentleman Jack este trecut cărbune moale pentru a doua oară după îmbătrânire nu este o practică obişnuită.

    Whisky-ul rezultat este foarte neted, aşa cum sugerează sticla cu o expresie scrisă cu auriu pe partea superioară a capacului negru. Acest whisky este totuşi mai aromat decât te-ai aştepta, comparativ cu majoritatea whisky-urilor similare, şi totuşi este foarte uşor. Un echilibru frumos de caramel, vanilie şi stejar, este cel mai probabil potrivit pentru cei care vor să savureze un whisky, dar vor să bea ceva mai uşor. Din păcate, este mai puţin „Jack” decât omologul său standard Old No. 7, ceea ce îl face mai puţin interesant pentru un pasionat de whisky care doreşte să exploreze puţin mai departe.

    Gentleman Jack este un echilibru perfect de vanilie, caramel şi stejar care aterizează direct în partea de whisky-uri dulci, uşor de băut. Fanii bourbonilor cu rezistenţă scăzută ar trebui să găsească multe lucruri care să le placă la Gentleman Jack. Acest whisky s-ar putea însă să le placă şi celor cărora s-ar putea să nu le pese de Jack-ul standard. Pe de altă parte, pentru pasionaţii de bourbon, Gentleman Jack oferă puţine lucruri pentru care să fie entuziasmaţi. Este o reamintire bună că nu toate whisky-urile au fost făcute pentru toată lumea.

     

  • Paradoxul carbonului: Polonia depinde în proporţie de 70% de cărbune, România, circa 20%. Energia din România este însă mai scumpă decât cea din Polonia

    ♦ România nu depinde în proporţie covârşitoare de cărbuni pentru acoperirea cererii interne, ieri de exemplu, energia pe cărbune având o pondere de circa 20% în mixul energetic ♦ Dar cu toate acestea, energia produsă de CE Oltenia este cea care setează preţul în piaţă, scumpirea accelerată a electricităţii de la începutul anului fiind un efect direct al spargerii sectorului energetic pe surse de producţie.

    În cursul zilei de ieri, de exemplu, preţul mediu spot al energiei în Polonia, ţară dependetă în proporţie de 70% de energie produsă pe cărbuni, era de 90,5 euro pe MWh, în timp ce în România, ţară în care cărbunii au o pondere de 20% în producţie, preţul era de 95,4 euro pe MWh.

    Situaţiile reflectate de preţul spot al energiei sunt de moment, astfel că lucrurile pot varia semnificativ de la o zi la alta, mai ales în contextul extrem de volatil din piaţa energiei, de la începutul anului.

    Cert este însă că organizarea internă a pieţei de energie duce la scumpiri. România este singura ţară europeană în care sectorul de producţie este spart în funcţie de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat. Astfel, prin modul de organizare a pieţei, cărbunii de la Complexul Energetic Oltenia, hidrocentralele de la Hidroelectrica sau reactoarele nucleare ale Nuclearelectrica concurează pe aceeaşi piaţă, cu costuri semnificativ diferite. În timp ce CE Oltenia este cel mai mare plătitor de certificate de emisii de CO2, Hidroelectrica şi Nuclear­electrica nu sunt afectate de felul în care osciliează preţul CO2-ului. Cum însă CE Oltenia dă semnalul de preţ, restul producă­torilor se aliniază.

    „Noi dacă vindem sub preţul pieţei, ne putem trezi cu Curtea de Conturi în control. Acesta este efectul spargerii sistemuluiî, spun oamenii din zona de producţie a energiei.

    Evoluţia preţului energiei abia acum a ajuns şi în atenţia premierului Florin Cîţu care i-a chemat săptămâna aceasta la guvern pe actorii din piaţa energiei, pentru a înţelege de ce se scumpeşte electricitatea. Specialiştii din domeniu avertizează de luni de zile că România se îndreaptă cu motoarele turate spre cea mai costisitoare iarnă din istoria sa. Săptămâna viitoare ar urma să aibă loc o nouă întâlnire.

    La rândul său, Virgil Popescu, ministrul energiei, a precizat, citat de Agerpres, că acei consumatori vulnerabili vor primi încă din această toamnă sprijin pentru plata facturilor la energie şi gaze, dacă legea care permite acordarea acestor ajutoare va fi aprobată în Parlament în septembrie. Până atunci, România încă nu are o definiţie clară a consumatorului vulnerabili, deşi unul din 10 români are probleme în a-şi achita factura la utilităţi.

     

  • Schimbări majore: Una dintre cele mai mari economii din lume renunţă la lemnul umed pentru sobă şi la sacii cu cărbune din benzinării

    Cetăţenii care deţin cuptoare sau sobe, adică cei care se încălzesc cu lemne, nu vor mai avea voie să cumpere cărbune sau lemn umed pentru, sub o nouă legislaţie anti-poluare care va intra în vigoare în Marea Britanie începând de anul viitor.

    Eliminarea cărbunelui şi a lemnului umed de la vânzare– considerate a fi două dintre cele mai mari surse de poluare provenite din încălzirea gospodăriilor, în principal – reprezintă un pas important în lupta Marii Britanii împotriva poluării, susţine guvernul britanic, citat de BBC.

    Sacii de buşteni care se vând în magazine şi în benzinării conţin de cele mai multe ori lemn umed, un tip de lemn cunoscut pentru că produce mai mult fum.

    Cetăţenii ar trebui să facă tranziţia înspre „alternative mai curate”, consideră guvernul.

    Planurile referitoare la această legislaţie au fost anunţate iniţial în urmă cu 18 luni, însă abia acum Departamentul pentru Mediu, Alimentaţie şi Mediul Rural a confirmat că acest proiect merge înainte.

    Guvernul vede cuptoarele pe lemne şi celelalte metode de încălzire a locuinţelor care au la bază lemn sau cărbune drept cele mai mari surse de PM 2.5 – particule alcătuite din cărbune, praf şi funingină, care se regăsesc şi în smog – care pot ajunge uşor în plămâni şi în sânge.

    Astfel, vânzarea tradiţionalilor saci de cărbune va fi eliminată până în februarie 2021, iar vânzarea cărbunelui direct către consumatori va fi oprită total până la finalul anului 2023.

    Vânzarea lemnului umed în cantităţi mici, adică mai puţin de 2 metri cubi va înceta începând cu februarie 2021. Pentru cantităţile mai mari lemnul va fi vândut alături de indicaţii referitoare la uscarea acestuia înainte de utilizare.

    Mutarea face parte din planul guvernului de a reduce emisiile de PM 2.5 cu 46% până în 2030.