Tag: Caras-Severin

  • Veşti proaste de la meteorologi: Cum va fi vremea în acest început de săptămână

    Meteorologii spun că temporar vor fi precipitaţii, mai ales sub formă lapoviţă şi ninsoare, în extindere treptată dinspre sud-vest.

    În jumătatea de sud a ţării şi la munte acestea vor fi în general moderate cantitativ.

    Se va semnala polei sau gheţus, în special în sudul teritoriului, iar vântul va avea unele intensificări.

    Vremea se va menţine deosebit de rece, mai ales în regiunile extracarpatice.

    În plus, până la ora 11.00, judeţul Caraş-Severin se află sub cod galben de vânt puternic. Intensificările vântului vor depăşi la rafală 55 – 60 km/h

     

  • Cod PORTOCALIU de vânt. Judeţele vizate / IGSU face apel la populaţie să rămână în spaţii închise care asigură protecţie

    Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în judeţele Gorş şi Caraş-Severin, vor fi intensificări ale vântului care la rafală vor depăşi local 90-100 km/h, iar la peste 1700 de metri, peste 110 km/h. La munte, zăpada va fi viscolită.

    Atenţionarea de cod portocaliu intră în vigoare marţi, la ora 10.15 şi expiră în aceeaşi zi, la ora 16.00.

    Reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) fac apel pentru populaţia din zonele vizate ca pe timpul manifestării fenomenelor să rămână în spaţii închise care le asigură protecţia.

    De asemenea, IGUS recomandă evitarea deplasării în parcuri sau alte zone unde se află arbori care ar putea să fie doborâţi de vânt.

    „Echipajele operative de pompieri sunt pregătite să intervină în sprijinul populaţiei şi autorităţilor publice locale, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor de vreme rea”, arată IGSU.

  • Traficul fluvial a fost închis pe Dunăre din cauza vântului puternic, în apropiere de Moldova Veche

    Potrivit reprezentanţilor Oficiului de Căpitănie Moldova Veche, din judeţul Caraş-Severin, traficul fluvial pe Dunăre a fost închis, marţi dimineaţa, pentru toate tipurile de ambarcaţiuni.

    Decizia a fost luată de Căpitănia Veliko-Grădişte, din Serbia, din cauza vântului puternic şi este valabilă atât pentru sectorul dunărean al Serbiei, cât şi pentru cel al României.

    Aşadar, traficul fluvial este oprit între kilometrii 1.040 şi 1.096.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sute de oameni rămân fără locuri de muncă. Prima fabrică din domeniul componentelor auto care se închide în România

    Potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei de automotive Delphi Packard, fabrica din oraşul Moldova Nouă va fi închisă din cauza “constrângerilor cauzate de forţa de muncă limitată disponibilă în regiune”.

    “În urma întâlnirii avute în data de 19 ianuarie cu reprezentanţii sindicatului, echipa de management Aptiv Electrical Distribution Systems Romania a comunicat faptul că fabrica din Moldova Nouă nu mai poate să susţină un proiect complet din cauza constrângerilor cauzate de forţa de muncă limitată disponibilă în regiune.

    Pentru a desfăşura un proiect complet specific tipului nostru de industrie, bazat în principal pe forţa de muncă, e nevoie de un număr mai mare de angajaţi decât am reuşit să atragem din regiune. Am fost astfel nevoiţi să luăm decizia de a ne ajusta operaţiunile din România”, a anunţat Delphi Packard.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumi paralele: judeţe vecine pe hartă, dar la zeci de mii de kilometri depărtare unul de celălalt în business

    Aproape 60 de miliarde de lei rulează anual companiile din Timiş, acolo unde lucrează peste 200.000 de oameni. Doar 5 miliarde de lei ”strâng“ într-un an toate firmele din judeţul vecin, Caraş-Severin, unde lucrează doar 26.000 de oameni.

    Din păcate, cele două lumi paralele din Timiş şi Caraş-Severin nu sunt excepţia de pe harta de business a României. Sunt regula. Judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa au rămas izolate în sudul ţării. Pe graniţa de sud-vest, Caraş-Severin şi Mehedinţi sunt ”deşert“ pentru business, deşi mai sus cu 100 de kilometri, în Timiş, investitorii nu mai găsesc oameni ca să-şi susţină planurile de extindere.

    ”Nimic nu se va schimba în lipsa unor politici macroeconomice şi sectoriale. Nu am văzut de foarte mult timp o analiză economică ce ulterior să şi producă efecte. Soluţiile la clasamentele economice nu pot fi sociale. Investiţiile trebuie să fie orientate economic şi nu social. Aspectele sociale trebuie să fie o consecinţă fericită a celor economice. Profitul şi transferul de capitaluri urmăresc potenţialul economic şi nu ameliorarea condiţiilor sociale“, explică Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

    Acolo unde au fost investiţii, cifra de afaceri din judeţ s-a dublat în ultimul deceniu, iar datele de la Registrul Comerţului arată că sunt 11 astfel de judeţe în România.

    În Argeş, judeţ tractat de locomotiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns în 2016 la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.

    Doar Argeşul şi Ilfovul se pot lăuda cu o creştere de peste 200% a cifrei de afaceri a companiilor înregistrate în judeţe, avans care se datorează atât dezvoltării firmelor vechi, cu tradiţie din judeţ, cât şi investiţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câştigat şi din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Podiumul este completat de Arad, judeţ de la graniţa de vest a ţării care a atras investiţii de sute de milioane de euro în sectorul componentelor auto şi unde şomajul a ajuns acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ţară. Aradul devine un ”importator“ de forţă de muncă din zonele vecine, în condiţiile în care legătura cu Europa de Vest îi determină în continuare pe investitori să caute locaţii de producţie în Arad.

    Acolo unde nu există investitori, nimic nu s-a schimbat faţă de 2008.

    Judeţul Giurgiu are 200 de pagini de strategie de dezvoltare socio-economică pentru perioada 2014-2020. Patruzeci de pagini dedicate dezvoltării economice. Răspunsul la întrebarea: cine sunt cei mai mari investitori din judeţ? ”Nu deţinem informaţii legate de cele mai mari proiecte de investiţii din judeţ, cei mai mari angajatori, salariul mediu net din judeţ sau rata şomajului.“

    Judeţul Teleorman, aceeaşi întrebare, acelaşi răspuns oferit în martie 2017. ”În cadrul Consiliului Judeţean Teleorman nu funcţionează un birou cu atribuţii în domeniul investiţiilor private cu capital românesc sau capital străin“.

    ”Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lângă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creştere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizată în detaliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste judeţe. |n lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creşte gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, mai spune Octavian Jula.

    În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. |n judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Comerţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din ţară, după Bucureşti. |n Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

    Pe medie, în cele mai puternice zece judeţe, cu excepţia Capitalei, salariul mediu net în octombrie 2017 era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei), în timp ce judeţele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei în aceeaşi perioadă. |n Capitală, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.

    ”Capitalul şi investiţiile private se duc acolo unde condiţiile de evoluţie economică sunt susţinute de infrastructura materială şi mai ales umană. Este destul de uşor de văzut că judeţele cu potenţial sunt şi cele care au o dotare a capitalului uman adecvat. Nu trebuie să fie uimitoare coincidenţa cu existenţa universităţilor şi a accesului la informaţii în judeţele de top cu gradul de dezvoltare al acestora“, arată profesorul clujean.

    Harta de business a României arată o ruptură imensă între regiuni: companiile înregistrate în Bucureşti au afaceri de aproape 500 mld. lei anual, Capitala fiind de departe cel mai puternic pol de business din România, deşi în ultimul deceniu ”dependenţa“ economiei de Bucureşti s-a redus de la 65% la 35%. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afaceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.

    ”Surpriza“ vine din judeţul Alba, o zonă cu multe companii antreprenoriale puternice, dar şi cu investiţii străine în industria lemnului (Holzindustrie şi Kronospan) şi auto (Daimler şi Bosch). Ca dimensiune a businessului, Alba este un judeţ din eşalonul doi în economia locală, dar acolo au crescut firme antreprenoriale care au devenit lideri de piaţă. Raul Ciurtin (Albalact), Levente Hugo Bara (Supremia Group), Ioan Tecar (Pehart Tec),  Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Dorin Mateiu (Elit Cugir) au construit în judeţul Alba patru dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România, afaceri cu care s-au aşezat în ultimul an la masa negocierilor, devenind în urma exiturilor parţiale sau totale mai bogaţi cu zeci de milioane de euro. În Alba s-a instalat şi Daimler, companie care în primele şase luni din acest an a avut afaceri de 3,5 mld. lei, un rezultat care îi poate asigura producătorului de cutii de viteze biletul de intrare în top 10 cele mai mari companii din România.

    În 2008, economiile judeţelor Alba şi Giurgiu erau destul de apropiate: companiile din Alba rulau în jur de 6 miliarde de lei, cele din Giurgiu cam 4,5 miliarde. |n zece ani, în Alba situaţia s-a schimbat radical, prin investiţii, iar în anul centenarului judeţul din inima Transilvaniei are şanse mari să se bată pentru un loc în top zece cele mai puternice zone din România, odată cu expansiunea producătorului Daimler.

    Putem avea în următorii zece ani şi alte exemple de judeţe care vin din urmă?

    ”Se poate ca în următorii zece ani să atenuăm distanţele dintre judeţe prin politici investiţionale. Una dintre soluţii poate fi crearea de zone de dezvoltare cu beneficii fiscale. Doar companiile pot fi cele care să aducă pe termen scurt o inversare a trendului. Din păcate, investiţiile publice nu pot avea un impact pe termen atât de scurt. Soluţia beneficiilor fiscale acordate companiilor mici poate conduce la o stopare a hemoragiei de forţă de muncă în aceste judeţe. Pe de altă parte, ar trebui identificat un potenţial economic în fiecare dintre aceste judeţe şi susţinut cu investiţii publice orientate economic şi nu social“, concluzionează Octavian Jula.

    În lipsa unor astfel de proiecte, harta de business a României stă în proporţie de 70% în mâinile Capitalei şi a celor mai puternice zece judeţe.
     

  • Cea mai nouă metodă prin care sunt înşelaţi bătrânii. Ce a păţit un bărbat din Caransebeş

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, duminică, de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, oamenii legii caută un bărbat care, în urmă cu câteva zile, i-a furat unui bătrân din locuinţă 13.800 de lei şi zece galbeni.

    “Poliţiştii municipiului Caransebeş au fost sesizaţi prin apel la 112 de către un bătrân în vârstă de 79 de ani, din localitate, care anunţa faptul că un necunoscut i-a sustras o sumă mare de bani din locuinţă. (..) În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că bătrânul a fost abordat pe o stradă din apropierea locuinţei sale din Caransebeş, de un bărbat necunoscut. Intrând în discuţie cu acesta, bătrânul i-a spus că are nevoie de un instalator întrucât are probleme la coloana de apă. Bărbatul necunoscut s-a oferit să-l ajute, fiind invitat în curtea locuinţei. Ulterior, acesta a simulat o convorbire telefonică cu un instalator, asigurându-l pe bătrân că va veni cineva într-o oră pentru a remedia problema”, arată IPJ Caraş-Severin.

    Potrivit poliţiştilor, după câteva momente, bărbatul l-a întrebat pe bătrân dacă deţine sume de bani în casă, pentru că el a fost director la o bancă şi ştie că în noaptea respectivă “se vor schimba banii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de ceaţă în 7 judeţe, majoritatea din centru

    Până la ora 11.00, pentru Alba, Harghita, Sibiu, Covasna, Braşov şi Mureş este anunţată ceaţă, conform uneia dintre atenţionări.

    De asemenea, până la 10.00, în judeţul Caraş-Severin va fi ceaţă, care poate scădea vizibilitatea şi sub 50 de metri.

  • Doar 1 din 5 IMM-uri româneşti valorifică oportunităţile de export

    . Conform studiului, majoritatea IMM-urilor exportatoare este localizată în Bucureşti şi Regiunea de dezvoltare Vest, care include judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.

    Din cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) şi Sud-Vest (6,7%), potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiilor care au realizat studiul.

    „IMM-urile care exportă înregistrează o creştere mai mare a veniturilor şi sunt mai încrezătoare în viitor”, a declarat Jim Kearney, managing director UPS Romania, Ungaria şi Grecia. „Un studiu UPS la nivel european publicat la începutul acestui an arată că peste jumătate din întreprinderile mici care exportă au înregistrat creşteri ale veniturilor în ultimii trei ani. UPS este poziţionată în mod ideal pentru a ajuta IMM-urile din România să acceseze şi să beneficieze de oportunităţile transfrontaliere, atât din Europa, cât şi din întreaga lume, prin intermediul reţelei noastre globale”.

    In 2016, UPS a introdus un nou segment de zbor cargo la Cluj-Napoca făcând astfel legătura cu hub-ul aerian din Köln, Germania şi a îmbunătăţit timpii de tranzit în reţeaua terestră care conectează România cu restul Europei. Odată cu noul segment de zbor cargo, UPS oferă IMM-urilor care doresc să acceseze pieţele internaţionale extinderea orei maxime de preluare a expediţiilor. Aceste investiţii fac parte din planul de investiţii de 2 miliarde de dolari până în 2019, prin care reţeaua europeană a UPS va deveni şi mai rapidă.

    IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene şi româneşti, reprezentând 99% din totalul companiilor. Specialiştii în cercetare de piaţă de la Kantar Millward Brown au analizat companiile active din România (pe baza datelor oficiale publicate). Studiul include informaţii de la 52.000 de IMM-uri care au depus ultimul bilanţ contabil în 2016, au între 10 şi 249 de angajaţi şi o cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro. Analiza a avut ca scop crearea unei hărţi regionale a principalelor IMM-uri exportatoare din România, concentrându-se pe regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest.

    UPS este lider global în domeniul logisticii. Cu sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

     

  • A venit iarna: Cod GALBEN de ninsori şi vânt puternic. Când începe ”urgia”?

     
    Judeţele Vâlcea, Prahova, Argeş şi Dâmboviţa sunt, sâmbătă, sub cod galben de vânt până la ora 9, iar judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj sunt sub aceeaşi avertizare până la ora 11.
     
    Se vor semnala intensificări ale vântului ce vor depăşi la rafală 70 – 80 km/h, iar în cazul judeţului Caraş-Severin, viteza vântului poate ajunge la 90 km/h.
     
    Ca fenomene asociate vântului, meteorologii prognozează ninsori, mai ales la altitudini mari.
  • Judeţul din România unde NIMENI nu mai VREA SĂ CUMPERE case, apartamente sau terenuri deşi aici sunt cele mai ieftine

    În primele nouă luni ale anului 2017 s-au parafat, în toată ţara, 451.072 de vânzări de proprietăţi imobiliare, cele mai puţine fiind înregistrate în Caraş-Severin, 0,59% din numărul total! Judeţul iese în evidenţă şi la capitolul ipotecări.
     
    Cele mai multe tranzacţii s-au înregistrate în Bucureşti – 57.116, Cluj – 30.533 şi Ilfov – 26.582, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, potrivit Mediafax. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Sălaj – 2.961, Gorj – 3.436 şi Caraş-Severin – 2.677.

    În luna septembrie 2017, numărul imobilelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel naţional, a fost de 57.778. Cele mai multe imobile au fost vândute în Bucureşti – 9.352. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele nouă luni ale acestui an, sunt Timiş – 6.377, Dolj – 5.343 şi Arad – 5.185.

    Judeţul Caraş-Severin se remarcă şi la un alt capitol. Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în perioada ianuarie – septembrie 2017, a fost de 181.047. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate, în luna septembrie, în Bucureşti – 5.317, Bihor – 2.154 şi Ilfov – 1.591. La polul opus, se află judeţele Caraş-Severin – 40, Sălaj – 55 Harghita – 69 şi Covasna – 60.

    Faptul că numărul de tranzacţii imobiliare din judeţ este foarte mic ar putea putea fi explicat nu doar prin interesul scăzut pentru proprietăţile din Caraş-Severin, ci şi prin preţurile prea mari, incorecte faţă de raportul cerere/ofertă specific pieţei, solicitate de cei ce ar vrea să vândă. Pe de altă parte, numărul scăzut de ipotecări înregistrate în acest an ar putea denota o altă realitate sumbră: în Caraş-Severin, nu mai ai nici măcar ce ipoteca! Ipotecările s-au făcut aici demult! Sau, poate, cărăşenii au învăţat din greşelile trecutului. Şi aleg să nu-şi mai pună gaj proprietatea, pentru un pumn de galbeni, scrie expressdebanat.ro.