BusinessMagazin

Tag: canalizare

  • Cea mai săracă localitate din România. Toţi oamenii au fugit. „Nu avem farmacie, apă curentă, nici canalizare, nu avem nimic, nimic.”

    Specialistii sustin, ca din cauza lipsei investitiilor si a politicilor statului, pe masura ce tara se dezvolta, diferentele dintre traiul oamenilor de la sate si al orasenilor sunt tot mai mari.

    Intr-un top facut de Ministerul Dezvoltarii, Necsesti, din Judetul Teleorman, este cea mai saraca localitate. Din pacate, din cei 1.300 de oameni ramasi, 1.000 sunt pensionari si aceasta localitate nu mai are alte sanse de dezvoltare, potrivit specialistilor. Paradoxul este ca se afla la doar 100 de kilometri de cel mai bogat oras din Romania.Bucureşti.

     Din anii ’90, cand avea 3.000 de locuitori, populatia s-a injumatatit. In tot satul mai sunt doar cativa copii, majoritatea lasati in grija bunicilor. 300 de case sunt pustii, din cele 900 ale comunei

    „Satul e imbatranit, satul e… mai mult de trei sferturi e imbatranit. 20% daca mai e tineret, restul e plecati toti. Comuna e saraca, nici apa, nici canalizare nu e.”, a declarat un localnic 

    „Nu avem farmacie, apa curenta, nimic, nimic. Nicio perspectiva in comuna asta, cu asemenea oameni nicio perspectiva!”, a mai spus alt localnic

    Soare Angel, primarul comunei Necsesti: „Am incercat, dar nu vad ce solutie si ce sursa de locuri de munca sa fie in zona noastra. Intreg judetul Teleorman se afla in aceeasi situatie.”

    Din pacate, suntem in continuare pe primul loc in Uniunea Europeană cand vine vorba de saracie. Peste 40% din populatie este expusa acestui flagel, adica nu au bani, veniturile nu sunt constante, nu au conditii de locuire si nici educatie sau acces la servicii de sanatate.

    Cititi mai multe pe www.tarameanaturala.ro

     

  • Descoperirea URIAŞĂ şi NEAŞTEPTATĂ a oamenilor de ştiinţă în canalizarea din Elveţia. Se întâmpla în fiecare an şi abia acum au realizat

    O cantitate de aur, estimată la 43 de kilograme, este purtată în fiecare an prin sistemele de canalizare elveţiene, arată un studiu al Institutului de ştiinţă acvatică, Eawag.

    Valoarea aurului pierdut se ridică astfel la 2 milioane de dolari, preţul curent.

    Cercetătorii cred că firele de aur din sistemul de canalizare provin de la faimoasa industrie de ceasuri din Elveţia, dar şi de la rafinăriile de aur din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Descoperirea URIAŞĂ şi NEAŞTEPTATĂ a oamenilor de ştiinţă în canalizarea din Elveţia. Se întâmpla în fiecare an şi abia acum au realizat

    O cantitate de aur, estimată la 43 de kilograme, este purtată în fiecare an prin sistemele de canalizare elveţiene, arată un studiu al Institutului de ştiinţă acvatică, Eawag.

    Valoarea aurului pierdut se ridică astfel la 2 milioane de dolari, preţul curent.

    Cercetătorii cred că firele de aur din sistemul de canalizare provin de la faimoasa industrie de ceasuri din Elveţia, dar şi de la rafinăriile de aur din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Descoperirea URIAŞĂ şi NEAŞTEPTATĂ a oamenilor de ştiinţă în canalizarea din Elveţia. Se întâmpla în fiecare an şi abia acum au realizat

    O cantitate de aur, estimată la 43 de kilograme, este purtată în fiecare an prin sistemele de canalizare elveţiene, arată un studiu al Institutului de ştiinţă acvatică, Eawag.

    Valoarea aurului pierdut se ridică astfel la 2 milioane de dolari, preţul curent.

    Cercetătorii cred că firele de aur din sistemul de canalizare provin de la faimoasa industrie de ceasuri din Elveţia, dar şi de la rafinăriile de aur din ţară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capitalele din UE îşi reabilitează infrastructurile de apă. Provocări similare la Bucureşti şi Viena

    Practic, indiferent de gradul de dezvoltare la care au ajuns marile capitale europene, problemele lor legate de furnizarea apei potabile şi de canalizare sunt aceleaşi – la Viena, Bucureşti sau Paris. Vechimea reţelelor, schimbările climatice, dar şi disponibilitatea redusă a politicienilor în a aproba investiţii – acestea ar fi câteva dintre cauzele identificate de participanţii la o conferinţă internaţională pe tema infrastructurii de apă din UE, desfăşurată la Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.