BusinessMagazin

Tag: cafenele

  • La 27 ani avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    Pe coperta revistei numărul 16 din 2007 (25 aprilie – 1 mai) zâmbesc patru tineri, iar titlul este „Nişte băieţi de aur”. Sunt trei corporatişti şi un antreprenor, reprezentativi pentru noua generaţie de tineri prezenţi în catalogul acelui an. Antreprenorul se numeşte Tudor Dragomir Niculescu şi era proprietar al lanţului de cafenele Turabo.

    Avea 27 de ani şi conducea o companie cu cifra de afaceri de 5 milioane de dolari în 2006 şi care trebuia să se dubleze în 2007. Niculescu deschisese prima cafenea cu 250.000 de euro, împreună cu doi parteneri, care s-au retras după câteva luni. Antreprenorul a deschis alte nouă cafenele, din care trei în parteneriat cu BCR.

    În 2008, ultimul an de boom economic, Turabo număra circa 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Dar, cum criza a afectat puternic sectorul horeca, la sfârşitul lunii ianuarie 2011 Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii insolvenţei pentru firma Turabo Business Corporation.

    Ulterior, mai multe companii au solicitat insolvenţa companiilor din grupul Turabo. În decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit, iar mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club au fost scoase la licitaţie. În 2012, Tudor Niculescu vorbea în presă despre afaceri pe care vrea să le deschidă în Orientul Mijlociu, variante pe care le avea în calcul şi în anii de dinainte de criză. Eşecul Turabo nu este sfârşitul pentru antreprenorul Niculescu, care împreună cu doi parteneri de afaceri şi-a reluat discret activitatea şi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei săli de evenimente, club şi piscină pe malul lacului Tei.

    Mai multe poveşti despre antreprenori afectaţi de criză puteţi citi aici.

     

  • Cine este românul care a construit cel mai mare LANŢ DE CAFENELE din ţară. Face milioane de euro vânzând cafea de 5 lei

    După aproximativ patru ani de la lansarea lanţului de cafenele 5 To GO, Radu Savopol şi-a păstrat obiceiul de a-şi începe dimineaţa cu o cafea băută într-o locaţie a reŢelei şi pe cel de a întreba, la finalul interviului, „Unde sunt birourile voastre?”, pentru a identifica noi locaţii de dezvoltare. Ambiţiile sale au dobândit însă noi dimensiuni. 

     „Am reuşit să fac câte un 5 To Go atât în apropiere de locul în care stau în Bucureşti, cât şi la parterul blocului în care stau la Sinaia” răspunde râzând antreprenorul, întrebat dacă îşi începe în continuare ziua într-o locaţie 5 To Go, aşa cum povestea în primul interviu acordat revistei Business MAGAZIN. Acesta se derula în toamna lui 2015, undeva pe bulevardul Pache Protopescu al Capitalei, în a doua locaţie a lanţului. Articolul rezultat în urma acestuia, „Antreprenorul care a lansat conceptul de cafea la preţ fix în România”, a fost urmat de multe altele, în contextul în care ştirile legate de dezvoltarea lanţului românesc de cafenele nu au contenit să apară. Unităţile 5 To Go s-au deschis din ce în ce mai des, mai întâi în Capitală, apoi şi în alte oraşe ale ţării; grupul a depăşit pragul veniturilor de 1 milion de euro în al doilea an de funcţionare; în 2017 antreprenorul a decis să renoveze o clădire istorică din centrul Capitalei şi să o transforme în Dialogue Social Bar (un spaţiu dedicat mai ales evenimentelor corporatiste),  iar numărul cafelelor vândute în paharele 5 To Go a ajuns, de-a lungul celor patru ani, la peste 6,5 milioane.

    Interviul se desfăşoară de această dată în biroul lui Savopol, aflat deasupra Dialogue, ce se întinde pe 100 mp în zona Piaţa Rosetti. Modul în care unităţile 5 To Go au împânzit oraşele ţării se vede cel mai bine în harta aflată la intrarea în birou: pe parcursul a patru ani, 5 To Go a devenit cel mai mare operator de cafenele din România – 95 la finalul anului trecut – şi, potrivit antreprenorului, cel mai mare brand local european tot în funcţie de acest criteriu. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri, Lucian Bădilă, „un lider regional”.

    Cititi aici intreaga poveste a lui Radu Savopol

     

     

     

     

  • Cum a reuşit românul Radu Savopol să construiască cel mai mare lanţ de cafenele de pe piaţa locală. A vândut 6,5 milioane de cafele la 5 lei în 4 ani

    După aproximativ patru ani de la lansarea lanţului de cafenele 5 To GO, Radu Savopol şi-a păstrat obiceiul de a-şi începe dimineaţa cu o cafea băută într-o locaţie a reŢelei şi pe cel de a întreba, la finalul interviului, „Unde sunt birourile voastre?”, pentru a identifica noi locaţii de dezvoltare. Ambiţiile sale au dobândit însă noi dimensiuni. 

     „Am reuşit să fac câte un 5 To Go atât în apropiere de locul în care stau în Bucureşti, cât şi la parterul blocului în care stau la Sinaia” răspunde râzând antreprenorul, întrebat dacă îşi începe în continuare ziua într-o locaţie 5 To Go, aşa cum povestea în primul interviu acordat revistei Business MAGAZIN. Acesta se derula în toamna lui 2015, undeva pe bulevardul Pache Protopescu al Capitalei, în a doua locaţie a lanţului. Articolul rezultat în urma acestuia, „Antreprenorul care a lansat conceptul de cafea la preţ fix în România”, a fost urmat de multe altele, în contextul în care ştirile legate de dezvoltarea lanţului românesc de cafenele nu au contenit să apară. Unităţile 5 To Go s-au deschis din ce în ce mai des, mai întâi în Capitală, apoi şi în alte oraşe ale ţării; grupul a depăşit pragul veniturilor de 1 milion de euro în al doilea an de funcţionare; în 2017 antreprenorul a decis să renoveze o clădire istorică din centrul Capitalei şi să o transforme în Dialogue Social Bar (un spaţiu dedicat mai ales evenimentelor corporatiste),  iar numărul cafelelor vândute în paharele 5 To Go a ajuns, de-a lungul celor patru ani, la peste 6,5 milioane.

    Interviul se desfăşoară de această dată în biroul lui Savopol, aflat deasupra Dialogue, ce se întinde pe 100 mp în zona Piaţa Rosetti. Modul în care unităţile 5 To Go au împânzit oraşele ţării se vede cel mai bine în harta aflată la intrarea în birou: pe parcursul a patru ani, 5 To Go a devenit cel mai mare operator de cafenele din România – 95 la finalul anului trecut – şi, potrivit antreprenorului, cel mai mare brand local european tot în funcţie de acest criteriu. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri, Lucian Bădilă, „un lider regional”.

    De la design la pub
    Povestea antreprenorială a lui Radu Savopol a început în urmă cu aproximativ două decenii, cu un pub în Sinaia, iar de atunci lista proiectelor sale a tot crescut. De profesie designer de interior şi pasionat de arhitectură, el observa că în jurul anilor 2000 lumea era foarte circumspectă să apeleze la designeri şi arhitecţi pentru a-şi decora restaurantele sau puburile şi şi-a spus atunci – „De ce să nu fac eu un pub şi să îl fac aşa cum vreau?”. Lipsa de proiecte în zona de arhitectură l-a inspirat să deschidă mai întâi localul Old Nick Pub din Sinaia, locul „unde prietenii se adună să bea nu numai o cafea, cât şi un pahar de alcool“, după cum reieşea mai demult în descrierea de pe site-ul companiei. Localul era inspirat de bunicul lui Savopol, devenit personaj central al poveştii afacerii sale: Old Nick era porecla bunicului, comandant de navă pe distrugătorul Ferdinand, care obişnuia să comande câte două pahare „din cel mai faimos whisky canadian de secară“ într-un local de pe malul Dunării, în amintirea cumnatului său ce se stabilise în Canada. Alegerea staţiunii prahovene pentru primele afaceri a fost, potrivit antreprenorului, „pur întâmplătoare“. Antreprenorul spunea că ajunsese să îşi petreacă cea mai mare parte a timpului în Sinaia, astfel că următoarea afacere lansată a fost tot acolo, în 2008. Aceasta s-a concretizat în revitalizarea unei cafenele cu o istorie de 100 de ani, Cafeneaua Parcului. Ulterior, şi-a extins afacerile în Bucureşti mai întâi tot printr-o cafenea, prima realizată împreună cu importatorul Lavazza pe piaţa locală. Mai apoi însă, a decis să se concentreze pe dezvoltarea lanţului de cafenele 5 To Go.
    Potrivit lui Savopol, ideea conceptului a venit în 2014, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere. Şi, pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un calcul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de 5 lei“, spunea el anterior, adăugând că se adresa tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Ulterior însă, portofoliul produselor s-a diversificat, la fel şi preţurile; valoarea bonului mediu a crescut odată cu creşterea numărului de locaţii.

    Următorul pas îl reprezintă concentrarea pe cartierele şi oraşele de peste 50.000 de locuitori.
    Dacă la început Radu Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele anual, planul pentru anul acesta include deschiderea a încă 50 de unităţi. Antreprenorul şi-a fixat de la început o strategie bine definită în alegerea locului, ce implică atât bifarea unor zone ale oraşului, cât şi atenţia la celelalte afaceri care le înconjoară. „Am acoperit zonele «fierbinţi», zona Pipera am acoperit-o total, sunt în jur de 6 locaţii acolo, în zona Romană – Amzei, avem 6; ce nu avem noi acoperit sunt cartierele – vrem să intrăm acolo, avem Drumul Taberei, Militari, Titan, Berceni – Piaţa Sudului”, exemplifică el precizând că în următorii doi ani şi-au propus să ajungă la 300 de locaţii. Iar dacă în prezent s-au extins în 14 oraşe din ţară, planurile pe termen scurt implică deschiderea unităţilor 5 To Go în alte patru noi oraşe; în majoritatea oraşelor extinderea se realizează printr-un masterfrancizor.  Potrivit lui Radu Savopol, investiţia într-o franciză 5 To Go este cuprinsă între 15.000 şi 20.000 de euro. „Ne dorim să ajungem la o cotă de piaţă destul de mare, putem să deschidem în oraşe cu peste 50.000 de locuitori, dacă nu 5 To Go clasic, 5 To Go Coffee Spot”, descrie el strategia pentru următoarea perioadă. Compania mizează şi pe diversificarea conceptelor – spre exemplu, cinci dintre unităţile 5 To Go existente includ şi o zonă de sitting, iar în curând vor lansa şi câteva unităţi 5 To Go în cadrul magazinelor Brico Depot, în urma unui parteneriat cu retailerul de produse DIY. De altfel însă, în curând opţiunea unui 5 To Go va fi disponbilă oricărui proprietar de magazin, prin intermediul unei noi divizii: denumită The Pro Unit, aceasta va avea la bază un concept de shop in shop – „Dacă tu ai un magazin şi vrei să ai un corner de 5 To Go există această opţiune”, este un brand de cafea care ţi-l amplasezi în magazin şi prin care generezi trafic. Noi oferim toată logistica împreună cu importatorul Bristot România”, explică Radu Savopol. „Am încercat să prindem cotă de piaţă prin cât mai multe direcţii; e un brand iubit.” În prezent, echipa 5 To Go este formată din 10 oameni, în care sunt incluşi şi Radu Savopol şi Lucian Bădilă, cei doi fondatori. Ei coordonează însă un univers format din circa 300 de oameni – 200 de angajaţi şi 100 de francizaţi. Nici digitalizarea nu a ocolit lanţul românesc de cafenele: Savopol spune că au dezvoltat o platformă de e-learning, destinată perfecţionării activităţii angajaţilor şi partenerilor, precum şi o aplicaţie pentru clienţii care vor să afle unde se află cea mai apropiată unitate 5 To Go sau detalii despre produsele comercializate. În următoarele trei luni, vor lansa şi o platformă pentru comenzi online.

    O piaţă cu caimac
    Piaţa românească a lanţurilor de cafenele este printre cele care au înregistrat în ultimii ani cea mai rapidă creştere din Europa, iar perspectivele sunt optimiste şi pentru anii ce urmează, în contextul în care densitatea numărului de cafenele de pe plan local rămâne printre cele mai scăzute la nivel european, potrivit datelor companiei de cercetare Allegra, conform analizei „Allegra World Coffee Portal – Project Café Europa – Strategic Analysis” (din noiembrie 2018), realizată pentru 5 To Go. Numărul total al cafenelelor care aparţin unor lanţuri (fie acestea locale sau internaţionale) era estimat anul trecut la 319 unităţi. Peste 60 dintre acestea au fost deschise anul trecut, rata medie de creştere anuală fiind de 25,1%. Allegra împarte segmentul cafenelelor de lanţ între cafenele orientate mai ales pe vânzarea de cafea şi în unităţi în care cea mai mare pondere a vânzărilor este generată de alimente (food). 90% din piaţă revine cafenelelor axate pe comercializarea de cafea, iar restul de 10%, cafenelelor în care o mai mare pondere din vânzări este generată de alimente (de exemplu Paul). Cu 95 de unităţi care funcţionau în anul 2018, 5 To Go este liderul pieţei din punctul de vedere al numărului de cafenele incluse în lanţ, operatorul român devansând astfel competitori internaţionali precum Starbucks (42 de unităţi) şi McCafé (26 de unităţi). Cei trei jucători ocupă astfel o felie de 52,7% din totalul cafenelelor de lanţ (şi 58,5% din totalul lanţurilor de cafenele axate mai ales pe vânzarea de cafea). O felie considerabilă din piaţa cafenelelor de lanţ revine şi „nonspecialiştilor” – segment în care sunt incluse benzinăriile care vând şi cafea sau lanţurile de restaurante unde se vinde şi cafea (Lukoil – 224 unităţi, OMV – 153 de unităţi, KFC – 73 de unităţi, Subway – 38 de unităţi). Perspectivele de dezvoltare a pieţei sunt optimiste în continuare: previziunile Allegra indică faptul că numărul cafenelelor de lanţ va creşte cu 13,2% în următorii cinci ani, urmând să depăşească pragul de 590 de unităţi până în 2023. „Piaţa se va dezvolta în continuare, şi prin intermediul multor branduri locale. Piaţa de dinainte de criză era orientată mult pe cafenele cu sitting, acum s-a schimbat total de când cu interzicerea fumatului în spaţii publice – toată lumea este cu cafeaua pe stradă –, s-a schimbat mult comportamentul consumatorilor”, descrie Radu Savopol potenţialul pieţei în continuare. În ceea ce priveşte tendinţele care se vor dezvolta, observă: „Trendul este ca puburile să includă şi zona de cafea, să te agaţe de dimineaţă, să te duci acolo să bei o cafea, pe urmă prânzul, iar seara iarăşi, distracţie sau meciuri etc. – şi în Anglia există, acestea se numesc The New Local Pub şi sunt axate pe cartiere. Cam aceasta este concentrarea – toţi caută să aibă o plajă cât mai mare de clienţi, şi dimineaţa, şi la prânz, şi seara – şi atunci schimbă foarte mult meniurile, fac şi designul mai prietenos, mai de zi”.

    Internaţionalizarea cafelei „la 5 lei”
    Radu Savopol spune că nu se vor limita la piaţa locală şi anul acesta se va concretiza un obiectiv mai vechi al său – cel de extindere regională. Astfel, şi-au propus ca până la finalul anului să intre pe piaţa din Polonia, prin intermediul unui masterfrancizor. Sunt în discuţii în prezent cu un potenţial partener; şi-au propus ca în primă fază să deschidă trei unităţi.  Au ales să se extindă în Polonia ca urmare a parităţii monedei (1 zlot  1,2 lei) prin care pot păstra astfel numele brandului. Piaţa poloneză a lanţurilor de cafenele şi-a dublat dimensiunea în ultimii cinci ani, fiind estimată în prezent la peste 1.200 de unităţi (1.231 în noiembrie 2018), dintre care peste 100 deschise anul trecut, potrivit datelor companiei de cercetare Allegra, conform analizei „Allegra World Coffee Portal – Project Café Europa – Strategic Analysis” (din noiembrie 2018), realizată pentru 5 To Go. Ritmul mediu anual de creştere este de 9,8%. Operatorii axaţi mai ales pe vânzarea de cafea numără 883 de unităţi – liderul pieţei este McCafé (405 unităţi), acesta fiind urmat de Costa (147 de unităţi) şi Starbucks (70 de unităţi). Cei trei operatori deţin 50,5% din piaţa totală a cafenelelor de lanţ. Preţul mediu pentru cafeaua vândută de primii 10 operatori de cafenele din Polonia este de 10,33 de zloţi pentru un cappucino, 10,73 zloţi pentru un latte şi 6,75 zloţi pentru un espresso. Este previzionat ca piaţa să crească până la 1.830 de unităţi până în 2023, cu o rată medie anuală de creştere de 8,3%. „Piaţa de acolo este mult mai stabilă, jucătorii importanţi sunt foarte prezenţi – jucătorii internaţionali sunt deja principalii jucători de acolo, iar piaţa este mult mai dezvoltată.” De acolo, în funcţie de rezultatele din primul an, vor decide dacă vor continua extinderea în Europa. „Au venit multe cereri, din mai multe ţări, însă nu vrem să facem acest lucru doar punctual, câte o cafenea sau două într-o ţară. Dacă vrem să mergem undeva, vrem să facem 10 cafenele şi apoi să tragem o concluzie referitoare la potenţialul de dezvoltare.”

    Obiectivul pe termen lung?
    „Vrem ca 5 To Go să devină şi un lider regional, cred că putem fi un jucător important în tot ce înseamnă cafea: şi vânzare, şi locaţie”, spune Radu Savopol. O altă direcţie de dezvoltare este realizarea de produse din cafea şi pentru consumul de cafea tip marcă proprie, realizată în parteneriat cu diverşi colaboratori, pe care să le aducă şi în retail, nu doar în locaţiile 5 To Go. Din rândul celor mai recente realizări în acest sens, menţionează siropurile marcă proprie. Potrivit reprezentanţilor 5 To Go, acesta a fost un proiect de aproximativ un an, iar prin implementarea acestuia, spun ei, s-au aliniat la caracteristicile lanţurilor internaţionale. 

  • Lăsaţi-vă angajaţii să lucreze de acasă!

    “Munca de acasă a devenit cel mai solicitat beneficiu de către angajaţi, de aceea ei vor o infrastructură IT care să funcţioneze bine şi să le permită să lucreze de unde vor. La Adecco, angajaţii îşi pot structura munca în aşa fel încât unele sarcini să poată fi făcute de la birou, iar altele de acasă, iar între timp să meargă la o programare la doctor, de exemplu, dacă au nevoie. Este un alt fel de libertate”, a spus Gordana Landen, care ocupă de la începutul acestui an funcţia de chief human resources officer în cadrul grupului elveţian de servicii de resurse umane Adecco la nivel global. Ea a fost prezentă săptămâna trecută la Bucureşti, în cadrul unei întâlniri a liderilor regionali ai Adecco organizată de filiala din România.

    Cu o experienţă de 30 de ani în domeniul resurselor umane, dobândită în companii precum Ericsson (producător de echipamente pentru telecomunicaţii), Svenska Cellulosa Aktiebolaget SCA (producător de celuloză) şi Philips Lighting (soluţii de iluminat), Gordana Landen se ocupă de politicile de resurse umane ale Adecco, un grup cu peste 34.000 de angajaţi la nivel global şi venituri de peste 23,8 miliarde de euro. În România, Adecco este liderul pieţei de recrutare şi muncă temporară, cu 200 de angajaţi permanenţi şi venituri de 90 de milioane de euro în 2018. „Pe de altă parte, este bine să avem un echilibru, pentru că am investit foarte mult în amenajarea birourilor şi vrem ca angajaţii să simtă apartenenţa faţă de companie.”

    În România, telemunca a fost reglementată în urmă cu mai bine de un an, însă experţii în domeniu susţin că legislaţia este destul de restrictivă, astfel că angajatorii care le permit angajaţilor să lucreze de acasă trebuie să le facă acte adiţionale la contractele de muncă şi să verifice dacă sunt îndeplinite standardele de sănătate şi securitate în muncă în cazul angajaţilor care lucrează din afara biroului.
    „Ca angajator, noi trebuie să ne asigurăm şi să garantăm faptul că angajaţii care lucrează de acasă muncesc în condiţii de siguranţă. Altfel, ar fi minunat ca angajaţii să poată lucra de pe o barcă şi să se bucure de soare.”

    Potrivit datelor Eurostat, ponderea angajaţilor români care lucrează de obicei de acasă a fost de 0,4% în 2017, rămânând relativ constantă din 2008 încoace, în timp ce la nivelul Uniunii Europene ponderea angajaţilor care lucrează de acasă din totalul de angajaţi a fost de 5% în 2017, în uşoară creştere faţă de 2008, arată datele biroului de statistică al UE. Cele mai mari procente ale angajaţilor care lucrează de obicei de acasă sunt în Olanda (unde 13,7% dintre angajaţi lucrează, de obicei, de acasă), în Luxemburg (12,7%) şi în Finlanda (12,3%), iar cele mai mici în Bulgaria (0,3%), România (0,4%) şi Cipru (1,2%).

    Companiile din toate sectoarele de activitate au început, treptat, să aplice noile tendinţe de pe piaţa muncii la nivel global pentru flexibilizare, aceasta fiind şi o consecinţă a intrării în câmpul muncii a noilor generaţii de angajaţi, care nu mai concep să lucreze la program” sau să îşi petreacă prea mulţi ani la acelaşi angajator.

    Totuşi, această flexibilizare aduce reduceri de costuri importante pentru companii.
    Un astfel de program implementat de Adecco la nivel global a condus la optimizarea, digitalizarea şi automatizarea unor procese din companie, iar în 2018 compania a reuşit să economisească 50 de milioane de euro la nivel global ca urmare a creşterii productivităţii. La nivelul grupului s-au implementat noi tehnologii precum robotic process automation (roboţi software care preiau sarcinile repetitive efectuate de oameni) sau chatbots (programe de inteligenţă artificială care răspund, de exemplu, la cel mai frecvent întâlnite întrebări ale angajaţilor / candidaţilor / clienţilor), care au condus la creşterea productivităţii şi care vor genera şi anul acesta o reducere de costuri estimată la 70 de milioane de euro. Am implementat, recent, o nouă modalitate de lucru la nivel de grup, care presupune o structură diferită a muncii.

    De exemplu, avem şedinţe în fiecare dimineaţă în care discutăm care au fost rezultatele, ce sarcini avem de făcut pe parcursul zilei şi cum gestionăm munca. Această metodă a creat un altfel de dinamică în echipă, oamenii sunt lucrează mai bine şi sunt mai motivaţi.” De asemenea, compania a folosit soluţii digitale pentru a eficientiza unele procese, iar un alt element este legat de centralizarea şi popularizarea celor mai bune practici la nivel de grup.

    „Dacă avem, de exemplu, o aplicaţie pentru candidaţi pe care o lansăm într-o ţară şi vedem că este o metodă care dă roade pentru că atrage şi ajută candidaţii să îşi găsească un loc de muncă, atunci ne uităm unde, în ce ţară, putem refolosi aceeaşi «reţetă» pentru implementarea acestei aplicaţii. Ne uităm foarte atent la ce poate fi replicat dintr-o ţară în alta unde avem aceleaşi provocări.”
    În ceea ce priveşte profilul recruiterului viitorului, Gordana Landen susţine că cei care fac recrutări trebuie să îşi actualizeze şi să dobândească noi abilităţi pentru viitor, astfel că trebuie să aibă cunoştinţe solide în zona digitală, iar acesta este una dintre misiunile angajatorilor. „Recruiterii viitorului trebuie să fie foarte buni pe zona de digital, pentru că ei vor fi responsabili de gestionarea unui volum imens de informaţii. De aceea, trebuie să investim în dezvoltarea lor, pentru că trebuie să ştie cum să prelucreze informaţia în aşa fel încât să surprindă tendinţe şi tipare, pentru a putea previziona ce se va întâmpla pe piaţa muncii.” De altfel, chiar dacă majoritatea etapelor din procesele de recrutare vor fi automatizate, în faza finală recruiterii tot trebuie să verifice dacă procesele au fost efectuate corect şi se vor asigura că va exista acea latură umană în recrutare. „Comunicarea, relaţiile umane şi inteligenţa emoţională nu pot fi automatizate, iar aici recruiterii vor avea un cuvânt important de spus, pentru ca recrutarea să fie reuşită.”
    În ceea ce priveşte cel mai frecvent întâlnite greşeli pe care le fac oamenii de HR, directorul global de resurse umane al Adecco spune că, în primul rând, aceştia nu investesc suficient timp şi efort în a se asigura că recrutează cei mai potriviţi colegi. De asemenea, de multe ori oamenii de resurse umane nu sunt atenţi atunci când completează anumite documente şi generează probleme, pentru că acestea nu sunt conforme cu normele.
    „O altă problemă pe care trebuie să o rezolvăm, ca oameni de HR, este aceea de a ne asigura că investim suficient de mult timp şi efort în creşterea şi dezvoltarea oamenilor.”

  • Unde este şi cum arată cel mai frumos Starbucks din lume – GALERIE FOTO

    Mese din lemn închis la culoare şi multe tonuri de caramel şi maro caracterizează cafenelele Starbucks din toată lumea; gigantul din industria cafelei a dus însă totul la un alt nivel: o cafenea intitulată „cel mai frumos Starbucks din lume” – şi este uimitor.

    Cafeneaua se află în Milano şi este prima unitate Starbucks din Italia, potrivit today.com. Potrivit presei internaţionale, interiorul arată ca un muzeu dedicat iubitorilor de cafea, unde aceştia pot fi şi serviţi, potrivit CEO-ului Howard Schulz.

     

  • La 27 ani avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    Pe coperta revistei numărul 16 din 2007 (25 aprilie – 1 mai) zâmbesc patru tineri, iar titlul este „Nişte băieţi de aur”. Sunt trei corporatişti şi un antreprenor, reprezentativi pentru noua generaţie de tineri prezenţi în catalogul acelui an. Antreprenorul se numeşte Tudor Dragomir Niculescu şi era proprietar al lanţului de cafenele Turabo.

    Avea 27 de ani şi conducea o companie cu cifra de afaceri de 5 milioane de dolari în 2006 şi care trebuia să se dubleze în 2007. Niculescu deschisese prima cafenea cu 250.000 de euro, împreună cu doi parteneri, care s-au retras după câteva luni. Antreprenorul a deschis alte nouă cafenele, din care trei în parteneriat cu BCR.

    În 2008, ultimul an de boom economic, Turabo număra circa 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Dar, cum criza a afectat puternic sectorul horeca, la sfârşitul lunii ianuarie 2011 Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii insolvenţei pentru firma Turabo Business Corporation.

    Ulterior, mai multe companii au solicitat insolvenţa companiilor din grupul Turabo. În decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit, iar mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club au fost scoase la licitaţie. În 2012, Tudor Niculescu vorbea în presă despre afaceri pe care vrea să le deschidă în Orientul Mijlociu, variante pe care le avea în calcul şi în anii de dinainte de criză. Eşecul Turabo nu este sfârşitul pentru antreprenorul Niculescu, care împreună cu doi parteneri de afaceri şi-a reluat discret activitatea şi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei săli de evenimente, club şi piscină pe malul lacului Tei.

    Mai multe poveşti despre antreprenori afectaţi de criză puteţi citi aici.

     

  • Daniel Mischie – CEO / City Grill: “O ţară nu poate să funcţioneze numai cu oameni care au terminat masterul – ţara are nevoie şi de bucătari, şi de croitori, şi de electricieni, şi de manageri, şi de oameni de marketing etc.”

    Carte de vizită
    ¶  A urmat un EMBA (Executive Master of Business Administration) în cadrul ASEBUSS
    ¶  În cadrul grupului City Grill lucrează de peste 18 ani, în funcţia actuală fiind desemnat la începutul anului trecut
    ¶  În 2017, grupul City Grill, care operează în prezent 19 restaurante şi cafenele, a avut venituri de 155 de milioane de lei şi un număr de peste 1.350 de angajaţi

  • Daniel Mischie – CEO / City Grill: “O ţară nu poate să funcţioneze numai cu oameni care au terminat masterul – ţara are nevoie şi de bucătari, şi de croitori, şi de electricieni, şi de manageri, şi de oameni de marketing etc.”

    Carte de vizită
    ¶  A urmat un EMBA (Executive Master of Business Administration) în cadrul ASEBUSS
    ¶  În cadrul grupului City Grill lucrează de peste 18 ani, în funcţia actuală fiind desemnat la începutul anului trecut
    ¶  În 2017, grupul City Grill, care operează în prezent 19 restaurante şi cafenele, a avut venituri de 155 de milioane de lei şi un număr de peste 1.350 de angajaţi

  • Tranzacţie istorică pe piaţa cafelei. Un lanţ iubit de toţi românii a fost achiziţionat de gigantul Coca-Cola

    Cele două companii au declarat că Coke, unul dintre cele mai mari grupuri de băuturi răcoritoare din lume, ar putea cumpăra aproape 4.000 de magazine ale Costa de pe pieţe precum Marea Britanie, Europa şi China, după ce board-ul Whitbread a susţinut în unanimitate acordul.

    Acţiunile Whitbread au crescut cu 19%, la începutul tranzacţionării, dealerii susţinând că valoarea tranzacţiei a fost cu peste 700 de milioane de lire (911 milioane de dolari) mai ridicat faţă de cea pe care o aşteptau.

    Preluarea celui mai mare lanţ de cafenele din lume după Starbucks îi permite Coca-Cola să îşi diversifice portofoliul de produse de la băuturile răcoritoare carbogazoase şi să le ofere opţiuni mai sănătoase consumatorilor, după ce tot mai multe ţări au început să intoducă taxe suplimentare privind utilizarea cantităţii de zahăr din produse, menţionează Reuters.

    Whitbread a achiziţionat Costa în 1995 pentru 19 milioane de lire sterline, când aceasta avea doar 39 de magazine. În prezent, reţeaua de cafenele este prezentă pe majoritatea străzilor britanice, cu un număr de 2.422 de puncte de desfacere, plus încă 1.399 de cafenele pe pieţele internaţionale, care funcţionează ca francize, joint venture-uri şi puncte de vânzare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Creştere spectaculoasă pentru sectorul HoReCa datorită voucherelor de vacanţă distribuite bugetarilor

    „Industria hotelurilor din România a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproape 40%, la o cifră de afaceri de peste 5,5 miliarde de lei în 2017, estimările privind evoluţia din 2018 arată că sectorul hotelier ar putea atinge afaceri de 5,8 miliarde de lei”, arată analiza.
     
    Frames precizează că în privinţa restaurantelor, industria are şanse ca în 2018, pe fondul creşterii consumului, să depăşească nivelul de afaceri de 10 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de rezultatul înregistrat acum cinci ani, de 4,5 miliarde lei.
     
    Statisticile arată că în industria Horeca activează peste 16.000 de companii, dintre care aproape 10.000 în sectorul restaurantelor, iar firmele raportau, anul trecut, peste 82.000 de angajaţi în sectorul restaurantelor şi 45.000 în hoteluri şi pensiuni.
     
    „Capitala este în continuare locul care oferă cea mai largă paletă de servicii în horeca şi care înregistrează şi cele mai bune performanţe financiare”, spun analiştii.
     
    Potrivit datelor companiei de consultanţă, Bucureştiul reprezintă peste 30% din piaţa hotelieră (373 firme) şi mai mult de 40% din afacerile restaurantelor (2072 companii), iar deschiderea unor noi afaceri anunţă un plus semnificativ în anii următori.
     
    De asemenea, Capitala este urmată de judeţele Constanţa (1403 firme în Horeca), Cluj (768 firme), Braşov (608 companii), şi Timiş (696), cu ponderi între 4 şi 12%.