BusinessMagazin

Tag: cabinet

  • Firea: Organizăm pe data de 9 iunie un miting la Bucureşti pentru susţinerea cabinetului Dăncilă

    “Într-adevăr, organizăm pe data de 9 iunie un miting, atât la Bucureşti, de cea mai mare amploare. De asemenea, vor fi acţiuni similare în întreaga ţară pentru a ne exprima şi de această manieră, susţinerea pentru cabinetul Viorica Dăncilă, pentru implemtarea măsurilor economice care sunt apreciate de români. Avem susţinerea parlamentară pentru că citit comentarii că doar în parlament poate fi susţinut un guvern. Nu e adevărat, în toate ţările democrate pot să iasă oameni în stradă şi cu mesaje pozitive, nu doar pentru a striga jos ceva sau cineva”, a declarat Gabriela Firea la un post de televiziune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bădulescu (PMP): Dacă Dăncilă şi-ar da demisia, oare Iohannis va propune tot un premier PSD?

    “Cu siguranţă este cea mai bună măsură (o moţiune de cenzură – n.r.). Este evident că PMP va susţine o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă. Vedem ce se întâmplă numai în ultima perioadă, plecând de la ultimul scandal privind mutarea ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim. O chestiune de politică externă care distruge eforturile diplomatice ale României de 50 de ani încoace, în zona respectivă. Mă întreb ce s-ar întâmpla dacă doamna Dăncilă şi-ar da demisia? Oare Klaus Iohannis va propune tot un premier de la PSD? Aceasta este marea întrebare. Sunt sceptic, având în vedere că toată lumea aştepta de la domnul Iohannis, de la numirea domnului Tudose, să numească un premier din partea dreaptă”, a afirmat vineri, pentru MEDIAFAX, Dorin Bădulescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Autoritatea Palestiniană cere României să nu-şi mute Ambasada la Ierusalim

    În cadrul întrevederii care a avut loc joi, Hamdallah a declarat că o astfel de acţiune “ar constitui o încălcare legilor internaţionale şi rezoluţiilor ONU, şi ar distruge şansele de pace şi de creare a unui stat palestinian (…) cu Ierusalimul de Est drept capitală”, se arată într-un comunicat al cabinetului premierului de la Ramallah, citat de agenţia de ştiri WAFA.

  • Băsescu, un nou atac la Kovesi: „A pus DNA sub controlul SRI”. Cum au încercat Maior şi Coldea să cadă la pace cu Morar în cabinetul preşedintelui de la Cotroceni

    Din păcate, dacă în timpul lui Morar DNA a lucrat respectând Codul Penal, în timpul lui Kovesi, instituţia a fost pusă sub controlul SRI”, a spus, luni seară, Băsescu, la B1. 

    Fostul preşedinte a susţinut că a fost nevoit, la un moment dat, să medieze, în cabinetul său, între Daniel Morar şi şefii de la acea vreme ai SRI, George Maior şi Florian Coldea, între care relaţia era „tensionată”.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Modelul american pentru servicii medicale româneşti

    ”Vrem să ducem abordarea multidisciplinară dincolo de teorie, la nivelul faptelor – în Europa Centrală şi de Est nu există o astfel de abordare. |n sistemul medical românesc, pacientul este diagnosticat, se plimbă din spital în spital, până când se ajunge la o concluzie; în această situaţie, şeful echipei medicale este însuşi pacientul“, descrie medicul Ovidiu Palea conceptul de multidisciplinaritate, pe care specialiştii reţelei private Provita şi-au concentrat eforturile în ultimii ani.

    Fondată în 2011, printr-o clinică dedicată imagisticii, reţeaua Provita s-a dezvoltat ulterior cu o policlinică şi, din 2016, cu un centru medical (spital), toate în Bucureşti. Anul trecut, 27.000 de consultaţii s-au realizat în cadrul reţelei, iar valoarea veniturilor înregistrate de Provita a ajuns la 20 de milioane de lei, în creştere cu 170% faţă de anul anterior. Iar dacă în 2011, în cadrul clinicii lucrau circa 20 de angajaţi, în prezent numărul personalului medical a ajuns la aproximativ 90. Anul trecut, valoarea investiţiilor s-a plasat la 500.000 de euro şi au fost direcţionate în tehnologizare şi îmbunătăţirea unităţilor existente, iar investiţiile bugetate pentru anul acesta se ridică la 1 milion de euro şi vor fi axate pe dezvoltarea unui laborator şi a încă unui centru de zi; în plus, urmează să fie mutată şi extinsă divizia de kinetoterapie într-un centru complex.

    Medicii reţelei spun că în ultimii ani şi-au concentrat eforturile în direcţia unei abordări multidisciplinare: ”Există două direcţii a acesteia: pentru partea de diagnostic, iar a doua, după stabilirea unui tratament, când este nevoie de o echipă mai mare de medici în jurul pacientului – echipa chirurgicală, dar şi alţi specialişti, anestezişti, recuperatori etc.“. Ovidiu Palea insistă că propunerea lor este una fundamental diferită în acest context: ”Propunem discuţii între noi – avem boarduri, reuniuni disciplinare, în care nu un doctor, cu o singură specializare, ci mai mulţi oferă cea mai bună opţiune pentru pacient“. 

    Reţeaua Provita este un business de familie dezvoltat de Ovidiu Palea şi de soţia lui, Ada. Medic primar specializat în anestezie şi terapie intensivă şi în terapia durerii din România, Palea şi-a început parcursul profesional în Statele Unite, unde a fost plecat timp de mai mulţi ani pentru a-şi face pregătirea ca rezident de specialitate; a lucrat apoi câţiva ani ca medic anestezist şi de terapie intensivă în Washington. ”|n contextul în care nu am fost un emigrant fericit şi veneam foarte des în ţară şi aveam familia aici, după ce am intrat în Uniunea Europeană mi-am spus că mă întorc acum ori niciodată“, descrie el gândurile pe care le avea înainte de întoarcerea în ţară.

    A revenit în România în 2007 şi a lucrat, timp de câţiva ani, ca medic anestezist în sistemul de stat ”cu enorm de multe frustrări fiindcă nu am avut experienţa românească în rolul de medic specialist, prin urmare mi-a fost greu să mă integrez“. |n 2011 a decis să facă trecerea cu totul în privat: ”Mi-am spus că nu pot să mă integrez fiindcă sunt eu diferit, nu neapărat în bine“. |ntreg planul a început să se dezvolte în jurul centrului de imagistică şi terapia durerii transformat în Provita în 2011, iar primele investiţii în acesta ”au fost rezultatul multor gărzi în America şi a foarte multă muncă; fondurile proprii au fost direcţionate spre partea operaţională, iar investiţiile în RMN şi alte tehnologii de pildă sunt de ordinul milioanelor şi au fost făcute prin împrumuturi bancare şi leasinguri“.

    În 2012 au decis să preia o clinică ambulatorie care se afla în regiunea Primăverii – Arcul de Triumf, iar în intervalul 2012-2015 au creat centrul de ambulatoriu, unde aveau intervenţii de zi şi multidisciplinaritate. A urmat etapa 2015-2016, dedicată lansării proiectului centrului de cercetare clinică şi diagnostic şi tratament Provita, despre care Palea spune că a fost într-adevăr o provocare, din mai multe puncte de vedere. Pentru realizarea acestui proiect a fost nevoie de o investiţie de 9 milioane de euro, cofinanţată din fonduri europene (care au constituit 60% din proiect, adică aproape 5 milioane de euro); 4 milioane de euro au fost credite bancare. ”Probabil că cea mai mare provocare a noastră a fost să ne găsim finanţare; o parte din aberaţiile sistemului le-am regăsit prin acest proiect: câştigi un proiect şi simţi că îl prinzi pe Dumnezeu de picior; timp de doi ani însă nu am găsit finanţarea bancară de care aveam nevoie pentru a continua.“ Medicul spune că erau consideraţi start-up, cu foarte mare risc şi erau pe punctul de a pierde proiectul european în lipsa finanţării; Banca Transilvania le-a acordat în cele din urmă resursele de care aveau nevoie.

    Au ales să dezvolte spitalul bazându-se pe conceptul unei infrastructuri cu puţine paturi, în contextul în care majoritatea intervenţiilor realizate sunt de zi sau cu internare foarte scurtă, astfel că nu se justifică să ţină pacientul foarte mult timp în spital. ”America este un mediu foarte agresiv şi eficient financiar, iar experienţa medicilor este foarte interesantă în ceea ce poţi să implementezi aici; nu merge să iei cu copy paste un sistem de acolo, aici, dar poţi adapta. Ce ştim foarte clar este că spitalele sunt foarte scumpe“. El oferă ca exemplu spitalul unde el şi-a făcut rezidenţiatul, spitalul universităţii George Washington, care avea 250 de paturi; număr ce ar putea fi considerat extrem de mic în raport cu numărul de paturi din spitalele româneşti. ”Ideea de spitale mari, cu multe paturi, este falimentară la nivel internaţional pentru că paturile sunt foarte scumpe. Standardul mondial este ca, în situaţia în care pacientul evoluează bine, în trei zile să meargă acasă. Dacă implementezi ce vezi afară, fără să inventezi nimic, devii mult mai eficient.“

    Din rândul dotărilor tehnologice oferă ca exemplu un mamograf digital cu tomosinteză ce oferă biopsie ghidată, pe care nu o face nimeni din România până acum, potrivit lui; precum şi un aparat de RMN care este printre cele mai complexe aparate din regiune, nu doar din România, fiindcă face şi RMN funcţional (vede activ ce părţi din creier funcţionează sau nu, vede dacă tumorile sunt active sau moarte, n.red). Au anunţat recent şi lansarea unei platforme online – health360.ro – construită cu scopul de a combate fenomenul dezinformării pacienţilor prin intermediul internetului. ”Pacienţii citesc mult pe internet şi îşi asumă rolul de medic, se suprainvestighează inutil, îşi greşesc deseori diagnosticul şi fac paşi în direcţia unui tratament greşit“, explică Palea. Platforma lansată recent este dedicată exclusiv pacienţilor şi include informaţii avizate de o echipă de medici.

    În privinţa colaborării cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, medicul spune că banii decontaţi de stat reprezintă 10% din venituri. ”|n mod natural, această pondere ar trebui să fie majoritară dacă am avea o medicină corectă; oriunde în lumea asta, statul are voie să dea cetăţenilor o grijă medicală, nu trebuie să fii preocupat dacă dă acest ajutor printr-un spital de stat sau printr-un spital privat.“ Oferă din nou un exemplu rezultat al experienţei sale americane: în America, spitalele sunt majoritar private (90%) şi lucrează majoritar cu statul. ”|ntr-o ţară evoluată ca America, statul nu poate să susţină masa de pensionari care creşte şi speranţa de viaţă care creşte“, explică medicul.

    De altfel, şi în Europa se întâmplă la fel, spune el: există contracte prin casă prin care se fac operaţii pe cord, pe creier în privat fiindcă spitalele de stat din Italia, de exemplu, nu fac faţă; în Anglia, lista de aşteptare pentru bolile cronice la spitalele de stat este de 150 de săptămâni pentru o proteză de şold. ”Idealul românesc ar fi ca privatul să absoarbă ce nu poate face statul într-un timp util, dar acesta este un proces lung.“ El consideră că una dintre problemele spitalelor de stat se leagă de costurile mari care nu sunt în laborator, ci în spitalizările continue, ori atât timp cât statul nu acordă o decontare realistă, lucrurile se transformă într-o presiune uriaşă pentru pacient. ”|n prezent, pacientul nu poate aştepta decizii politice fiindcă el se confruntă cu o problemă de viaţă majoră şi atunci se caută de bani şi vine în privat, ceea ce pune un stres foarte mare pe pacient şi un stres la fel de mare pe doctori.“

    Palea consideră că mărirea salariilor medicilor trebuia să se întâmple şi este obligatorie, însă bugetul trebuie echilibrat: ”Şi spitalul de stat este o instituţie financiară care trebuie să aibă încasări şi costuri; dacă dă pe salarii 10 milioane, dar îi vin încasări de două milioane şi trebuie să suplimentăm bugetul cu 8 milioane, este incorect; asta se întâmplă peste tot în Est. Voi fi obligat să recunosc că actul medical costă de 10 ori mai mult, dar având un cost real, atunci spitalul va putea da zeci de mii de euro salarii pentru că încasează de la casă pe actul medical ceea ce este corect.“

    Totuşi, cea mai mare problemă din spitalele de stat şi din sistemul medical, în general, se leagă, potrivit specialiştilor Provita, de criza de personal. De altfel, acesta este şi motivul pentru care conceptul de multidisciplinaritate lipseşte din spitalele publice şi pentru faptul că pacienţii sunt puşi deseori în situaţia de a alerga de la un medic la altul. ”|n spitalele publice vorbim despre o lipsă de resursă – vorbim despre enorm de multe frustrări şi probleme, sunt alte lucruri de rezolvat. Un medic în spitalul de stat are extrem de mulţi pacienţi“, explică medicul neurochirurg Dorin Bica. Provocările de stat nu sunt străine pentru Bica; alături de neurochirurgul Ionuţ Gobej, şi-a anunţat recent plecarea de la spitalul Colentina din cauza managementului defectuos. A ajutat creşterea salarială în aducerea medicilor înapoi din străinătate? ”Vor pleca mai puţini, într-adevăr, deşi, din toate sondajele reiese că nu salariul era motivul principal de plecare“, spune medicul referindu-se la măririle salariale recente. Observă însă că o construcţie sănătoasă a sistemului medical se va face în 10-20 de ani de acum încolo. ”Ca să obţii o diferenţă de 1-2% în mortalitate, ai nevoie de investiţii de miliarde în sistem“, conchide Bica.

    Şi dezvoltarea Provita depinde, de altfel, de numărul personalului medical recrutat; anul trecut au angajat peste 20 de persoane, iar în 2018 şi-au fixat o ţintă asemănătoare. ”Cred că problema nu mai este aparatura în clipa de faţă, cumva te finanţezi, dar cum faci să ai un om care este alături de tine şi trage în aceeaşi direcţie cu tine? Aici este succesul nostru, faptul că avem oameni deosebiţi lângă noi“, subliniază Palea. ”Ideea a fost de a strânge în jurul meu câţi mai mulţi specialişti de care am nevoie ca să creez terapia durerii multidisciplinară – nu poţi face acest lucru fără specializări precum reumatologie, recuperare. Căutăm oricât de mulţi oameni; specialişti buni la toate nivelurile de complexitate şi de vârstă, fie că vorbim despre asistente şi infirmiere, fie despre medici.“ |n ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a afacerii în continuare, Palea spune că acestea nu vizează o extindere naţională. ”Motivul este legat de factorul uman: vrem un act medical perfect raportat la ce se întâmplă în Vest“.

    Spune că, fiind vorba despre o afacere formată dintr-o echipă de medici, nu funcţionează pe ţinte de business: ”Lucrurile se întâmplă oarecum natural. Rezultatele financiare sunt consecinţele actului medical, nu a unui plan de business; nu avem o ţintă de încasări fiindcă nu avem nevoie de compromisuri. Clinica este condusă şi manageriată de medici, viziunea şi vocaţia sunt dintr-o perspectivă medicală şi mai puţin financiară. Mai bine tratezi un pacient pe săptămână decât trei pe zi – un pacient operat bine îţi aduce încă un pacient săptămâna viitoare, unul operat prost te face să pierzi 10 potenţiali.“

    Piaţa serviciilor medicale private a crescut de la 2,8 miliarde de lei în 2008, la 7 miliarde de lei în 2016, potrivit estimărilor ZF şi este condusă de reţelele MedLife, Regina Maria, Medicover şi Sanador.

     

  • Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, îşi caută PR. Ce condiţii trebuie să îndeplinească candidatul

    Pentru postul de consilier personal-specialist în comunicare şi relaţii publice se cer studii superioare de lungă durata, în una din următoarele specializări: jurnalism, comunicare şi relaţii publice, publicitate, ştiinţe ale informării şi documentării sau media digitală.

    Candidatul trebuie să aibă o vechime în specialitatea studiilor de minimum cinici ani şi să cunoască o limbă de circulaţie internaţională, de preferat engleză sau franceză, nivel avansat.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Toţi miniştrii Cabinetului Dăncilă au renunţat la protecţia SPP, în semn de protest faţă de “implicarea în politică” a şefului serviciului, reclamată public de Liviu Dragnea

    Potrivit surselor menţionate, premierul Viorica Dăncilă a renunţat la serviciile SPP, imediat după învestitură, paza fiind asigurată de către Jandarmeria Română.

    Decizia de a renunţa la serviciile SPP a fost luată de toţi miniştrii noului Executiv.

    Liderul PSD Liviu Dragnea l-a acuzat în mod repetat pe şeful SPP, Lucian Pahonţu, că se implică în politică, la un moment dat spunând despre el că este un personaj veninos.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: Vom renunţa la Formularul 600. De săptămâna viitoare nu va mai exista

    Unul dintre principalele obiective este reformarea administraţiei şi reducerea birocraţiei, a transmis Dăncilă, argumentând că, dat fiind faptul că suntem ţara cu una dintre cele mai bune infrastructuri IT din lume, e nevoie să trecem la sistemul în care toate documentele să fie gestionate electronic.

    „Suntem o ţară cu una dintre cele mai bune infrastructuri de IT din lume. Gestionarea documentelor să se facă prin mijloace online. În Parlamentul European aproape toate documentele sunt elaborate şi circulă pe bază de semnături electronice. Vreau să aplicăm acest model şi în România. Este nevoie de simplifcarea sistemului fiscal, reducerea şi comasarea taxelor plătite de firme şi cetăţeni. (…) Vom renunţa săptămâna viitoare la Formularul 600 şi, ulterior, la aproape toate celelalte”, a declarat Viorica Dăncilă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce avere are Vasilica Viorica Dăncilă, noul premier al României?

    Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2017, fostul eurodeputat ar fi câştigat de la Parlamentul European 78.174 de euro ca indemnizaţie de deputat. Soţul ei,, Cristinel Dăncilă, ar fi câştigat 436.162 în 2016 de lei de la OMV Petrom, adică aproximativ 8.000 de euro pe lună. Viorica Dăncilă de asemenea a lucrat la Petrom 21 de ani, între 1988 şi 2009
     
    Viorica Dăncilă are 3 terenuri, unul de 544 de metri pătraţi în judeţul Braşov, şi încă 2 hectare + 1.200 de metri pătraţi în comuna Giurgita, Dolj. 
     

  • Au pornit cu un cabinet la parterul unui bloc şi azi conduc o clinică de tip boutique ce le aduce 200.000 de euro

    La scurt timp după ce au finalizat studiile de medicină dentară în Bucureşti, Klodian şi Monica Hazizi au păşit treptat pe calea antreprenoriatului. Cu patru ani în urmă au pus bazele unui cabinet mic, cu două scaune, la parterul unui bloc, spaţiu care după o vreme a devenit neîncăpător pentru aspiraţiile lor, iar anul trecut s-au mutat în actuala locaţie. ”La un moment dat, am simţit nevoia de a trece la nivelul următor, pentru a le putea oferi pacienţilor mai mult. De aici a apărut necesitatea de a avea mai mult spaţiu pentru extindere şi evoluţie“, povesteşte Klodian Hazizi.

    în prezent, Denttaglio Clinic este o clinică ce dispune de ”toate facilităţile necesare pentru a trata orice fel de cazuri, la orice nivel de complexitate“, spune Monica Hazizi. Mai exact, clinica are patru săli de tratament, laborator dentar propriu, centru de imagistică, studio foto-video, bloc operator pentru microchirurgie şi un centru de cursuri. Conform spuselor Monicăi Hazizi, Denttaglio Clinic are, în medie, 300-350 de pacienţi lunar, atât din ţară, cât şi din străinătate, care au avut intervenţii simple, dar şi intervenţii chirurgicale dintre cele mai complexe. ”Pacienţii noştri înţeleg că stomatologia este un domeniu în care «ieftin» te costă enorm, cu implicaţii majore pentru sănătate. Prin urmare, pacienţii noştri sunt oameni care înţeleg importanţa atenţiei la detalii, a calităţii serviciului medical. Vor să afle planul de tratament şi pun întrebări ca să îl înţeleagă, să ştie care sunt implicaţiile şi să se asigure că vor obţine rezultate de lungă durată“, spune Klodian Hazizi.

    De asemenea, fiecare pacient primeşte un tratament ”în echipă“, cu planuri de tratament individualizate. Spre exemplu, în funcţie de complexitate, un caz poate avea nevoie de endodont (tratamente de canal), ortodont (alinierea dinţilor şi probleme de articulaţie sau muşcătură), chirurg (probleme ce ţin de microchirurgie, implanturi dentare sau tratamente paradontale), anestezist (sedarea pacienţilor în cazurile de anestezie generală); pentru servicii de protetică estetică şi restaurativă avansată colaborează cu un specialist din Germania. Cele mai solicitate servicii stomatologice sunt, de altfel, implanturile dentare, faţetele/coroanele ceramice şi aparatul dentar, deoarece ”oameniii vor, în general, un zâmbet frumos şi sănătos“, declară Monica Hazizi.

    La începutul acestui an, clinica a implementat conceptul de stomatologie digitală – o abordare modernă ce implică simplificarea timpilor de execuţie, mai puţine vizite la clinică pentru pacient, dar şi predictibilitatea şi precizia crescută în execuţia manoperelor, declară antreprenorul. Spre exemplu, confecţionarea unei lucrări în varianta clasică – şlefuit, amprentă, etape de laborator, cimentat – este înlocuită de modalitatea digitală, prin care dintele şlefuit este amprentat optic; se alcătuieşte un model digital şi apoi se proiectează pe calculator lucrarea protetică. Pe de altă parte, filosofia clinicii este una de tip boutique, ce oferă ”servicii rezonabile ca preţ, nu ieftine, unor oameni care caută un mediu ambiant bun şi doctori specializaţi, care să fie empatici, cu care să aibă o chimie“, spune Klodian Hazizi. ”Cei mai mulţi au un nivel de educaţie ridicat şi vor servicii medicale corecte. Avem şi pacienţi care plătesc în rate, avem chiar şi pacienţi pentru care facem noi concesii financiare“, completează şi Monica Hazizi.

    2017 a fost ”anul retehnologizării“, perioadă în care s-au făcut investiţii de circa 150.000 euro euro. O parte din bani s-au dus către achiziţionarea noii tehnologii 3 Shape, prin care se pot realiza digital tratamente dentare, de la simple obturaţii ceramice până la implanturi ghidate digital, urmând să completeze achiziţiile cu echipamente de laborator dentar propriu, prin intermediul căruia vor colabora cu medici din Germania. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, ”aceasta este incomparabil mai mare faţă de ceea ce aveam în cabinetul cu două scaune. într-adevăr, sunt incomparabile câştigurile, dar şi costurile“, spune Monica Hazizi. Iar drumul de la primii paşi spre antreprenoriat a fost pavat până în prezent cu multe momente grele, multe suişuri şi coborâşuri, precizează Klodian Hazizi. ”Au fost momente de cumpănă, în care ne-am întrebat dacă e bine să facem asta sau cealaltă. Am fost mereu prudenţi în a ne extinde mai mult decât ne puteam permite. De aceea, am cerut, când am considerat necesar, ajutor specializat în domeniul financiar“, adaugă acesta.

    însă un minus al pieţei locale des comentat de profesioniştii în domeniu este punctat aici şi de doctorul Klodian Hazizi. ”Lipsa prevenţiei, lipsa banilor şi lipsa de informare fac ca pacienţii români să ajungă la medicul dentist abia în momentul în care simt durere, iar tratamentul aplicat de specialist este unul costisitor şi de lungă durată“, precizează acesta. Pe de altă parte, turismul medical aduce plusuri în afacerilor dentiştilor antreprenori deoarece în România pacienţii străini beneficiază de preţuri accesibile la o calitate a serviciilor comparativă cu cea din alte ţări. ”în momentul în care pacienţii se hotărăsc să apeleze la acest gen de servicii, îşi doresc planuri complexe de tratament care să le rezolve toate problemele. în clinica noastră, avem pacienţi care îşi doresc deopotrivă să îşi petreacă vacanţa în România şi să îşi trateze dinţii“, spune Monica Hazizi. Cele mai populare servicii stomatologice cerute de pacienţii străini sunt implanturile, coroanele şi obturaţiile de canal, precizează medicul.

    Klodian şi Monica Hazizi au absolvit Facultatea de Stomatologie în 2002, la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Carol Davila“ din Bucureşti, el fiind specializat în endodonţie şi estetică dentară, iar ea în ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Se declară pasionaţi de fotografie şi de călătorii, dar şi optimişti în tot ceea ce fac. ”Un mare om pe care noi îl admirăm a spus: «în antreprenoriat chiar nu au ce căuta pesimiştii». Cred că tărie acest lucru deoarece sunt o mulţime de obstacole pe care le întâmpini, dar pe care nu le vei depăşi decât cu o doză bună de optimism şi gândire pozitivă. Viziunea este cea mai importantă calitate a unui antreprenor, pe lângă cunoaşterea domeniului de activitate, perseverenţă şi spirit de luare a deciziilor“, încheie Klodian Hazizi.

    Piaţa serviciilor stomatologice din România a ajuns la sfârşitul anului trecut la o valoare estimată de un miliard de lei şi un profit care depăşeşte 170 de milioane de lei, înregistrând o creştere de aproximativ 36%, comparativ cu 2015, conform unui studiu al furnizorului de instrumente de management al riscului comercial CreditInfo România, furnizor de instrumente de management al riscului comercial. Potrivit acestui studiu, doar anul trecut au intrat pe piaţă aproape o mie de firme noi care au deschis clinici şi cabinete stomatologice.

    Piaţa este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România, mai exact peste 4.300 de companii care au aproape 10.000 de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet. în Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unităţi, şi doar în ultimii doi ani şi-au început activitatea aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. De asemenea, costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.