BusinessMagazin

Tag: cab

  • Geanina Terceanu, fost judecător,condamnată la 5 ani şi 6 luni pentru mită în dosarul Transferurilor

    Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au condamnat-o, joi, pe Geanina Terceanu, fost judecător al Tribunalului Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare pentru luare de mită în dosarul Transferurilor, decizia nefiiind definitivă.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis în decembrie 2015 ca judecătoarea Geanina Terceanu, arestată preventiv din 20 noiembrie, să fie cercetată în arest la domiciliu.

    Geanina Terceanu şi fraţii Ioan şi Victor Becali au fost arestaţi, pe 20 noiembrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care o acuză pe judecătoare că a luat 220.000 de euro mită pentru a-i achita pe cei doi şi pe alţi şase oameni de fotbal, în dosarul Transferurilor.

    Potrivit procurorilor, în 24 februarie 2009, judecătorul la acea vreme Geanina Terceanu, de la Tribunalul Bucureşti, i-a fost repartizat spre judecare dosarul transferurilor de fotbalişti, cauză în care Ioan Becali, Victor Becali şi Cristian Borcea, alături de alţi cinci oameni de fotbal, fuseseră trimişi în judecată pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.

    În 3 aprilie 2012, Geanina Terceanu a dispus achitarea tuturor celor opt inculpaţii trimişi în judecată în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste zece milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

    Judecătorul a dispus achitare pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina celor opt oameni de fotbal, în temeiul dispoziţiilor articolului 10 litera a din Codul de procedură penală din anul 1968, respectiv pentru că “fapta nu există”.

    În urma investigaţiilor, procurorii DNA au stabilit că, pentru a pronunţa această soluţie de achitare, Geanina Terceanu a primit de la inculpaţii Ioan şi Victor Becali şi de la suspectul Cristian Borcea, în mai multe tranşe, suma totală de 220.000 de euro, începând din aprilie 2009 şi până în mai 2012.

    “Sumele de bani primite cu titlu de mită au fost remise magistratului de către cele trei persoane fie personal fie prin intermediar, în diferite locaţii din Bucureşti şi judeţule Ilfov şi Ialomiţa. În cursul anului 2009, o parte din banii primiţi în modalitatea de mai sus au fost folosiţi de inculpata Terceanu Geanina la achiziţionarea unei locuinţe”, susţin procurorii.

    În 12 noiembrie 2012, hotărârea de achitare pronunţată de Geanina Terceanu a fost desfiinţată printr-o decizie a Curţii de Apel Bucureşti, instanţa de control judiciar pronunţând condamnarea inculpaţilor la pedepse între trei şi opt ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare.

    Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis rejudecarea cauzei, motivând că judecătorii de la CAB au respins toate probele cerute, nu i-au ascultat temeinic pe cei opt oameni de fotbal acuzaţi şi a dispus condamnarea pe probe în baza cărora fuseseră anterior achitaţi, de Tribunalul Bucureşti.

    În urma rejudecării, tot la Curtea de Apel Bucureşti, toţi inculpaţii au primit, în martie 2014, pedepse cu executare: Cristian Borcea şi Ioan Becali – câte şase ani şi patru luni, Victor Becali – patru ani şi opt luni, Gheorghe Copos – trei ani şi opt luni, Mihai Stoica – trei ani şi şase luni, Gheorghe Neţoiu şi Jean Pădureanu – câte trei ani şi patru luni, şi Gheorghe Popescu – trei ani, o lună şi zece zile.

  • Fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, condamnat la 5 ani de închisoare în Dosarul “Motorina”

    Fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar, a fost condamnat la 5 ani de închisoare, pentru evaziune fiscală, Radu Nemeş a fost condamnat la 9 ani de închisoare, iar soţia acestuia la 7 ani, au decis magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti, decizia nefiind definitivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Închisoare cu executare pentru fostul preşedinte al Siveco România. Irina Socol a fost condamnată la 2 ani şi 6 luni într-un dosar de evaziune fiscală

    Irina Socol, fostul preşedinte Siveco România, a fost condamnată marţi, de Curtea de Apel Bucureşti, definitiv, la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzată de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au admis, marţi, apelurile făcute de Parchet, de Irina Socol şi alte şase persoane la decizia iniţială a Tribunalului Bucureşti, din vara lui 2015. Astfel, magistraţii au desfinţat decizia iniţială şi în urma rejudecării au decis să o condamne pe Irina Socol, fostul preşedinte al Siveco România la doi ani şi şase luni, faţă de trei ani şi şase luni cât primise iniţial.

    Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi executorie, urmând ca Irina Socol să fie încarcerată.

    Irina Socol a fost trimisă în judecată în noiembrie 2014, de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, fiind acuzată că a pus bazele unui mecanism evazionist în care a angrenat firma pe care a înfiinţat-o, după atragerea mai multor complici, care au recunoscut faptele şi au prezentat pe larg modul în care acestea au fost comise.

    În acelaşi dosar au fost judecaţi Aurora Ecaterina Crusti, fost preşedinte comercial adjunct al Siveco România, Tiberiu Grabany, Dumitru Constantinescu, Valentina Gogu Mihai şi Nicolae Gogu Mihai. Aceştia doi din urmă au fost condamnaţi definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Aurora Ecaterina Crusti a primit doi ani şi şase luni cu executare, faţă de şase ani şi şase luni cât avea în primă instanţă. Grabany Tiberiu şi Dumitru Constantinescu au primit fiecare câte trei ani .

  • Fostul preşedinte ANRE, Olosz Gergely, a fost condamnat la trei ani de închisoare

    Fostul preşedinte ANRE, Olosz Gergely, a fost condamnat, joi, de Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în formă continuată, decizia nefiind definitivă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis joi ca fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, Olosz Gergely, să fie condamnat la trei ani de închisoare.

    ”Condamnă pe inculpatul OLOSZ GERGELY la o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată (două acte materiale). (…) Dispune confiscarea de la inculpatul OLOSZ GERGELY a sumelor de 384.000 Euro şi de 400.000 lei. Menţine sechestrul asigurător dispus prin ordonanţele din 18.03.2011 şi din 01.04.2011 şi puse în executare prin procesul verbal din 05.04.2011, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul OLOSZ GERGELY, până la concurenţa sumei de 384.000 Euro (în lei la cursul BNR din data plăţii) plus suma de 400.000 lei”, au stabilit judecătorii.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Dosarul de corupţie al lui Horia Georgescu, mutat de la instanţa supremă la Curtea de Apel Bucureşti

    Decizia ICCJ a fost luată după ce deputaţii Cătălin Theodor Nicolescu şi Marko Attila-Gabor, judecaţi şi ei în judecată în acest dosar, au demisionat din Parlament.

    “Admite excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (…) Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe inculpaţii Iuoraş Mihnea Remus, Nicolescu Theodor Cătălin, Popa Mocanu Ingrid Luciana, Georgescu Horia, Vişoiu Gheorghe, Hanu Alexandru Florin, Canangiu Constantin Cătălin, Drulă Dorin Cornel,Nistor Neculai, Zaarour Ingrid, Baciu Remus Virgil şi Marko Attila Gabor în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, instanţă căreia i se va trimite dosarul”, conform deciziei instanţei supreme de marţi.

    Fostul deputat UDMR, Marko Attila-Gabor, fostul şef al ANI, Horia Georgescu şi fostul deputat PNL Theodor Nicolescu au fost trimişi în judecată, în 9 aprilie, în dosarul în care sunt acuzaţi de DNA că au aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

    Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a opt persoane care, la data faptelor, făceau parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul ANRP, precum şi a patru inculpaţi care aveau calitatea de experţi evaluatori autorizaţi. Este vorba de spre Mihnea Remus Iuoraş, Ingrid Luciana Popa Mocanu, Gheorghe Vişoiu, Alexandru Florin Hanu, Constantin Cătălin Canangiu, Dorin Cornel Drulă, Neculai Nistor, Ingrid Zaarour şi Remus Virgil Baciu.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Marko Attila şi ceilalţi inculpaţi au produs un prejudiciu statului român de peste 84 de milioane de euro.

    În prezent, fostul deputat Marko Attila este căutat pentru a fi pus în aplicare mandatul de arestare preventivă emis pe numele său, de ICCJ, în 29 aprilie.

  • Dosar Maternitatea Giuleşti: Instituţiile nu pot fi trase la răspundere, din cauza cadrului legal

    Afirmaţia apare în motivarea judecătorilor CAB, în dosarul incendiului de la Maternitatea Giuleşti, în care şase nou-născuţi au murit şi alţi cinci au fost răniţi.

    “Cadrul legislativ valabil la data producerii acestui incident era unul cel puţin confuz şi neadaptat realităţii social – economice. Este evident că şi stabilirea unui temei de drept pentru antamarea răspunderii unei anumite instituţii publice este foarte greu de realizat. Însă este de neconceput ca inexistenţa unui cadrul legislativ coerent, previzibil sau accesibil pentru fiecare cetăţean să fie unicul temei al imposibilităţii de a trage la răspundere factorii principali de decizie în domeniul sănătăţii publice sau instituţiile care în realitate controlau în mod direct modul în care era finanţat şi administrat un spital”, arată judecătorii în motivarea deciziei.

    Mai mult, judecătorii Curţii de Apel consideră că atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Municipiul Bucureşti prin primarul general aveau atribuţii în ceea ce priveşte activitatea medicală a Maternităţii Giuleşti.

    “Curtea consideră că aceste instituţii au o culpă evidentă în supravegherea şi direcţionarea activităţii spitalului şi a managerului acestuia, manifestată atât printr-o culpă in eligendo în ceea ce priveşte persoana managerului spitalului cât şi în ceea ce priveşte lipsa unei susţineri financiare adecvate nevoilor de funcţionare ale spitalului”, consideră magistraţii.

    Conform sursei citate, faptul că în sistemul sanitar au fost blocate posturile a pus în pericol viaţa pacienţilor şi a afectat în mod clar calitatea actului medical.

    “Curtea constată că blocarea nediferenţiată a posturilor în sistemul bugetar, fără o analiză responsabilă şi competentă a situaţiei din fiecare sector, a accentuat situaţia deja grea în care îşi desfăşurau activitatea medicii şi asistentele din spitalele publice, creând astfel o criză fără precedent. Realităţile sociale din România arată fără posibilitate de tăgadă că încadrarea suboptimală cu personal medical în unităţile medicale de stat a fost de natură să pună în pericol viaţa pacienţilor şi a afectat în mod clar calitatea actului medical”, se arată în documentul instanţei.

    Magistraţii motivează că incendiul de la Maternitatea Giuleşti a avut loc din cauza unor reforme ce durează de foarte mult timp şi care nu s-au concretizat într-o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei sistemului medical.

    “Cele mai multe instituţii sanitare se confruntă cu probleme serioase din cauza resurselor financiare ce le sunt alocate şi, cum este cazul şi în cauza de faţă, cu o atitudine managerial-administrativă de slabă calitate, ce duce implicit la un standard real mult sub nivelul aşteptărilor legitime ale oricărui pacient”, subliniază judecătorii.

    În acest dosar, asistenta Florentina Cîrstea a fost condamnată definitiv, în 2 aprilie, la doi ani şi două luni de închisoare cu executare în dosarul incendiului în care şase nou-născuţi au murit şi alţi cinci au fost răniţi, iar Maternitatea Giuleşti a primit o amendă penală de 400.000 de lei.

    În acelaşi caz a fost condamnat şi fostul manager Bogdan Marinescu la şase luni de închisoare cu suspendare, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti dispunând că el să aibă un termen de încercare de doi ani şi şase luni. Fostul şef al Spitalului “Panait Sârbu” – Maternitatea Giuleşti primise, în primă instanţă, o amendă penală de 6.500 de lei.

    Şeful Secţiei neonatologie, medicul Adrian Ioan Toma, a fost achitat pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu.

    Cu privire la şeful Serviciului tehnic, Vasile Dima, instanţa a constatat că a încetat procesul penal pornit împotriva sa. Iniţial, în primă instanţă, Dima a fost condamnat la doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare.

    Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe electricianul Gigel Oprea la un an de închisoare cu suspendare. Judecătoria Sectorului 6 a stabilit, în faza de fond a procesului, să îl condamne la doi ani de închisoare.

    În 9 iulie 2013, Judecătoria Sectorului 6 a condamnat-o pe asistenta Florentina Cîrstea la doi ani şi două luni de închisoare cu executare, fostul manager Bogdan Marinescu primind o amendă penală de 6.500 de lei, iar Maternitatea Giuleşti, o amendă penală de 400.000 de lei.

    Potrivit deciziei instanţei, Florentina Cîrstea a fost condamnată la doi ani şi două luni de închisoare pentru ucidere din culpă şi la cinci pedepse de câte zece luni de închisoare pentru vătămare corporală gravă din culpă, urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de doi ani şi două luni.

    Fostul manager al Spitalului “Panait Sârbu” – Maternitatea Giuleşti, profesorul Bogdan Marinescu, a primit o amendă penală de 6.500 de lei, iar şeful Secţiei neonatologie, medicul Adrian Ioan Toma, a fost achitat.

    Şeful Serviciului tehnic Vasile Dima a primit o pedeapsă de doi ani şi opt luni de închisoare cu suspendare, iar electricianul Gigel Oprea a fost condamnat la doi doi ani de închisoare.

    Nou-născuţii de la Maternitatea Giuleşti nu au putut fi evacuaţi imediat după izbucnirea incendiului din cauza lipsei asistentei din salonul de terapie intensivă, aceasta fiind plecată după şerveţele igienice, ca să meargă la toaletă, arăta JS 6, în motivarea condamnărilor din acest dosar.

    Potrivit documentului citat, asistenta ar fi fost în măsură să constate imediat producerea incendiului.

    “În ceea ce priveşte motivul pentru care inculpata a părăsit salonul Terapie Intensivă şi activităţile pe care le-a efectuat în salonul Cezariene, potrivit declaraţiilor martorei M. D. şi ale inculpatei Cîrstea, aceasta din urmă a venit în salonul Cezariene şi i-a solicitat martorei şerveţele igienice pentru a merge la toaletă. Totodată, din orele afişate pe înregistrări, instanţa reţine că inculpata Cîrstea Florentina Daniela a rămas în acest salon timp de 4 minute, durată ce este considerabil mai mare decât cea necesară pentru lua şerveţele igienice. Mai mult, chiar inculpata a declarat: ‘În salonul de cezariene se afla M D…şi i-am spus că urmează să vină finul meu, în jurul orelor 19.15, să ne ducă la domiciliile noastre’ “, se arată în motivarea instanţei care a decis condamnarea asistentei Florentina Cîrstea la doi ani şi două luni de închisoare cu executare.

    Decizia Judecătoriei Sectorului 6 nu a fost definitivă, motiv pentru care aceasta a fost contestată atât de procurori, cât şi de cei implicaţi în acest caz.

    Incendiul a izbucnit în 16 august 2010, în jurul orei 18.30, în salonul de Terapie Intensivă nou-născuţi, din cadrul Secţiei de Neonatologie a Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sârbu” – Maternitatea Giuleşti.

    Atunci au fost duşi la Spitalul “Grigore Alexandrescu” opt bebeluşi din secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă a Maternităţii Giuleşti, trei dintre aceştia decedând în zilele următoare, din cauza complicaţiilor. Alţi trei bebeluşi au murit în incendiu, iar două perechi de gemeni – doi băieţei şi un băieţel şi o fetiţă – şi o altă fetiţă au fost salvaţi de medicii din Spitalul “Grigore Alexandrescu”.

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • Medicul Şerban Brădişteanu, achitat definitiv în dosarul privind licitaţia de la ANP

    Medicul Şerban Brădişteanu, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală, a fost achitat de Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia de joi fiind menţinută hotărârea luată în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti.

    Instanţa a respins, astfel, acţiunea civilă formulată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor ca nefondată.

    Totodată, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului asigurator, măsură impusă de procurori, cu privire la un apartament şi un imobil din Bucureşti, precum şi la un imobil din Izvorani aparţinând medicului.

    În acest proces, medicul Brădişteanu a fost acuzat că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, în august 2006, blocarea tuturor conturilor din România şi Europa atribuite medicului Şerban Brădişteanu, precum şi instituirea unui sechestru asigurator asupra proprietăţilor sale.

    Urmărirea penală împotriva medicului Brădişteanu a fost declanşată de procurorii anticorupţie în 16 iunie 2006. Câteva zile mai târziu, în 27 iunie 2006, acesta a primit o viză turistică pe zece ani pentru Statele Unite ale Americii, unde, potrivit declaraţiei sale, dorea să meargă pentru a se trata.

    Potrivit anchetatorilor, Brădişteanu s-ar fi ocupat personal de licitaţia în valoare de 20 de milioane de dolari, sumă plătită de Ministerul Justiţiei, condus atunci de Rodica Stănoiu, pentru cumpărarea tehnicii medicale. “Ceilalţi membri ai comisiei au arătat că medicul Brădişteanu s-ar fi ocupat de toate aspectele acestei licitaţii şi că ei doar ar fi semnat. Pentru asta sunt învinuiţi de abuz în serviciu”, susţineau anchetatorii.

    În urma licitaţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a considerat păgubită, constituindu-se parte civilă cu suma de 150 de miliarde de lei vechi.

    Pe de altă parte, o parte din aparatura medicală achiziţionată este extrem de sofisticată, nejustificându-se cumpărarea ei, cu atât mai mult cu cât nu au fost pregătiţi medici să o utilizeze.

    În anul 2001, Brădişteanu, care era şi senator PSD, a fost numit, în baza Ordinului Ministerului Justiţiei 1269/19 iunie 2001, preşedinte al comisiei de licitaţie organizate pentru achiziţionarea de echipamente medicale de înaltă performanţă în vederea dotării unor unităţi sanitare din reţeaua Direcţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Spitalului “Profesor dr. Constantin Angelescu”, aflate în subordinea Ministerului Justiţiei.

    La data organizării licitaţiei, Brădişteanu era şi senator, iar implicarea acestuia în organizarea licitaţiei a fost peste limitele legale, prin aceea că a întocmit caietul de sarcini atât în limba română, cât şi în limba engleză şi l-a distribuit participanţilor, sarcină ce revenea Autorităţii contractante şi nu preşedintelui comisiei de licitaţie, aşa cum rezultă din procesul-verbal al comisiei de licitaţie din data de 10 octombrie 2001.

    Fişele de evaluare oferte au fost întocmite de Brădişteanu şi nu de către membrii comisiei de evaluare, aşa cum ar fi trebuit, fapt demonstrat de lipsa semnăturilor acestora, da şi de declaraţiile persoanelor care au fost audiate de către procurorii anticorupţie, care au arătat că fostul senator a întocmit personal fişele de evaluare.

    Procesul medicului Brădişteanu a fost marcat de amânări succesive, multe dintre ele fiind cauzate de întârzieri în realizarea expertizelor de specialitate cerute de instanţă. Una dintre acestea arăta, spre exemplu, că stetoscoapele şi tărgile sunt echipamente medicale de înaltă performanţă.

    Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA în această cauză, fostul senator PSD Şerban Brădişteanu a cheltuit, în doi ani, peste 737.000 de franci elveţieni pe haine, ceasuri, bijuterii, sejururi în ţări exotice şi cazări la hoteluri de lux, dar şi pe extravaganţe precum focuri de artificii.

    Şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală a mai fost implicat într-un proces. La începutul lunii martie, el a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea lui Adrian Năstase.

    Brădişteanu fusese trimis în judecată de procurorii DNA în 6 decembrie 2012. Procurorii arătau în rechizitoriul trimis instanţei că, în 20 iunie 2012, Completul de cinci judecători al instanţei supreme l-a condamnat definitiv pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, conţinând menţiunea expresă de încarcerare în penitenciar a lui Adrian Năstase.

    După decizia instanţei, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, fiind dus la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

    “În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, notau procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii precizau că medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secţie.

    “În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, mai arătau procurorii.

    Brădişteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

    Adrian Năstase a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie 2012, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce Tribunalul Bucureşti a stabilit că spitalizarea lui nu împiedică punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

    În 18 martie 2013, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

    În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase a fost din nou încarcerat, după ce a fost condamnat, în dosarul “Zambaccian”, la patru ani de închisoare cu executare. În 21 august 2014, Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat, după ce a executat o treime din pedeapsă.

  • Fostul şef al Bancorex Răzvan Temeşan pierde procesul cu BCR, în care cerea peste 4,5 milioane de euro

    În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti i-a dat câştig de cauză lui Temeşan, însă hotărârea a fost contestată de reprezentanţii BCR.

    “Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă Banca Comercială Română SA. Respinge ca neîntemeiate pretenţiile din acţiune privind obligarea pârâtei la plata către reclamant a: -drepturilor salariale aferente perioadei 27 februarie 2009-09 septembrie 2014, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective; – contravalorii dobânzii legale aferente; – daunelor morale”, a decis, joi, Curtea de Apel Bucureşti, care a analizat recursul băncii.

    De asemenea, judecătorii a respins, ca neîntemeiat, solicitarea lui Temeşan de a se constata calitatea sa de salariat pe funcţia echivalentă în organigrama BCR cu cea de director general executată în cadrul Bancorex.

    În septembrie 2014, Tribunalul Bucureşti a obligat BCR să-i plătească lui Răzvan Temeşan drepturile salariale aferente perioadei cuprinse între 27 februarie 2009 şi 9 septembrie 2014, în cuantum de 70.000 de euro lunar.

    Mai mult, prin aceeaşi hotărâre, instanţa obliga BCR să-i plătească lui Temeşan daune morale în cuantum de 100.000 de euro.

    Decizia Tribunalului Capitalei nu a fost definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care i-a dat câştig de cauză instituţiei bancare.

    În 2011, Răzvan Temeşan a mai câştigat un proces cu BCR, banca fiind obligată să îi plătească acestuia 625.000 de euro, sumă ce reprezintă drepturile sale băneşti aferente perioadei cuprinsă între 7 aprilie 2005 şi 31 decembrie 2007. Tot banca a fost obligată de instanţă să-i plătească atunci lui Temeşan 30.000 de euro, daune morale.

    Răzvan Temeşan a fost preşedinte al Bancorex între 1992 şi 1997.

    În 1999, statul a preluat împrumuturile neperformante ale Bancorex, iar BCR a absorbit restul activităţilor băncii.

  • Omul de afaceri Dan Adamescu, condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare

    Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupţie de care l-au acuzat procurorii şi l-au condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare şi trei ani interdicţia unor drepturi, printre care şi dreptul de a fi director şi administrator al unei societăţi sau de a coordona societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate.

    Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar – 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă. Judecătorii Curţii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuzat. În urma contopirii pedepselor, instanţa a decis ca Moldovan să fie condamnat la şase ani şi zece luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani şi două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.

    În 24 iunie 2014, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie i-au trimis în judecată pe Dan Adamescu, judecătorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă.

    Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu, pentru dare de mită.

    Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

    Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.