BusinessMagazin

Tag: burse

  • Putin le cere oligarhilor ruşi să să-şi retragă afacerile de pe bursele străine

    Liderul de la Kremlin a semnat un amendament la lege care cere companiilor ruse să-şi delisteze acţiunile din ţări străine, grăbind astfel un proces care a accelerat după ce Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina în 2014.

    Această mutare i-ar forţa pe marii oligarhi, inclusiv pe cel mai bogat om din Rusia, Vladimir Potanin sau pe magnaţii oţelului Vladimir Lisin şi Alexei Mordaşov, să reconfigureze structura acţionariatului afacerilor pe care le deţin, în parte, poate, prin acţiuni din ţări străine care plătesc dividende în valută.

    Analiştii spun că Putin îi forţează astfel pe oligarhi să distrugă ce au construit în 30 de ani de libertate.

  • Bursele îşi revin spectaculos după ce investitorii au aflat că ar putea exista pace în Ucraina. Petrolul se ieftineşte. La Bucureşti indicele BET al bursei locale are plus 4,8%

    Acţiunile europene cresc puternic pe parcursul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, precum 5% la Frankfurt, 4,9% pentru Paris, 3,4% pentru IBEX35, iar la Bucureşti indicele BET are plus 5%, în timp ce petrolul scade cu 2% în contextul unor aşteptări pozitive ale investitorilor pentru o întâlnire diplomatică între Rusia şi Ucraina.

    Peste Ocean, contractele futures arată un plus de 1,5% prin prisma indicelui Dow Jones, potrivit datelor agregat de ZF.

    Înainte de întâlnirea de joi dintre miniştrii de externe ai Rusiei şi Ucrainei, care va avea loc în Turcia, analiştii au analizat o aparentă dezgheţare a poziţiilor. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a declarat că nu mai face presiuni pentru aderarea la NATO, unul dintre motivele declarate de Rusia pentru invazia sa. Iar investitorii au reacţionat pozitiv.

    “Deşi aceasta nu este singura cerere a preşedintelui rus Vladimir Putin, este una majoră şi îi oferă cel puţin o “victorie” pe care o poate revendica pentru a salva aparenţele în cazul în care vrea să se retragă”, spune Marshall Gittler, şeful departamentului de cercetare a investiţiilor de la BDSwiss Holding, citat de MarketWatch.

    Pe de altă parte barilul de petrol Brent scade cu 2% la 120 de dolari la o zi după ce preşedintele americane Biden a anunţat că interzice importurile de ţiţei rusesc în SUA.

    La Bucureşti, toate cele 19 acţiuni din prima ligă bursieră sunt pe plus, cu creşteri de la 1,4% pentru Petrom, 2% pentru Electrica, la 5% pentru Conpet, 6% pentru One United, la 12% pentru TeraPlast şi 13% pentru Medlife. Tranzacţiile se ridică la circa 40 mil. lei, în scădere faţă de zilele precedente.

  • Noi runde de declin pe bursele americane: Dow Jones scade cu 1,6% după anunţarea sancţiunilor lansate împotriva Moscovei. S&P 500 şi Nasdaq se depreciază cu 1,2%, respectiv 0,8%

    Marii indici de pe Wall Street încep ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii februarie cu o nouă serie de scăderi, declanşate de sancţiunile îndreptate de Statele Unite şi Uniunea Europeană împotriva Federaţiei Ruse.

    La aproape o oră de la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi, indicele Dow Jones Industrial Average se deprecia cu 1,6%. S&P 500 şi Nasdaq, indicele giganţilor din domeniul tehnologiei, scădeau cu 1,2%, respectiv 0,8%, potrivit CNBC.

    În ultimele săptămâni, unele sesiuni de tranzacţionare de pe Wall Street au început în teritorii negative şi s-au încheiat cu creşteri semnificative, sentimentul general al investitorilor părând să se schimbe astfel în curs de câteva ore.

    De exemplu, pe 24 februarie, ziua invaziei ruseşti în Ucraina, principalii indici din Statele Unite au deschis pe minus cu 2%-3%, însă au reuşit să încheie ziua pe plus.

    Totuşi, dinamica de luni ar putea arăta diferit, iar bursele americane să închidă şedinţa pe minus.

    De asemenea, se poate observa că Nasdaq a început astăzi cu o scădere mai mică prin comparaţie cu ceilalţi doi indici, în contextul în care benchmark-ul marilor companii tech a oferit scăderi mai pronunţate în ultimele luni. De exemplu,în 2022, Nasdaq este pe minus cu 14%. Dow Jones şi S&P au scăzut în aceeaşi perioadă cu 8%, respectiv 9,7%.

    La ora redactării ştirii, preţul aurului creştea cu 1,5%, iar preţul petrolului american WTI afişa un avans de 4%, potrivit MarketWatch.

     

  • Pieţele asiatice se prăbuşesc pe fondul creşterii tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia

    Pieţele din Asia s-au prăbuşit marţi dimineaţă, în condiţiile în care tensiunile dintre Ucraina şi Rusia au continuat să escaladeze, anunţă CNN. Petrolul Brent creşte cu 2,2%, iar referinţa americană cu 3,5%.

    Indicele de referinţă japonez Nikkei 225 a scăzut cu 2%. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,2%, în timp ce indicele Kospi din Coreea a pierdut 1,4%. Indicele Shanghai Composite din China şi S&P/ASX 200 din Australia au scăzut cu peste 1%.

    Prăbuşirea din Asia a fost precedată de o scădere similară pentru contractele futures ale acţiunilor americane mai devreme, luni seara, ora locală.

    Contractele futures Dow au scăzut cu 443 de puncte, sau 1,3%. Contractele futures S&P 500 au scăzut cu aproximativ 2,2%, în timp ce contractele futures Nasdaq au scăzut cu 3,26%.

    Anterior, preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat intrarea trupelor ruseşti în două regiuni separatiste pro-Moscova din estul Ucrainei, după ce a recunoscut luni independenţa acestora. Măsura de recunoaştere a teritoriilor separatiste din estul Ucrainei ca fiind independente pare să fie primul pas al unei potenţiale operaţiuni militare mai ample care vizează Ucraina, au declarat pentru CNN aproape o duzină de oficiali americani şi occidentali.

    Incertitudinea a fost reflectată şi de o creştere a preţului petrolului. Contractele futures pentru ţiţeiul american au urcat cu 3,5%, ajungând să se tranzacţioneze la 94,24 dolari pe baril. Ţiţeiul Brent a crescut cu 2,2%, la 97,42 dolari pe baril.

    Pieţele au fost închise luni în Statele Unite din cauza sărbătorii Presidents Day. Vinerea trecută, Dow Jones a închis în scădere cu aproape 233 de puncte, sau 0,7%. S&P 500 şi Nasdaq Composite au încheiat ziua cu pierderi de 0,7% şi, respectiv, 1,2%. Toţi cei trei indici au încheiat săptămâna trecută pe roşu pentru a doua săptămână consecutivă.

  • Scandalul burselor ia amploare. Elevii din 6 judeţe intră în grevă japoneză

    Elevi din 6 judeţe au început o grevă japoneză faţă de schimbările criteriilor de acordare a burselor.

    Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Timiş (AETM) anunţă că, în săptămâna 10-16 ianuarie, elevii vor organiza o grevă japoneză în semn de protest faţă de tăierea burselor.
    Luni, elevii din mai multe licee din 6 judeţe ale ţării au pornit o grevă japoneză faţă de schimbările criteriilor de acordare a burselor.
    Astfel, elevii vor purta în următoarea săptămână, pe durata orelor de curs, la braţ, o banderolă albă, pentru a protesta faţă de modificarea abuzivă a criteriilor de acordare a burselor.
    „În urma protestului organizat de asociaţiile de elevi, Ministerul Educaţiei a declarat faptul că nu va modifica înapoi criteriile de acordare a burselor. În acest sens, asociaţiile de elevi vor continua cu acţiuni, lansând o petiţie şi începând o grevă japoneză, precum şi vor acţiona în instanţă ordinul respectiv. Îndemnăm toţi elevii care îşi vor pierde bursa în urma modificărilor aduse, precum şi elevii ce doresc să fie solidari cu colegii lor, să poarte în această săptămână o banderolă albă la mână!”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de către Asociaţia Elevilor din Constanţa.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cîmpeanu: Nu poţi pretinde că jumătate din elevi sunt de top. Printre ei, şi analfabeţi funcţionali

    Ministrul Educaţiei a spus joi seara că bugetul pentru burse este mai mare în 2022.

    „Finanţarea a crescut faţă de bugetul anului 2020 de 4 ori, faţă de anul 2021 a crescut cu 60%, mai exact este vorba de un plus de 400 de milioane de lei. (…) Fondul de burse este mai mare, nu faci economii”, a spus Sorin Cîmpeanu, la Digi24.

    Conform acestuia, la finalul anului şcolar trecut 53% dintre elevii din România au avut medii de peste 8.50.

    „Nu poţi pretinde că peste jumătate din elevi sunt de top, de merit, atâta vreme cât printre ei se găsesc şi elevi încadraţi la categoria analfabeţi funcţionali”, a mai spus ministrul Educaţiei.

    Acesta admite că notele primite de elevi sunt irelevante: „Au fost irelevante nu din cauza elevilor, nu din cauza profesorilor, ci din cauza situaţiei generate de pandemie. Atâta timp cât dai notele în online nu ai nicio garanţie cu pivire la cel care îţi răspunde din spatele ecranului cu camera închisă”.

    Sorin Câmpeanu spune că şi baremul de 9,50 este tot arbitrar: „9,50 este la fel de arbitrar, a fost corelat cu procentul de 25%. Am considerat că 25% din numărul total de elevi să fie încadraţi la nivel de top pentru bursă de merit este arhisuficient. Este o asumare a mea totală”.

    Conform ministrului, hotărârea prin care s-a modificat pragul de acordare a burselor de merit a fost adopată de Guvern în 6 octombrie.

  • Bursele din SUA caută noi companii străine pe măsură ce firmele chineze continuă să se retragă: New York Stock Exchange şi Nasdaq se uită către societăţi din Asia de Sud-est şi India pentru a compensa pierderile

    În general, companiile asiatice din afara Chinei nu au avut niciodată o prezenţă semnificativă pe piaţa americană de capital, însă societăţile respective câştigă acum tot mai multă atenţie pe măsură ce tensiunile dintre Washington şi Beijing generează o încetinire a listărilor chineze în SUA, ameninţând veniturile înregistrate de New York Stock Exchange (NYSE) şi Nasdaq, scrie Financial Times.

    „Credem că întreaga regiune este pregătită pentru operaţiuni de tip IPO (oferte publice iniţiale – n.r.). Reţeaua a crescut de la câteva companii în urmă cu un an la câteva zeci în ziua de astăzi”, spune Bob McCooey, preşedintele Nasdaq Asia-Pacific, adăugând că regiunea ar putea înlocui China şi ar deveni o sursă majoră de business.

    Perspectivele privind IPO-urile efectuate în Statele Unite de către companii chineze s-au înrăutăţit în ultimele luni, pe fondul viitoarelor legi ce ar permite delistarea societăţilor chineze tranzacţionate în SUA, în contextul în care auditorii respectivelor companii nu se conformează cerinţelor impuse de autorităţile americane.

    Atragerea altor companii asiatice ar constitui o schimbare majoră faţă de trendurile adoptate în ultima perioadă. Firmele chineze au derulat mai multe IPO-uri în SUA în 2021 decât toate companiile din regiunea Asia-Pacific în ultimul deceniu, conform furnizorului de date Refinitiv, citat de FT.

    Indonezia şi India sunt văzute drept unele dintre cele mai mari oportunităţi datorită populaţiilor celor două ţări şi potenţialului de creştere pe care îl deţin, fiind luate în calcul companii din Vietnam şi Malaezia.

    Recenta listare a grupului tech Grab pe bursa din Singapore, care a completat în decembrie cea mai mare fuziune cu un SPAC (special purpose acquisition company) din istorie, a susţinut de asemenea interesul pentru regiunea Asia-Pacific.

    La fel ca Republica Populară Chineză, India impune reguli care complică planurile companiilor locale de a se lista în afara ţării. O singură societate indiană, operatorul de energie regenerabilă Azure Power, a desfăşurat un IPO în SUA în ultimii zece ani.

    Alex Ibrahim, şeful diviziei de pieţe internaţionale de capital din cadrul NYSE, susţine că există, într-adevăr, o serie de „limite de reglementare”, însă companiile pot deveni „creative” în ceea ce priveşte găsirea unor moduri de a realiza listări duale sau de a se reîncorpora în afara Indiei.

    Însă înlocuirea companiilor chineze nu va fi simplă. Momentan există 80 de companii private cu evaluări de peste un miliard de dolari în Asia-Pacific (excluzând China), însă nicio firmă nu se apropie de anvergura unor giganţi precum Alibaba, grup de e-commerce evaluat la 128 de miliarde de dolari în 2014, când a debutat pe piaţa americană de capital.

     

  • Pieţele bursiere recuperează din pierderile înregistrate după panica Omicron

    Pieţele bursiere au crescut miercuri, recuperând o mare parte din pierderile din sesiunea precedentă, investitorii profitând de scăderea preţurilor pentru a paria că cea mai recentă COVID-19 nu va afecta redresarea economică, scrie Reuters.

    Indicele EUROSTOXX a crescut cu 1,1% la începutul şedinţei de tranzacţionare, în timp ce indicele britanic FTSE 100 a urcat cu 1,3%, iar indicele german DAX cu 0,75%. Contractele futures de pe Wall Street indică o deschidere puternică .

    Indicele MSCI al acţiunilor din întreaga lume a crescut miercuri cu 0,42% până la ora 0900 GMT, după ce pierduse 1,5% în ziua precedentă, când investitorii s-au speriat de un avertisment al producătorului de medicamente Moderna, potrivit căruia vaccinurile existente sunt mai puţin eficiente împotriva variantei Omicron.

    În Asia, acţiunile au crescut cu 1,1%, traderii schimbând cursul după vânzările din ziua precedentă care au dus indicele de referinţă regional la minimul ultimelor 12 luni.

    “Ne aşteptăm ca atenţia pieţei să se îndepărteze treptat de Omicron şi să se îndrepte către o creştere pozitivă şi o traiectorie pozitivă a câştigurilor, permiţând acţiunilor să îşi reia cursul ascendent, iar unele dintre pieţele ciclice afectate în mod deosebit de negativ de evoluţiile recente, inclusiv Japonia, zona euro, energia şi sectorul financiar, să înregistreze performanţe superioare”, a declarat Mark Haefele, director de investiţii la UBS Global Wealth Management.

    De asemenea, petrolul şi-a revenit după scăderile abrupte din şedinţa precedentă, înaintea unei reuniuni a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC).

    Cotaţia futures a ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 3,88%, la 68,75 dolari pe baril. Contractele futures pentru petrolul Brent au câştigat 4,17%, la 72,12 dolari pe baril.

    Pieţele globale au fost, de asemenea, sub presiune de vânzare marţi, după ce preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat că achiziţiile de active ar putea fi reduse mai rapid, pentru a combate creşterea inflaţiei.

    “În prezent, accentul pieţei a fost pus pe Omicron şi pe potenţialul pe care îl poate perturba lumea, dar adevăratul accent ar trebui să fie pus pe Fed şi pe politica de rate. Acesta este cel mai mare şoc care a apărut în ultima zi”, a declarat Kerry Craig, strateg de piaţă la nivel mondial la JPMorgan Asset Management.

    Creşterea randamentelor a făcut ca dolarul să se stabilizeze faţă de majoritatea valutelor şi să câştige teren în faţa monedei japoneze. Acest sentiment a ajutat, de asemenea, dolarul australian, care a crescut cu 0,6% faţă de minimul ultimelor 32 de luni înregistrat marţi.

    Aurul, în ciuda tuturor emoţiilor, nu a profitat de statutul de refugiu sigur, preţul spot fiind de 1.779 de dolari pe uncie, în creştere cu 0,3%.

  • „Indicele fricii” de pe Wall Street înregistrează cea mai mare creştere din ultimele zece luni

    Un indice privind volatilitatea burselor de pe Wall Street a ajuns la cel mai ridicat nivel din luna septembrie, conform MarketWatch.

    Vineri, zi de Black Friday în Statele Unite, indicii bursieri Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq au scăzut în prima oră de tranzacţionare cu aproximativ 2,7%, 2%, respectiv 1,8%, evoluţii influenţate de temerile privind noua variantă de coronavirus din Africa de Sud şi volumul mai mic de tranzacţionare de după Ziua Recunoştinţei (25 noiembrie).

    Noua tulpină a ajuns deja în Europa, fiind descoperită astăzi în Belgia, cât şi în Israel şi Hong Kong.

    Indicele CBOE Volatility (VIX) a crescut vineri la ora 17:30 cu aproximativ 45% şi a ajuns la 27,1 puncte, ceea ce marchează cel mai ridicat nivel din luna septembrie şi cea mai mare creştere zilnică de la sfârşitul lunii ianuarie.

    Creat la finalul anilor ‘90, indicele a devenit cunoscut pe Wall Street drept un „etalon al fricii”. Indicele, care foloseşte o serie de opţiuni pe S&P 500 pentru a măsura prognozele traderilor pentru volatilitate într-o perioadă viitoare de 30 de zile, tinde să crească pe măsură ce scad acţiunile.

    Recent, VIX se tranzacţiona sub media istorică de 19,5.

    Scăderi abrupte vineri dimineaţa pe bursele europene. Motivul principal: o nouă variantă mutantă de coronavirus, descoperită în Africa de Sud

     

  • „Vreau în clasa a IX-a”

    Penny

     

    Motivaţie: Reprezentanţii Penny consideră că educaţia construieşte viitorul, aşa că una dintre priorităţile companiei în cadrul strategiei de Corporate Social Responsibility (CSR) presupune sprijinirea copiilor şi a adulţilor din mediile defavorizate pentru o integrare mai uşoară în societate.

    „Ne propunem să facem asta prin îmbunătăţirea oportunităţilor de studiu şi prin ajutarea celor pe care îi sprijinim în găsirea unui loc de muncă potrivit. În România avem o rată de abandon şcolar de 16,4%, cu 6% mai mare faţă de media europeană. Acest lucru se poate înrăutăţi semnificativ dacă ne gândim că aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online în 2020. Implicarea noastră poate face diferenţa, astfel că iniţiem şi susţinem cauze legate de educaţie şi ocuparea forţei de muncă.”

    Descrierea proiectului: Din 2017, alături de asociaţia World Vision România, compania oferă sprijin sub formă de burse lunare şi oportunităţi de practică şi angajare pentru 100 de elevi din cadrul programului „Vreau în clasa a IX-a”. Sprijinul presupune, în principal, oferirea unei burse lunare în valoare de 150 de lei care acoperă elemente precum rechizite şi manuale, ateliere lunare de socializare, gândire critică, anteprenoriat şi ateliere vocaţionale, consiliere individuală şi sprijin individualizat.

    „Credem că este datoria noastră să oferim mai mult decât locuri de muncă în comunităţile în care suntem prezenţi cu magazine. Ca atare, alegerea susţinerii elevilor din cadrul acestui program contribuie la consolidarea acestui obectiv de awareness. Mai mult decât atât, la Penny căutăm oameni ambiţioşi, cu spirit de echipă, dornici să lucreze într-o companie în care desfăşurăm lucrurile simplu şi rapid. Atunci când alegem să susţinem tinerii, avem în vedere şi obiectivele de employer branding prin care ne dorim să fim percepuţi ca angajatori atractivi pentru tinerii care îşi vor căuta un loc de muncă după absolvirea studiilor.”

    Rezultate: Rezultatele înregistrate în proiect până acum arată cât de mult contează pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare a copiilor din mediul rural o investiţie reală şi personalizată în educaţia lor. Astfel, în anul şcolar 2018 – 2019 au obţinut bursă aproximativ 692 de tineri, iar în perioada 2018 – 2019 au absolvit 1.513 de tineri în total, dintre care 260 absolvenţi de facultate.