Tag: Bucegi

  • Săptămâna viitoare începe în Munţii Bucegi festivalul Padina Fest

    Joia viitoare (23 iulie 2015) începe cea de a şasea ediţie a Padina Fest, un eveniment dedicat pasionaţilor de muzică şi de activităţi sportive montane.
    În cadrul festivalului,  în timpul zilei au loc evenimente sportive şi activităţi recreaţionale din cele mai îndrăzneţe – Maratonul Bucegilor, căţărări pe stâncă, rapel sau tiroliene, ateliere de aventură, iar serile sunt dedicate în exclusivitate concertelor.

     Joi vor urca pe scena Padina Fest 3 trupe la început de drum:The Purple Dandies, Gray Matters şi Poşta Mare (Timişoara).  Noaptea de vineri va fi dedicată rock-ului, astfel că pe 24 iulie vor susţine concerte cele mai bune trupe de rock şi alternative ale momentului: Alternosfera, Luna Amară, Robin and the Backstabbers, Firma. Sâmbătă seară vor avea loc concertele Şuie Paparude, Firkin (Ungaria), Naked(Serbia) şi Nişte Băieţi. 

    Un eveniment aparte îl reprezintă redeschidera Peşterii Ialomiţa, care în ultimul an a fost închisă pentru reamenajări. Momentul va fi punctat de Camerata Muntenia printr-un recital de excepţie sâmbătă, 25 iulie, începând cu orele 11:00 a.m. Camerata Muntenia va mai susţine un recital şi pe scena Padina Fest, dar duminică dimineaţă, tot de la ora 11:00.

    Festivalul Padina Fest este sustinut de Consiliul Judeţean Dâmboviţa prin Centrul Judeţean de Cultură, Primăria Moroeni, Asociaţia Salvatorilor Montani din România, Heineken România, Generali România, 360 Revolution, Hotel Peştera, Asociaţia Mainoi, Smartatletic, ALIAT şi mulţi alţii.


     

     

  • 71% dintre tineri consideră că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală

     „Anul acesta, am făcut primul pas în programul Meserii pentru România. Pentru început,  campania s-a adresat şcolilor postliceale, aici ne-a îndreptat studiul Meserii pentru România, iniţiat de Bucegi, în vară. Am văzut atunci că peste jumătate dintre tineri ar opta pentru o meserie din categoria gulerelor albastre şi cred că şcoala este cel mai potrivit loc pentru deprinderea unei meserii. Cu toate acestea, meseriile nu primesc respectul cuvenit. Prin programul de dotări început acum, am vrut să ajutăm şi şcolile să pregătească mai bine viitorii meseriaşi, piatra de temelie a ţării, şi să îi facem şi pe români să îşi recâştige respectul în meseriile lor, să conştientizeze utilitatea lor”, a declarat Narcis Horhoianu, marketing director Heineken România.

    Trei şcoli cu clase postliceale au fost premiate de juriul format din reprezentanţi Junior Achivement şi Heineken România:

    I. Pe locul I s-a aflat singura şcoală din sudul şi estul ţării care pregăteşte specialişti în domeniul pielăriei: Colegiul Tehnic „Petru Rareş” din Bucureşti.

    Aici funcţionează, începând din anul şcolar 2014-2015, o clasă cu profil unic în ţară: Creator proiectant de articole din piele şi înlocuitori. Şcoala va investi suma în crearea unui atelier modern, dotat cu utilaje, echipamente, calculatoare şi soft-uri specializate pentru crearea tiparelor pentru încălţăminte.

    II. Locul II a fost luat de singura şcoală din judeţul Gorj care formează meseriaşi în domeniul veterinar: Liceul Tehnologic Bârseşti, Târgu Jiu.

    Şcoala va investi banii primiţi în cadrul programului „Meserii pentru România” în renovarea şi dotarea laboratorului veterinar. Peste 130 de elevi sunt beneficiarii direcţi a programului.

    III. Locul III i-a fost atribuit unei şcoli din domeniul alimentar, cu rezultate bune în ceea ce priveşte integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii: Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi” din Iaşi. 

    Investiţia va permite şcolii să modernizeze laboratorul de industrie alimentară. Peste 500 de elevi se pregătesc în unitatea şcolară pentru calificarea de tehnician controlul calităţii produselor agro-alimentare.

    În competiţia „Meserii pentru România”, lansată de berea Bucegi în luna august, în colaborare cu organizaţia non-guvernamentală Junior Achievement, s-au înscris 101 şcoli postliceale şi licee cu clasa a 13-a. Şcolile înscrise în competiţie au profile între cele mai diverse, de la comerţ şi industrie alimentară, sudură, până la telecomunicaţii, silvicultură şi design vestimentar. Aplicaţiile au vizat în special modernizarea şi dotarea laboratoarelor, precum şi achiziţia de aparatură performantă.  Programul s-a adresat cadrelor didactice, managementului şcolilor şi tinerilor din clasa a 13-a şi şcolilor postliceale. Investiţiile în dotări şi echipamente nu vor contribui doar la îmbunătăţirea procesului educaţional, ci vor facilita şi parteneriatele cu mediul de afaceri şi dezvoltarea unor programe eficiente de formare profesională.

    Şcolile postliceale, ajutate să pună în aplicare proiectele

    Programul „Meserii pentru România” este implementat în şcoli cu ajutorul organizaţiei Junior Achievement.  Pe tot parcursul programului, reprezentanţii şcolilor participante au beneficiat de resurse educaţionale, webinarii şi consultanţă personalizată din partea experţilor Junior Achievement pentru scrierea şi îmbunătăţirea cererilor de finanţare.

    Programul „Meserii pentru România” a fost lansat în cadrul platformei cu acelaşi nume, ca urmare a unui studiu efectuat de D&D Research, la iniţiativa Bucegi, care a arătat că cererea românilor pentru meserii este mare.

    o          Peste 53% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani s-ar orienta către meserii

    o          71% dintre ei consideră că o meserie se învaţă cel mai bine la şcoală

    o          Muncitorii necalificaţi au o pondere mare în rândul populaţiei, fiind a 3-a cea mai frecventă ocupaţie, după agricultori şi vânzători, deşi cererea de muncitori calificaţi pe piaţa muncii este mare

    Bucegi este în prezent cea mai consumată bere la sticlă de 2.5l din România (Nielsen România, RMS 2014). Produsă prima dată la Constanţa şi Craiova şi apoi în toate fabricile de stat, berea Bucegi este prima bere pasteurizată din România, cu distribuţie naţională.

     

  • Turiştii care vor vizita Parcul Natural Bucegi vor trebui să plătească 5 lei pe sezon

    Turiştii care vor intra în Parcul Natural Bucegi vor plăti ”un tarif de vizitare” de 5 lei pe sezon, iniţiativa aparţinând conducerii parcului, care spune că există o lege care permite introducerea unui astfel de tarif.

    ”Următoarea activitate pe care ne propunem să o rezolvăm este aceea de a stabili un sistem de colectare a tarifului de vizitare a Parcului Natural Bucegi. Acest tarif de vizitare există, el este stabilit conform Legii ariilor protejate, dar având în vedere că Bucegiul este una dintre cele mai accesibile arii protejate, acest tarif de vizitare este foarte greu de colectat”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX directorul Parcului Natural Bucegi, Horia Iuncu.

    El a precizat că este vorba despre o ”sumă modică”, de 5 lei pe sezon, şi va fi plătită o dată pentru sezonul de vară şi o dată pentru sezonul de iarnă, banii urmând să fie folosiţi pentru igienizarea muntelui, colectarea şi evacuarea gunoiului, întreţinerea traseelor, întreţinerea centrului de vizitare şi pentru ”acţiuni de conştientizare publică”.

    Potrivit directorului Parcului Natural Bucegi, ”tariful de vizitare” nu a fost încă introdus, iar deocamdată nu a fost stabilită o dată în acest sens.

    Conducerea Parcului Natural Bucegi are în vedere trei modalităţi de colectare a acestor bani. Una dintre acestea este amplasarea a două automate, care au fost deja achiziţionate, la staţiile de telecabină, urmând ca turiştii să introducă banii, iar aparatul să elibereze un tichet de o anumită culoare, valabil un sezon.

    O a doua modalitate ar fi plata prin SMS, iar conducerea Parcului Natural Bucegi a iniţiat deja discuţii în acest sens cu operatorii de telefonie mobilă, a precizat directorul Horia Iuncu.

    Acesta a mai spus că a treia modalitate de colectare a tarifului de vizitare este încasarea banilor prin casă de marcat şi eliberarea unui bon fiscal.

    Directorul Parcului Natural Bucegi nu a putut estima suma care va fi strânsă de pe urma introducerii acestui tarif.

    ”Va trebui să apelăm pur şi simplu la bunăvoinţa vizitatorilor pentru că nu am oameni pe care să-i angajez şi care să stea la fiecare potecă care intră în parc şi să perceapă acest tarif”, a spus Horia Iuncu.

  • Crucea Caraiman, în Cartea Recordurilor: Este cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan

     Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial, situată pe Vârful Caraiman din Munţii Bucegi, este un monument istoric clasat în grupa A (de valoare naţională şi universală), potrivit Listei Monumentelor Istorice alcătuite de Ministerul Culturii.

    Crucea Caraiman este situată la altitudinea de 2.291 metri, conform Guinness World Record. Monumentul are o înălţime de 39,5 metri şi include un soclu din ciment de 8 metri.

    Cunoscut şi sub denumirea Crucea Eroilor, monumentul a fost ridicat pentru a cinsti memoria românilor care au murit în Primul Război Mondial.

    Monumentul a fost verificat de către experţii Guinness pe 14 august 2013, se mai spune pe site-ul Guinness.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prognoza meteo pentru masivele Bucegi şi Făgăraş. Starea stratului de zăpadă

    Sâmbătă, la ora 8 dimineaţa, stratul de zăpadă măsura 17 cm la Sinaia, 22 cm la Predeal, 42 cm la Bâlea Lac, 7 cm la Păltiniş, 40 cm la Vârful Omu.

    Potrivit Serviciului Regional de Prognoză a Vremii Sibiu, începând de sâmbătă seara, vremea se va răci. Cerul va fi mai mult noros. Vântul va sufla moderat, cu intensificări temporare până la tare în zonele înalte, viscolind sau spulberând zăpada. Se va semnala ceaţă.

    La altitudini de peste 1.800 m, temperaturile minime vor fi cuprinse între -16 şi -12 grade, iar cele maxime între -13 şi -9 grade. Sub 1.800 m, temperaturile minime vor fi cuprinse între -12 şi -8 grade, iar cele maxime între -9 şi -4 grade. La altitudinea de 2.500 m, vântul va sufla din sector nord-vestic cu viteze de 60-80 km/h.

    În zonele înalte (peste 2.000 m), zăpada prezintă cruste îngheţate la suprafaţă. Zăpada însemnată (peste 40 cm) care va cădea în următoarele 48 de ore se va depune peste cruste de gheaţă, crescând astfel riscul declanşării de avalanşe, mai ales pe pantele înclinate.

    Sub 2.000 m, stratul de zăpadă nu este continuu. Zăpada care se va depune va forma un strat de 25-30 cm (mai mare pe văi), existând un risc moderat de declanşare a avalanşelor pe pantele înclinate.