BusinessMagazin

Tag: Bruxelles

  • The Guardian: Uniunea Europeană pregăteşte AMÂNAREA Brexit/ Acordul elaborat de Bruxelles cu Theresa May riscă să fie respins

    Marea Britanie ar trebui să iasă din Uniunea Europeană pe 29 martie, dar acest termen este considerat acum de Bruxelles foarte improbabil din cauza opoziţiei cu care se confruntă Guvernul britanic în Camera Comunelor. Bruxellesul aşteaptă din partea Londrei în următoarele săptămâni o cerere oficială de prelungire a Articolului 50 al Tratatului UE.

    După primirea solicitării formale, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, ar urma să convoace un summit european special.
     

    Oficiali UE au declarat pentru cotidianul The Guardian că durata prelungirii termenului negocierilor în virtutea Articolului 50 va fi determinată în funcţie de motivul invocat de premierul Theresa May pentru solicitarea de amânare.

    O prelungire “tehnică” până în iulie va fi probabil primul pas pentru a oferi Guvernului Theresa May timp suplimentar pentru revizuirea şi ratificarea actualului Acord Brexit imediat după ce Downing Street va avea o idee clară despre ce vrea majoritatea din Camera Comunelor.

    Un oficial UE a declarat: “Dacă premierul britanic va rămâne în funcţie şi ne va informa că are nevoie de mai mult timp pentru a obţine aprobarea Acordului Brexit în Parlament, va fi oferită o extindere tehnică până în iulie”.

    Funcţionari europeni de rang înalt au explicat că ar putea fi oferită o amânare mai mare, printr-o altă decizie, în cazul în care în Marea Britanie vor fi convocate alegeri parlamentare anticipate ori un nou referendum pe tema apartenenţei la UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România prezintă astăzi, la Bruxelles, priorităţile Preşedinţiei Consiliului UE

    „Mâine (marţi-n.r) voi participa la Bruxelles la prima reuniune a Consiliului Afacerilor Generale (CAG – n.r.) prezidată de către România. Este şi prima reuniune ministerială prezidată de către ţara noastră. Unul din subiectele de pe agendă va fi prezentarea de priorităţi, altul va fi prezenarea cadrul financiar multianual”, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Guvern.

    De asemenea, alte teme abordate, potrivit declaraţiilor ministrului, vor fi atacurile cibernetice, dar şi dezinformările legate de alegerile pentru Parlamentul European.
     
    Preşedinţia română a Consiliului UE va informa miniştrii de resort din celelalte state membre asupra discuţiilor pe marginea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.
     
    Reuniunea CAG va începe marţi, de la ora 10.05 şi va fi urmată de o conferinţă de presă, la ora 13.00, susţinută de ministrul delegat George Ciamba.
     
    George Ciamba a susţinut că România a preluat, odată cu preluarea Preşedinţiei Consiliului UE, peste 250 de dosare active de pe agenda Uniunii.
     

  • Dăncilă la Bruxelles, după ce Opoziţia a susţinut că l-a înlăturat pe Dragnea din fruntea Camerei Deputaţilor: Avem susţinerea guvernului în Parlament. Nu am absolut nicio emoţie

    ”Nu avem probleme cu majoritatea parlamentară. Nu confundaţi cele două locuri din Camera Deputaţilor cu majoritatea. Majoritatea înseamnă Senat şi Camera Deputaţilor. Avem susţinerea guvernului în Parlamentul României şi nu am absolut nicio emoţie legată de moţiunea de cenzură”; a răspuns premierul Viorica Dăncilă întrebării unui jurnalist cu privire la majoritatea parlamentară din România.
     
    Şi preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a afirmat că nu s-a modificat majoritatea parlamentară.
     

  • Proteste violente „în inima” Europei: Zeci de persoane au fost reţinute după proteste faţă de preţul la carburanţi în Bruxelles

    Aproximativ 300 de persoane au participat la protestul organizat de mişcarea “Vestele galbene”.
     
    Protestatarii au fost violenţi, două vehicule de poliţie fiind incendiate.
     
    Poliţia a folosit gaze lacrimogene şi tunuri de apă împotriva protestatarilor care au atacat cu pietre.
     
    Circa 60 de persoane au fost reţinute.
     

  • Tăriceanu, despre corupţie: România e undeva la mijloc în clasamentul ţărilor europene

    “A fost cred că şi o întrebare în legătură cu corupţia din partea unui parlamentar, care a spus că e un fenomen adânc înrădăcinat în România. Am spus că e un fenomen care ne preocupă, dar e un fenomen ca şi în alte ţări europene. România e în clasamentul ţărilor europene undeva la mijloc. Sunt ţări cu democraţii mai vechi cu mult înaintea noastră. România a făcut progrese şi cred că va face în continuare. În România, spre deosebire de ţările din occident nu există un mare caz de corupţie”, a declarat Călin Popescu-Tăriceanu, într-o conferinţă de presă care s-a desfăşurat miercuri la Parlament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Wizz Air a lansat o nouă destinaţie din România. Unde veţi putea zbura cu preţuri care încep de la 69 de lei

    Potrivit reprezentanţilor companiei Wizz Air, noua rută de la Craiova spre Bruxelles Charleroi (Belgia) este una dintre cele 11 nou anunţate astăzi în întreaga reţea extinsă a Wizz Air.

    Noua cursă va fi operată de două ori pe săptămână, marţea şi sâmbăta, începând cu data de 15 decembrie, preţul unui bilet pornind de la 69 de lei.

    În primele şapte luni ale anului 2018, Wizz a transportat peste 4,5 milioane de pasageri  din România, cu 13% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent, şi peste 260.000 de pasageri de la şi spre Craiova. În prima parte a anului Wizz Air a atins un indicator important la Craiova, depăşind 1 milion de pasageri transportaţi de la începerea operaţiunilor, iar până la finalul lunii iulie aproape 1,2 milioane de pasageri au călătorit cu Wizz din acest oraş, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

  • Studiu: Aproximativ 37 de milioane de maşini diesel încă mai circulă pe drumurile europene

    Aproximativ 37 de milioane de maşini diesel încă mai circulau pe drumurile europene în 2017, deşi depăşesc de cel puţin trei ori limitele impuse de Uniunea Europeană cu privire la emisiile de oxid de azot (NOx).

    Raportat la anul 2015, numărul este cu şase milioane mai mare şi raportat la 2016 este cu 2,2 milioane unităţi mai mare. Cea mai mare parte a acestor autovehicule, în jur de 6,5 milioane, circulă pe drumurile din Germania, 5,3 milioane pe cele din Marea Britanie, 4 milioane în Italia şi 2,4 milioane în Spania. Privitor la această ultimă defalcare insă, Transport & Environment a prezentat valori din 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Ministrul Finanţelor din România a semnat, la Bruxelles, Carta Vamală Europeană

    „Securizarea punctelor vamale, dotarea cu echipamente de ultimă generaţie şi modernizarea infrastructurii vamale este unul dintre principalele obiective ale Ministerului Finanţelor Publice pentru anul 2018”, a declarat Eugen Teodorovici.

    Semnarea Cartei Vamale Europene a avut loc cu ocazia celebrării celor 50 de ani de Uniune Vamală, sub înaltul patronaj al lui Pierre Moscovici, comisar european pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă şi, a lui Hartwig Löger, ministrul de Finanţe al Austriei – ţară care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării