BusinessMagazin

Tag: break

  • Peste jumătate dintre români stau acasă în mini-vacanţa de 1 mai. Micii, puiul şi ceafa sunt primele opţiuni pentru grătar

    Jumătate dintre români alocă 150 de lei petrecerilor de 1 mai, un sfert vor cheltui până la 300 de lei, 12% se vor apropia de 500 de lei, 5% până la 700 de lei şi 6% vor depăşi şi acest prag. De altfel, peste jumătate dintre români afirmă că au acelaşi buget pentru 1 mai ca şi anul trecut, iar un sfert chiar vor reduce din cheltuieli.

    Dintre cei care optează să petreacă mini-vacanţa departe de casă, o treime vor urca la volanul maşinii personale, unul din zece români va fi pasager în maşinile prietenilor, 5% optează pentru tren şi doar 2% călătoresc cu avionul.

    Dacă ordinea preferinţelor pentru staţiunile de pe litoral este Mamaia, Vama Veche şi Năvodari, peste jumătate dintre respondenţi consideră că Vama Veche nu este pe gustul lor, un sfert afirmă că staţiunea „nu mai este ce a fost” şi doar 15% se declară în continuare încântaţi de locaţie.

    Cum grătarul nu lipseşte din lista obiceiurilor de 1 mai, nici micii nu lipsesc din meniu, astfel că peste jumătate dintre români vor pune mititei pe grătar şi în acest an. 45% vor completa cu carne de pui iar 39% vor pune pe grătar şi ceafă de porc. O treime dintre respondenţi spun că din meniu nu va lipsi nici garnitura, legume pe grătar. O treime din români aleg, cu toate acestea, să nu facă grătar, şi doar 4% au în meniu carne de berbec.

    8 din 10 români îşi vor cumpăra cele necesare din supermarket, în timp ce puţin peste un sfert din respondenţi vor alege pieţele din cartier. Producătorii independenţi urcă pe a treia poziţie în topul preferinţelor pentru aprovizionare, cu 13%, la distanţă considerabilă faţă de chioşcurile de la parterul blocurilor sau livrările la domiciliu.

    Sondajul a fost de Provident şi a fost desfăşurat online, în luna aprilie 2018, pe un eşantion de 1.575 de respondenţi din toată ţara, 29% cu venituri între 1.001 şi 2.000 lei, 25% cu venituri între 2.001 şi 3.000 lei, 16% peste 4.001 lei şi 15% atât cu venituri mai mici de 1.000 lei, cât şi de la 3.001 la 4.000 lei.

  • Peste jumătate dintre români stau acasă în mini-vacanţa de 1 mai. Micii, puiul şi ceafa sunt primele opţiuni pentru grătar

    Jumătate dintre români alocă 150 de lei petrecerilor de 1 mai, un sfert vor cheltui până la 300 de lei, 12% se vor apropia de 500 de lei, 5% până la 700 de lei şi 6% vor depăşi şi acest prag. De altfel, peste jumătate dintre români afirmă că au acelaşi buget pentru 1 mai ca şi anul trecut, iar un sfert chiar vor reduce din cheltuieli.

    Dintre cei care optează să petreacă mini-vacanţa departe de casă, o treime vor urca la volanul maşinii personale, unul din zece români va fi pasager în maşinile prietenilor, 5% optează pentru tren şi doar 2% călătoresc cu avionul.

    Dacă ordinea preferinţelor pentru staţiunile de pe litoral este Mamaia, Vama Veche şi Năvodari, peste jumătate dintre respondenţi consideră că Vama Veche nu este pe gustul lor, un sfert afirmă că staţiunea „nu mai este ce a fost” şi doar 15% se declară în continuare încântaţi de locaţie.

    Cum grătarul nu lipseşte din lista obiceiurilor de 1 mai, nici micii nu lipsesc din meniu, astfel că peste jumătate dintre români vor pune mititei pe grătar şi în acest an. 45% vor completa cu carne de pui iar 39% vor pune pe grătar şi ceafă de porc. O treime dintre respondenţi spun că din meniu nu va lipsi nici garnitura, legume pe grătar. O treime din români aleg, cu toate acestea, să nu facă grătar, şi doar 4% au în meniu carne de berbec.

    8 din 10 români îşi vor cumpăra cele necesare din supermarket, în timp ce puţin peste un sfert din respondenţi vor alege pieţele din cartier. Producătorii independenţi urcă pe a treia poziţie în topul preferinţelor pentru aprovizionare, cu 13%, la distanţă considerabilă faţă de chioşcurile de la parterul blocurilor sau livrările la domiciliu.

    Sondajul a fost de Provident şi a fost desfăşurat online, în luna aprilie 2018, pe un eşantion de 1.575 de respondenţi din toată ţara, 29% cu venituri între 1.001 şi 2.000 lei, 25% cu venituri între 2.001 şi 3.000 lei, 16% peste 4.001 lei şi 15% atât cu venituri mai mici de 1.000 lei, cât şi de la 3.001 la 4.000 lei.

  • Airbnb vs chirie: ce este mai profitabil?

    România a atras anul trecut peste 12 milioane de turişti, fiind cel mai bun an din 1990 încoace din acest punct de vedere, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Capitala a depăşit pragul de 2 milioane de turişti anul trecut, iar odată cu ei a crescut şi numărul de hoteluri. Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt de aproape trei ori mai multe (în jur de 20.000). |n aceşti ani au apărut atât hoteluri noi, cât şi multe apartamente care funcţionează în regim hotelier, fiind clasificate ca hosteluri sau închiriate prin Airbnb. Bucureştiul a devenit o ţintă de city break de vacanţe atât pentru români, cât şi pentru străini.

    Mădălin Pop este una dintre persoanele care s-au gândit să-şi închirieze o proprietate pentru a obţine un venit în plus. Ideea i-a venit când se uita după un spaţiu de cazare în urmă cu patru ani în Copenhaga. ”Am reuşit să găsesc un apartament perfect pentru ce aveam nevoie la acel moment şi m-am gândit că şi eu aş putea introduce în acest sistem o mansardă, care se afla în casa unde avem birourile afacerii de familie“, spune el.

    Mădălin Pop trăieşte în Braşov, unde are două locuinţe listate pe Airbnb, şi a primit distincţia de ”superhost“, ce îi asigură o vizibilitate mai mare şi, drept urmare, şi mai mulţi clienţi.

    Livia Radu este antreprenoare, cu experienţă în real estate şi în management; şi ea a vrut să încerce modelul de business Airbnb. A început în vara anului trecut cu o proprietate în centrul vechi şi acum a ajuns la cinci şi la statutul de ”superhost“. ”Cel mai important pentru o afacere în sistem Airbnb este locaţia. În Bucureşti, cel mai bine se mişcă centrul vechi. Am avut un apartament care nu era central şi în iarnă am mers pe pierdere cu el, am renunţat la proprietate“, spune Livia Radu.

    În acest moment, preţul pe noapte al celor două locuinţe deţinute de braşovean începe de la 159 de lei, iar Pop consideră că este ”o afacere profitabilă deoarece costurile de întreţinere şi funcţionare sunt mici“. În cazul mansardei nu a existat o investiţie iniţială, pentru că spaţiul era deja amenajat, astfel pentru acest spaţiu a făcut câteva modificări decorative şi a cumpărat electrocasnice. ”Cea mai nouă locaţie, Sunset Cottage, pe care am finalizat-o în vara anului 2016, este o veche căsuţă aflată în aceeaşi curte cu mansarda. Din cauză că era o casă relativ veche, investiţia cu renovarea ei şi amenajarea grădinii cât şi a interioarelor ne-au costat peste 10.000 euro, investiţie pe care am estimat că o vom recupera în aproximativ doi ani“, spune Mădălin Pop.

    O garsonieră centrală în Bucureşti se poate închiria în mod tradiţional cu 300-400 de euro pe lună, este de părere Livia Radu, care adaugă că prin Airbnb se poate câştiga chiar mai bine; pentru aceeaşi locuinţă ”închiriată cu 20-25 de euro pe noapte, cu un grad de ocupare de 60-70%, câştigi cam 550 de euro“. Totuşi, cei 150 de euro în plus nu sunt un profit net deoarece intervin costuri de curăţenie, de spălare a lenjeriilor şi trebuie plătită o persoană pentru primirea oaspeţilor. ”Dacă te ocupi tu de primirea clienţilor, atunci trebuie să renunţi la jobul tău deoarece, în general, check in-urile se fac între 12 şi 14“, crede antreprenoarea.

    ”Am pornit businessul acesta având experienţă în real estate şi în management HoReCa şi în mare am avut know-how-ul pentru a-l face să crească şi să aducă profit, totuşi nu consider Airbnb o afacere satisfăcătoare până acum, după opt luni de activitate. Există un profit, dar nu este cel aşteptat“, spune Livia Radu.

    Mihai, o altă gazdă din Bucureşti, al cărui nume a fost schimbat pentru a-i păstra anonimatul dorit, spune că închirierea prin Airbnb este mai rentabilă decât închirierea tradiţională. ”|n loc de 200 de euro net lunar pentru închirierea tradiţională, avem în medie cam 500 de euro, din care trebuie scăzute însă utilităţile şi întreţinerea, 150-200 de euro, şi curăţenia“, spune el. Mihai consideră totuşi că avantajul cel mai mare este că nu trebuie să revinvestească în locuinţă la fel de mult ca în cazul unor chiriaşi tradiţionali. ”Plus, sistemul de rating îi stimulează pe clienţi să fie grijulii cu locuinţa.“

    El a început să închirieze prin Airbnb în urmă cu câţiva ani. ”Aveam locuinţa disponibilă şi am fost încântat de noua posibilitate de închiriere. Prin Airbnb ai un control mai precis asupra locuinţei faţă de varianta de închiriere tradiţională, cu poveştile clasice despre chiriaşi care abuzează de locuinţă sau care sunt rău-platnici. Ai posibilitatea de a o retrage de la inchiriere pentru perioade determinate, iar rentabilitatea este ceva mai mare“, spune Mihai.

    Achiziţia unui imobil pentru închiriere este o afacere veche. Apartamentele din zona centrală sau semicentrală, cele situate aproape de centre comerciale şi de birouri atrag cele mai bune randamente, respectiv valoare a chiriilor în raport cu valoarea de achiziţie. |n timp ce zonele centrale atrag cele mai mari venituri din chirii, raportat la preţul apartamentelor acestea nu reprezintă neapărat cea mai bună investiţie, fără a lua în calcul aprecierea în timp a imobilului.

    Cel mai mare randament (de 8,5%) este înregistrat de locuinţele din cartierul bucureştean Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie al unui apartament cu două camere) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro. De partea cealaltă, cele mai mari venituri din chirii în cazul unui apartament nou sunt generate de cele din cartierul Dorobanţi, unde preţul mediu de achiziţie la două camere este de 176.000 de euro, iar chiria aproape 800 de euro lunar. |nsă, deşi chiria este cea mai mare, investiţia în apartament se poate amortiza în peste 18 ani, luând în calcul strict venitul din chirie, nu şi din posibila apreciere în timp. Nested, agenţie imobiliară din Londra, a realizat Real Estate Return on Investment Index, pentru a vedea în ce oraşe investiţia în imobiliare este cea mai rentabilă.

    Aşadar potrivit cercetării realizate de Nested, Bucureştiul se află pe locul 10 în topul celor mai rentabile investiţii, exemplificând faptul că o locuinţă cu trei camere se vinde în medie cu 157.966 de euro, iar chiria lunară, în medie, ar fi de 601 euro, ceea ce ar însemna că investitorul şi-ar recupera suma în 263 de luni (aproape 22 de ani). Totuşi, proprietarul ar putea să-şi recupereze suma mai rapid prin închirierea locuinţei pe Airbnb. Potrivit Nested, chiria lunară pentru o locuinţă cu 3-4 camere pe Airbnb este de 3.441 de euro, ceea ce ar însemna o recuperare a investiţiei în 46 de luni (aproape 4 ani). ”Oraşele turistice precum Braşov sau Sibiu cred că merg mai bine ca Bucureştiul. Cei care vin în Capitală văd Casa Poporului, Muzeul Satului, centrul vechi, apoi fac excursii la Peleş şi la Bran. Airbnb merge cel mai bine în ţări turistice cum sunt Marea Britanie, Turcia, Grecia, Italia, Spania“, este de părere Livia Radu.

    Cel mai rentabil oraş pentru investiţie în imobiliare ar fi, potrivit sursei citate, Durban (Africa de Sud), unde o locuinţă cu trei camere costă în medie 88.400 de dolari, iar suma ar fi recuperată în 167 de luni (în regim de chirie normală) şi în doar 18 luni prin Airbnb, unde chiria pentru un apartament cu 3-4 camere ar fi de 4.967 de dolari.

    ”Le recomand Airbnb persoanelor care deja deţin o proprietate. Câştigul poate fi mai mare dacă te ocupi tu de una-două proprietăţi; astfel, în loc să faci 500-550 de euro pe lună prin închiriere tradiţională, poţi să câştigi 700-900 de euro. Şi ca să-ţi fie mai uşor, trebuie gândit un sistem de primire a oaspeţilor care să nu presupună prezenţa ta“, spune Livia Radu, care atrage atenţia că deşi venitul este mai mare prin platforma online, şi efortul depus este mai mare faţă de închirierea normală.

    Investitorii care se ocupă de mai mult timp de închiriere prin Airbnb spun că este bine să ai cât mai multe proprietăţi. ”Dar dacă ai 30 de proprietăţi, trebuie să angajezi 3-4 persoane pentru a face curăţenie şi nu mai poţi lasa una singură să se ocupe de primirea clienţilor, ci îţi trebuie 2-3 persoane, pe care trebuie să le plăteşti cu 1.500-2.000 de lei, sau un sistem bine pus la punct de self-check-in. Venitul creşte progresiv, dar nu suficient“, explică antreprenoarea.

    ”Acum câţiva ani, preţurile pe Airbnb erau mai mari. Cred că va continua tendinţa de aliniere a pieţei de închiriere pe termen scurt la piaţa tradiţională, pe măsura ce tot mai multe locuinţe intră în oferta locală Airbnb şi a altor platforme similare“, consideră Mihai.

    Cine foloseşte Airbnb în România? Turiştii care se cazează prin Airbnb sunt tineri, până în 40 de ani, deopotrivă români cât şi străini. |n mod tradiţional, perioadele cele mai aglomerate pentru închirierile în regim Airbnb sunt de la începutul lui mai până în noiembrie, dar variază în funcţie delocul apartamentului. De exemplu, pentru Mădălin Pop din Braşov, cel mai mare grad de ocupare este pe timpul verii şi iernii.

    ”Câteodată turiştii au cereri mai mari decât ca la hotel: cineva s-a plâns că lenjeria mirosea a detergent, altul că nu avem cuptor cu microunde sau altcineva s-a plâns că apartamentul nu vine cu parcare personală. Totuşi, majoritatea turiştilor care ne-au trecut pragul au fost foarte drăguţi. Unii şi-au spălat lenjeriile, alţii au şters pe jos, ne-au lăsat sticle de vin, flori drept cadou“, mărturiseşte Livia Radu.

    La fel ca şi în cazul Uber şi al altor servicii de tip shared economy, închirierea prin Airbnb nu este complet reglementată. |n acest moment, poţi închiria o locuinţă pe PFA, SRL şi chiar pe persoană fizică, fără să plăteşti taxe, dar rişti să fii reclamat. ”Dacă alegi să funcţionezi ca societate comercială, este mai multă bătaie de cap, însă pe termen lung este mai OK, pentru că poţi deconta cheltuieli şi poţi emite facturi pentru clienţii care au nevoie. Pentru persoanele fizice care deţin un imobil şi doresc să îl închirieze în regim hotelier ştiu că există o taxă unică care se plăteşte către ANAF. Cunatumul taxei depinde de capacitatea de cazare“, spune Mădălin Pop. ”Autorităţile sunt lăsate în urmă de economia de acces (n.r. shared economy). Dacă ar fi să urmăm legislaţia din domeniul hotelier, am fi sufocaţi în cerinţe pe care clienţii evident nu le doresc sau de care nu se sinchisesc, din moment ce Airbnb merge atât de bine în România şi probabil nimeni nu o face cu aprobare de la numeroasele autorităţi de resort“, explică şi Mihai.

    Mădălin Pop îi sfătuieşte pe cei care vor să înceapă o astfel de afacere să fie flexibili, ”deoarece oaspeţii nu ajung niciodată la ora pe care o comunică. Nu de puţine ori am aşteptat câteva ore până ca oaspeţii să ajungă“. Un alt aspect pe care Pop îl consideră esenţial pentru o afacere de succes pe Airbnb este curăţenia locuinţei. ”Spaţiile trebuie să fie impecabile în momentul în care oasptele ia camera în primire.“

    ”Recomandarea mea pentru cei ce vor să înceapă o asemenea afacere este să se documenteze foarte bine înainte să investească toate economiile sau să-şi pună mari speranţe în profituri senzaţionale. Există costuri pe lângă cele ale întreţinerii locuinţei, care pot fi mai mari decât te aşteptai: curăţenia spaţiului şi a lenjeriilor, necesarul pentru fiecare apartament, uzura, daunele, timpul şi energia implicate“, admite Livia Radu.

     

  • Airbnb vs chirie: ce este mai profitabil?

    România a atras anul trecut peste 12 milioane de turişti, fiind cel mai bun an din 1990 încoace din acest punct de vedere, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Capitala a depăşit pragul de 2 milioane de turişti anul trecut, iar odată cu ei a crescut şi numărul de hoteluri. Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt de aproape trei ori mai multe (în jur de 20.000). |n aceşti ani au apărut atât hoteluri noi, cât şi multe apartamente care funcţionează în regim hotelier, fiind clasificate ca hosteluri sau închiriate prin Airbnb. Bucureştiul a devenit o ţintă de city break de vacanţe atât pentru români, cât şi pentru străini.

    Mădălin Pop este una dintre persoanele care s-au gândit să-şi închirieze o proprietate pentru a obţine un venit în plus. Ideea i-a venit când se uita după un spaţiu de cazare în urmă cu patru ani în Copenhaga. ”Am reuşit să găsesc un apartament perfect pentru ce aveam nevoie la acel moment şi m-am gândit că şi eu aş putea introduce în acest sistem o mansardă, care se afla în casa unde avem birourile afacerii de familie“, spune el.

    Mădălin Pop trăieşte în Braşov, unde are două locuinţe listate pe Airbnb, şi a primit distincţia de ”superhost“, ce îi asigură o vizibilitate mai mare şi, drept urmare, şi mai mulţi clienţi.

    Livia Radu este antreprenoare, cu experienţă în real estate şi în management; şi ea a vrut să încerce modelul de business Airbnb. A început în vara anului trecut cu o proprietate în centrul vechi şi acum a ajuns la cinci şi la statutul de ”superhost“. ”Cel mai important pentru o afacere în sistem Airbnb este locaţia. În Bucureşti, cel mai bine se mişcă centrul vechi. Am avut un apartament care nu era central şi în iarnă am mers pe pierdere cu el, am renunţat la proprietate“, spune Livia Radu.

    În acest moment, preţul pe noapte al celor două locuinţe deţinute de braşovean începe de la 159 de lei, iar Pop consideră că este ”o afacere profitabilă deoarece costurile de întreţinere şi funcţionare sunt mici“. În cazul mansardei nu a existat o investiţie iniţială, pentru că spaţiul era deja amenajat, astfel pentru acest spaţiu a făcut câteva modificări decorative şi a cumpărat electrocasnice. ”Cea mai nouă locaţie, Sunset Cottage, pe care am finalizat-o în vara anului 2016, este o veche căsuţă aflată în aceeaşi curte cu mansarda. Din cauză că era o casă relativ veche, investiţia cu renovarea ei şi amenajarea grădinii cât şi a interioarelor ne-au costat peste 10.000 euro, investiţie pe care am estimat că o vom recupera în aproximativ doi ani“, spune Mădălin Pop.

    O garsonieră centrală în Bucureşti se poate închiria în mod tradiţional cu 300-400 de euro pe lună, este de părere Livia Radu, care adaugă că prin Airbnb se poate câştiga chiar mai bine; pentru aceeaşi locuinţă ”închiriată cu 20-25 de euro pe noapte, cu un grad de ocupare de 60-70%, câştigi cam 550 de euro“. Totuşi, cei 150 de euro în plus nu sunt un profit net deoarece intervin costuri de curăţenie, de spălare a lenjeriilor şi trebuie plătită o persoană pentru primirea oaspeţilor. ”Dacă te ocupi tu de primirea clienţilor, atunci trebuie să renunţi la jobul tău deoarece, în general, check in-urile se fac între 12 şi 14“, crede antreprenoarea.

    ”Am pornit businessul acesta având experienţă în real estate şi în management HoReCa şi în mare am avut know-how-ul pentru a-l face să crească şi să aducă profit, totuşi nu consider Airbnb o afacere satisfăcătoare până acum, după opt luni de activitate. Există un profit, dar nu este cel aşteptat“, spune Livia Radu.

    Mihai, o altă gazdă din Bucureşti, al cărui nume a fost schimbat pentru a-i păstra anonimatul dorit, spune că închirierea prin Airbnb este mai rentabilă decât închirierea tradiţională. ”|n loc de 200 de euro net lunar pentru închirierea tradiţională, avem în medie cam 500 de euro, din care trebuie scăzute însă utilităţile şi întreţinerea, 150-200 de euro, şi curăţenia“, spune el. Mihai consideră totuşi că avantajul cel mai mare este că nu trebuie să revinvestească în locuinţă la fel de mult ca în cazul unor chiriaşi tradiţionali. ”Plus, sistemul de rating îi stimulează pe clienţi să fie grijulii cu locuinţa.“

    El a început să închirieze prin Airbnb în urmă cu câţiva ani. ”Aveam locuinţa disponibilă şi am fost încântat de noua posibilitate de închiriere. Prin Airbnb ai un control mai precis asupra locuinţei faţă de varianta de închiriere tradiţională, cu poveştile clasice despre chiriaşi care abuzează de locuinţă sau care sunt rău-platnici. Ai posibilitatea de a o retrage de la inchiriere pentru perioade determinate, iar rentabilitatea este ceva mai mare“, spune Mihai.

    Achiziţia unui imobil pentru închiriere este o afacere veche. Apartamentele din zona centrală sau semicentrală, cele situate aproape de centre comerciale şi de birouri atrag cele mai bune randamente, respectiv valoare a chiriilor în raport cu valoarea de achiziţie. |n timp ce zonele centrale atrag cele mai mari venituri din chirii, raportat la preţul apartamentelor acestea nu reprezintă neapărat cea mai bună investiţie, fără a lua în calcul aprecierea în timp a imobilului.

    Cel mai mare randament (de 8,5%) este înregistrat de locuinţele din cartierul bucureştean Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie al unui apartament cu două camere) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro. De partea cealaltă, cele mai mari venituri din chirii în cazul unui apartament nou sunt generate de cele din cartierul Dorobanţi, unde preţul mediu de achiziţie la două camere este de 176.000 de euro, iar chiria aproape 800 de euro lunar. |nsă, deşi chiria este cea mai mare, investiţia în apartament se poate amortiza în peste 18 ani, luând în calcul strict venitul din chirie, nu şi din posibila apreciere în timp. Nested, agenţie imobiliară din Londra, a realizat Real Estate Return on Investment Index, pentru a vedea în ce oraşe investiţia în imobiliare este cea mai rentabilă.

    Aşadar potrivit cercetării realizate de Nested, Bucureştiul se află pe locul 10 în topul celor mai rentabile investiţii, exemplificând faptul că o locuinţă cu trei camere se vinde în medie cu 157.966 de euro, iar chiria lunară, în medie, ar fi de 601 euro, ceea ce ar însemna că investitorul şi-ar recupera suma în 263 de luni (aproape 22 de ani). Totuşi, proprietarul ar putea să-şi recupereze suma mai rapid prin închirierea locuinţei pe Airbnb. Potrivit Nested, chiria lunară pentru o locuinţă cu 3-4 camere pe Airbnb este de 3.441 de euro, ceea ce ar însemna o recuperare a investiţiei în 46 de luni (aproape 4 ani). ”Oraşele turistice precum Braşov sau Sibiu cred că merg mai bine ca Bucureştiul. Cei care vin în Capitală văd Casa Poporului, Muzeul Satului, centrul vechi, apoi fac excursii la Peleş şi la Bran. Airbnb merge cel mai bine în ţări turistice cum sunt Marea Britanie, Turcia, Grecia, Italia, Spania“, este de părere Livia Radu.

    Cel mai rentabil oraş pentru investiţie în imobiliare ar fi, potrivit sursei citate, Durban (Africa de Sud), unde o locuinţă cu trei camere costă în medie 88.400 de dolari, iar suma ar fi recuperată în 167 de luni (în regim de chirie normală) şi în doar 18 luni prin Airbnb, unde chiria pentru un apartament cu 3-4 camere ar fi de 4.967 de dolari.

    ”Le recomand Airbnb persoanelor care deja deţin o proprietate. Câştigul poate fi mai mare dacă te ocupi tu de una-două proprietăţi; astfel, în loc să faci 500-550 de euro pe lună prin închiriere tradiţională, poţi să câştigi 700-900 de euro. Şi ca să-ţi fie mai uşor, trebuie gândit un sistem de primire a oaspeţilor care să nu presupună prezenţa ta“, spune Livia Radu, care atrage atenţia că deşi venitul este mai mare prin platforma online, şi efortul depus este mai mare faţă de închirierea normală.

    Investitorii care se ocupă de mai mult timp de închiriere prin Airbnb spun că este bine să ai cât mai multe proprietăţi. ”Dar dacă ai 30 de proprietăţi, trebuie să angajezi 3-4 persoane pentru a face curăţenie şi nu mai poţi lasa una singură să se ocupe de primirea clienţilor, ci îţi trebuie 2-3 persoane, pe care trebuie să le plăteşti cu 1.500-2.000 de lei, sau un sistem bine pus la punct de self-check-in. Venitul creşte progresiv, dar nu suficient“, explică antreprenoarea.

    ”Acum câţiva ani, preţurile pe Airbnb erau mai mari. Cred că va continua tendinţa de aliniere a pieţei de închiriere pe termen scurt la piaţa tradiţională, pe măsura ce tot mai multe locuinţe intră în oferta locală Airbnb şi a altor platforme similare“, consideră Mihai.

    Cine foloseşte Airbnb în România? Turiştii care se cazează prin Airbnb sunt tineri, până în 40 de ani, deopotrivă români cât şi străini. |n mod tradiţional, perioadele cele mai aglomerate pentru închirierile în regim Airbnb sunt de la începutul lui mai până în noiembrie, dar variază în funcţie delocul apartamentului. De exemplu, pentru Mădălin Pop din Braşov, cel mai mare grad de ocupare este pe timpul verii şi iernii.

    ”Câteodată turiştii au cereri mai mari decât ca la hotel: cineva s-a plâns că lenjeria mirosea a detergent, altul că nu avem cuptor cu microunde sau altcineva s-a plâns că apartamentul nu vine cu parcare personală. Totuşi, majoritatea turiştilor care ne-au trecut pragul au fost foarte drăguţi. Unii şi-au spălat lenjeriile, alţii au şters pe jos, ne-au lăsat sticle de vin, flori drept cadou“, mărturiseşte Livia Radu.

    La fel ca şi în cazul Uber şi al altor servicii de tip shared economy, închirierea prin Airbnb nu este complet reglementată. |n acest moment, poţi închiria o locuinţă pe PFA, SRL şi chiar pe persoană fizică, fără să plăteşti taxe, dar rişti să fii reclamat. ”Dacă alegi să funcţionezi ca societate comercială, este mai multă bătaie de cap, însă pe termen lung este mai OK, pentru că poţi deconta cheltuieli şi poţi emite facturi pentru clienţii care au nevoie. Pentru persoanele fizice care deţin un imobil şi doresc să îl închirieze în regim hotelier ştiu că există o taxă unică care se plăteşte către ANAF. Cunatumul taxei depinde de capacitatea de cazare“, spune Mădălin Pop. ”Autorităţile sunt lăsate în urmă de economia de acces (n.r. shared economy). Dacă ar fi să urmăm legislaţia din domeniul hotelier, am fi sufocaţi în cerinţe pe care clienţii evident nu le doresc sau de care nu se sinchisesc, din moment ce Airbnb merge atât de bine în România şi probabil nimeni nu o face cu aprobare de la numeroasele autorităţi de resort“, explică şi Mihai.

    Mădălin Pop îi sfătuieşte pe cei care vor să înceapă o astfel de afacere să fie flexibili, ”deoarece oaspeţii nu ajung niciodată la ora pe care o comunică. Nu de puţine ori am aşteptat câteva ore până ca oaspeţii să ajungă“. Un alt aspect pe care Pop îl consideră esenţial pentru o afacere de succes pe Airbnb este curăţenia locuinţei. ”Spaţiile trebuie să fie impecabile în momentul în care oasptele ia camera în primire.“

    ”Recomandarea mea pentru cei ce vor să înceapă o asemenea afacere este să se documenteze foarte bine înainte să investească toate economiile sau să-şi pună mari speranţe în profituri senzaţionale. Există costuri pe lângă cele ale întreţinerii locuinţei, care pot fi mai mari decât te aşteptai: curăţenia spaţiului şi a lenjeriilor, necesarul pentru fiecare apartament, uzura, daunele, timpul şi energia implicate“, admite Livia Radu.

     

  • Industrial Access investeşte 200.000 de euro într-o nouă flotă cu autovehicule cu motor Euro 6

    Investiţia face parte din strategia de dezvoltare sustenabilă a Industrial Access, lider pe piaţa de închirieri utilaje pentru acces şi lucru la înălţime, pentru care compania are alocat în acest an un buget total de 13.630.000 de euro.

    Autoturismele echipate cu motoare Euro6 emit cu 55% mai puţine noxe faţă de standardul de emisii Euro 5, fiind cele mai ecologice disponibile pe piaţă la acest moment. Acestui avantaj i se adaugă consumul redus de combustibil.

    Întreaga flotă a companiei Industrial Access, formată din peste 3000 de echipamente, are o vechime mai mică de 3 ani, ceea ce presupune motoare cu emisii reduse şi consum scăzut de carburanţi. Numai în ultimii doi ani, investiţiile Industrial Access în soluţii ecologice şi sustenabile au ajuns la un total de 24.000.000 de euro. Din acestea, un pas important a fost făcut la finalul anului 2017, prin achiziţia, în premieră pentru Europa de Est, a JLG 1850 SJ, cea mai înaltă nacelă autopropulsată cu braţ telescopic din lume, al cărei preţ a depăşit suma de 350.000 de euro.

    Industrial Access este cea mai mare companie de închirieri utilaje pentru acces şi lucru la înălţime din zona Balcanilor. Cu o istorie de 13 ani de creştere rapidă, de la o mică firmă antreprenorială la cea mai dezvoltată reţea din regiune, Industrial Access, membră a grupului TVH, oferă soluţii de închiriere de echipamente pentru acces şi lucru la înălţime, precum şi alte utilaje de construcţii (generatoare, compresoare, excavatoare, scule portabile etc.). Compania are o echipă locală de peste 100 de angajaţi, care, printr-o reţea de 24 de depozite, operează o flotă de peste 3000 de echipamente moderne, în valoare de peste 43 milioane Euro şi cu o vechime mai mică de 3 ani. Industrial Access a reuşit să ofere siguranţă, eficienţă şi confort pentru mai mult de 12.500 de clienţi unici în ultimii 13 ani.
     

  • De ce este luna ianuarie cea mai bună pentru cumpărat vacanţe

    Indiferent de perioada de călătorie dorită, preţul mediu la city break-uri este cu până la 60% mai mic dacă vacanţa este achiziţionată în luna ianuarie (indiferent de perioada de călătorie) şi cu până la 50% mai mic pentru bilete de avion. Preţurile încep de la 16 euro / persoană pentru un bilet de avion spre o destinaţie europeană populară şi de la 109 euro / persoană pentru un city break de 3 zile. Toate preţurile includ taxele de aeroport.

    În luna ianuarie 2017 Vola.ro a vândut cu până la 50% mai multe city break-uri şi bilete de avion decât în a doua cea mai bună lună din an, luna martie.

    Urmând trendul primelor zile din an, consultanţii Vola.ro estimează că şi în acest an luna ianuarie îşi va păstra titlul de cea mai bună lună din an pentru cumpărat vacanţe. În prima zi din acest an au fost înregistrate cu 25% mai multe rezervări faţă de 1 ianuarie 2017. 

    „Pe lângă preţurile organic mai mici în luna ianuarie, atât la bilete de avion cât şi la cazare, în prima jumătate a lunii ianuarie majoritatea marilor companii aeriene au reduceri consistente la bilete de avion (de până la 40 – 50%)”, a declarat Matei Psatta, Marketing Manager Vola.ro

    Cele mai populare destinaţii europene la achiziţia biletelor de avion în luna ianuarie 2017 au fost Londra, Roma, Bruxelles, Madrid şi Milano. Cel mai ieftin bilet de avion cumpărat în ianuarie 2017 a fost un bilet de avion pe ruta Milano – Timişoara (doar dus) care a costat 3

    euro. Cele mai solicitate destinaţii exotice în luna ianuarie 2017 au fost Dubai, Bangkok, Hong Kong, Bali şi Singapore.

    Anul acesta trendul destinaţiilor solicitate se păstrează iar preturile încep de la 16 euro de persoană, dus-întors (taxe de aeroport incluse), pentru un bilet de avion spre Bruxelles (cu până la 50% mai ieftin faţă de restul anului), de la 17 euro pentru un bilet de avion spre Roma (50% mai ieftin) şi de la 20 euro pentru un bilet de avion spre Londra (30% mai ieftin). 

    În ceea ce priveşte pachetele de city break ce includ biletul de avion şi cazarea pentru 2 sau 3 nopţi la hoteluri de 3 sau 4 stele, preţurile sunt cu până la 60% mai mici decât în restul anului.

    Spre exemplu, un city break la Roma achiziţionat până pe 31 ianuarie 2018 costă de la 119 euro / persoană (cu până la 60% mai puţin decât în restul anului), la Bruxelles de la 109 euro / persoană (cu până la 60% mai puţin decât în restul anului), Milano de la 119 euro / persoană (60% mai puţin decât în restul anului) şi Londra de la 129 euro / persoană (50% mai puţin decât în restul anului).

    Alte pachete solicitate sunt Budapesta de la 129 euro, Atena de la 129 euro, Berlin de la 159 euro, Larnaca de la 149 euro, preţurile fiind cu până la 50% mai mici decât în restul anului.

     

     

  • Oraşul din România care înregistrează un boom de turişti şi tarife care concurează chiar şi hotelurile din Paris

    Sibiu, fosta capitală europeană, a atras 137.000 de  turişti străini în primele nouă luni ale acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară a anului trecut, hotelurile şi pensiunile din oraş funcţionând cu 70-80% din camere ocupate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Reacţia emoţionantă a Simonei după ce a pierdut finala cu Ostapenko. Ce a declarat

    Jucătoarea antrenată de australianul Darren Cahill a fost întrecută la finiş de Jelena Ostapenko (47 WTA), letona care la 20 de ani şi 2 zile a jucat la totul sau nimic şi a câştigat pe cartea atacului, cu 54 de lovituri câştigătoare şi tot atâtea erori. Halep a început meciul de titlu cu serviciu pierdut, dar a ştiut că serviciul letonei este unul atacabil şi a gestionat perfect situaţia, profitând de fiecare eroare a Jelenei. Iar cadourile nu au fost puţine – 23 în primul set! Simona a fost condusă de două ori în primul set cu break de Ostapenko (1-0 şi 3-2), însă de fiecare dată a răspuns prompt, cu re-break în game-ul imediat următor. Finalul de manşă i-a aparţinut, pentru 6-4, dar după un start excelent de set doi, mingile letonei au început să prindă tuşele din ce în ce mai des. Iar constănţeanca nu a avut replică pe măsură.

    “Sunt tristă că nu am putut câştiga. Este o zi grea, pentru că nu am câştigat, dar hai să continuăm şi să credem… Felicitări Jelena, bucură-te!”, a declarat Simona, la ceremonia de premiere.

    Primele cuvinte ale Simonei au mwers către public.

    “Vă mulţumesc că aţi venit la meciurile mele. M-am simţit bine jucând aici”

  • FABULOS! Simona Halep reuşeşte cel mai bun meci al sezonului şi se califică în semifinale la Roland Garros

    După un meci dramatic, în care a revenit de la 1-5 în setul 2, Simona Halep a reuşit să o învingă pe Svitolina şi urmează să joace în semifinale contra favoritei 2, Karolina Pliskova.

    Halep a început greu meciul, fiind condusă cu 5-0 după doar 25 de minute de joc. A reuşit însă un break şi două game-uri bune de serviciu, dar Svitolina a închis primul set cu 6-3.

    Setul al doilea a început în aceeaşi notă, iar favorita 5 s-a desprins repede la 5-1. Deşi târziu, Halep a reacţionat totuşi ca o mare jucătoare, reuşind 5 game-uri la rând.

    Jucătoarea din Constanţa a avut apoi 4 mingi de set pe care nu a reuşit să le fructifice, iar setul al doilea a intrat în tiebreak. Halep a salvat o minge de meci la 5-6, reuşind apoi să închidă manşa cu scorul de 8-6.

    Setul 3 a început cu un break pentru Simona Halep, moment în care adversara sa a căzut din punct de vedere psihic. Decisivul a durat mai puţin de 20 de minute şi s-a încheiat cu 6-0 pentru româncă.

    Dacă o învinge pe Pliskova (numărul 2 mondial), Halep o va întâlni în finală pe câştigătoarea meciului Jelena Ostapenko (nr. 47 mondial) – Timea Baczinsky (numărul 43 mondial).

  • Această companie oferă 10 ani de vacanţă unui client. Ce trebuie să faci pentru a câştiga marele premiu

    Campania ”Vola 10 Ani”  se desfăşoară în perioada 15 mai – 30 iunie 2017 şi este deschisă tuturor clienţilor Vola.ro. La campanie se înscrie automat orice persoană care va efectua o achiziţie prin intermediul site-ului www.vola.ro, fie că sunt bilete de avion, city break-uri, vacanţe sau pachete Local Escapes.

    Premiile garantate sunt oferite de 8 parteneri diferiţi, iar premiul cel mare constă în 10 ani de vacanţe din partea Vola.ro şi include 10 vouchere a câte 1000 euro fiecare. Fiecare voucher va fi emis anual şi va putea fi utilizat pentru orice achiziţie de pe www.vola.ro (bilete de avion, city break-uri, vacanţe sau pachete local Escapes). Norocosul câştigător va fi ales prin tragere la sorţi.

    Vola.ro este prima companie din România care a fost clasată pe primul loc, pentru trei ani consecutivi, în topul Deloitte Technology Fast 50, în Europa Centrală. În 2015, Vola România a avut o cifră de afaceri de aproximativ 42,47 milioane de euro, înregistrând o creştere de 54% faţă de 2014, iar la nivel de grup, cifra de afaceri a fost de 63,25 milioane de euro.