BusinessMagazin

Tag: BP

  • Christina Verchere, CEO / OMV Petrom

    Carte de vizită
    ¶ Christina Verchere este, de anul acesta, noul preşedinte şi director general executiv al OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie industrială din România şi cea mai valoroasă companie listată la bursa de la Bucureşti
    ¶ La 46 de ani, are o experienţă de 19 ani în industria petrolieră, defăşurând activităţi în acest interval doar la British Petroleum (BP), unul dintre giganţii mondiali în acest domeniu
    ¶ Este absolventă a University of Aberdeen din Scoţia
    ¶ A crescut în Hong Kong, Tokio, SUA, dar şi în Marea Britanie şi are dublă cetăţenie, britanică şi americană 

  • Ce rezerve de petrol mai are România

    Cifra este identică cu cea din 2016, mai mare decât cea din 2007 (de 50 de milioane de barili), dar mai mică decât cea din 1997, atunci când fusese raportată o rezervă de 90 de milioane de barili de petrol.

    În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. În 2007, de exemplu, erau produşi 100.000 de barili pe zi. De atunci, însă, producţia a scăzut gradual, în fiecare an. În 2010, producţia scăzuse la 90.000 de barili pe zi, în 2014 la 84.000, iar în 2016 la 79.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce rezerve de petrol mai are România

    Cifra este identică cu cea din 2016, mai mare decât cea din 2007 (de 50 de milioane de barili), dar mai mică decât cea din 1997, atunci când fusese raportată o rezervă de 90 de milioane de barili de petrol.

    În 2017, producţia zilnică de petrol a României a fost de 76.000 de barili de petrol, cea mai mică producţie din ultimii zece ani. În 2007, de exemplu, erau produşi 100.000 de barili pe zi. De atunci, însă, producţia a scăzut gradual, în fiecare an. În 2010, producţia scăzuse la 90.000 de barili pe zi, în 2014 la 84.000, iar în 2016 la 79.000.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sevil Shhaideh, fostul vicepremier al României, a fost implicată în alegerea noului CEO de la Petrom, o scoţiancă angajată de gigantul petrolier BP

    Shhaideh a fost numită în Cosiliul de Supraveghere al Petrom în octombrie, anul trecut, după ce a plecat din guvernul Tudose.
     
    În acelaşi timp, conform datelor publicate pe site-ul Petrom, Sevil Shhaideh este membru în Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare al companiei.
     
    „Principalul rol al Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare este de a fi implicat în planul de succesiune a Directoratului, având responsabilitate deplină asupra procesului de selecţie a candidaţilor pentru numirea în Directorat. De asemenea, Comitetului Prezidenţial şi de Nominalizare are dreptul de a face recomandări cu privire la propunerea de candidaţi pentru numirea în Consiliul de Supraveghere”, se arată pe site-ul Petrom.
     
    În Comitetul de Nominalizare responsabil pentru succesiune preşedinte este Rainer Seele, CEO-ul OMV. Ceilalţi mebri sunt Manfred Leitner (Vicepreşedinte), Sevil Shhaideh (membru) şi Joseph Bernhard Mark Mobius, Franklin Templeton (membru).
     

  • Cronică de film: Deepwater Horizon

    Chiar dacă are eticheta „bazat pe fapte reale“, Deepwater Horizon e structurat mai mult ca un „disaster movie“ – aşa cum am putut vedea în san andreas sau chiar the martian. Şi cu toate că în ultimii ani genul a fost mai mult ocupat de scenarii apocaliptice sau cu zombi, Deepwater Horizon face o treabă bună în a aborda acel gen de dezastru oarecum personal, pe care mulţi dintre spectatori probabil că şi-l amintesc foarte bine. Evident, scenariştii au fost extrem de atenţi la toate personajele poveştii, cu excepţia celor care aveau carte de muncă la bp.

    Filmul vorbeşte despre accidentul petrecut pe 20 aprilie 2010, atunci când o platformă petrolieră aparţinând British Petroleum (BP), care sonda lângă ţărmul Statelor Unite, a explodat cauzând cea mai mare scurgere de petrol din istoria Americii. Focul nu a putut fi stins, iar platforma s-a scufundat două zile mai târziu.

    Tratamentul pe care Hollywood‑ul îl aplică prin film companiei BP, care s-a chinuit să îşi revină după scandalul din 2010 când 11 muncitori şi-au pierdut viaţa şi 3 milioane de barili de petrol s-au vărsat în Golful Mexic în 87 de zile, este unul brutal. Asta în condiţiile în care chiar şi în 2016, şase ani după accident, rezultatele financiare continuă să fie afectate de scandalul din 2010; până acum, scandalul a costat pe British Petroleum 61 de miliarde de dolari.

    Dacă se va dovedi că va fi şi cazul Deepwater Horizon, gigantul din energie British Petroleum ar putea să se aştepte la evenimente importante în viitorul apropiat. Filmul Depwater Horizon a fost lansat în SUA în stilul clasic al Hollywoodului de a dramatiza evenimente reale, inspirate din scandalurile corporaţiilor, precum A Civil Action sau Erin Brockovich. Aceste filme adesea au schimbat opinia publică legată de anumite evenimente, chiar şi după ce companiile au cheltuit miliarde de dolari pentru campanii proprii de PR.

    Noul film, o producţie de 100 de milioane de dolari a Lions Gate, îi va avea în rolurile principale pe Mark Wahlberg şi Kate Hudson şi nu se sfieşte să îi portretizeze dur pe executivii companiei energetice, care ar fi fost mai interesaţi de bugete şi program decât de siguranţă. Regizorul Peter Berg era pregătit pentru orice reacţii la adresa noului film „Deepwater Horizon“. Chiar a mers la „şcoala de petrol“ pentru a învăţa despre afacere pentru a o face cât mai veridică.

    Despre actori nu sunt foarte multe de spus: îşi fac bine treaba, în special Hudson, şi reuşesc într-o bună măsură să transmită disperarea resimţită de cei care se aflau în acele momente pe platformă.

    Deepwater Horizon e un film binevenit, care aduce ceva prospeţime în peisajul tot mai fictiv de la Hollywood. Merită să îl urmăriţi, dar vă recomand să petreceţi înainte câteva minute citind ce s-a întâmplat cu adevărat acolo; după cum scriam la început, scenariştii nu au fost chiar obiectivi.
    NOTA: 7/10

  • Datoriile giganţilor din energie s-au dublat în ultimii doi ani pe fondul scăderii preţului petrolul

    Exxon, Shell, BP şi Chevron, unele dintre cele mai mari companii de energie din lume, au datorii combinate de 184 de miliarde de dolari, în condiţiile în care ultimii doi ani au venit cu scăderi masive ale preţului barilului de petrol.

    Datoriile ridicate ale companiilor din energie, împovărate de preţurile mici, ridică îngrijorări în rândul acţionarilor cu privire la abilitatea acestora de a plăti dividende.

    Nivelul datoriei celor patru mari companii din energie este dublu faţă de nivelul din 2014, când preţurile au început să se prăbuşească şi au ajuns până la un minim de 27 de dolari barilul la începutul acestui an. Preţurile petrolului au început să îşi revină de atunci, dar încă sunt sub pragul de 50 de dolari barilul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mikhail Danilin, director executiv Upstream şi director adjunct Nis Petrol România

    Mikhail Danilin a absolvit în 1999 facultatea de operaţiuni şi de dezvoltare a zăcămintelor petroliere la Universitatea din Udmurtia, în sud-estul Rusiei. Şi-a continuat studiile urmând o serie de cursuri de specializare în domeniul petrolier organizate de Shlumberger sau British Petroleum, precum şi cursuri de management de proiect şi management de risc la Universitatea George Washington din Statele Unite.

    După finalizarea studiilor tehnice, Mikhail Danilin şi-a început cariera în cadrul companiei petroliere Udmurt, unde a lucrat ca geolog timp de doi ani, după care a activat ca inginer de zăcământ la compania Belkamneft şi apoi la Centrul tehnic SIDANCO, în Ijevsk. În 2005-2008 a lucrat în cadrul subsidiarei British Petroleum, TMK-BP, acumulând experienţă în dezvoltarea zăcămintelor din vestul Siberiei, precum şi în alte ţări în care BP deţinea perimetre petroliere.

    Începând din 2009 a ocupat poziţia de director adjunct de dezvoltare a activităţilor de explorare în bazinul Panonic şi Serbia centrală şi evaluare a potenţialului petrolier în ţările sud-est europene, în cadrul NIS a.d. Novi Sad, subsidiară a Gazprom Neft. Mikhail Danilin a venit în luna mai 2014 la conducerea diviziei de explorare şi producţie a NIS Petrol România, unde se ocupă de explorările din perimetrele comunale din Periam şi Biled, din judeţul Timiş, suprafaţa pe care se desfăşoară operaţiunile fiind de 580 km pătraţi din aria localităţilor Cenad, Dudeştii Vechi, Valcani, Beba Veche, Tomnatic, Teremia Mare, Comloşul Mare, Gottlob şi Sânnicolau Mare

  • Compania BP va plăti despăgubiri de 18,7 miliarde dolari pentru dezastrul ecologic din Golful Mexic

    Departamentul american al Justiţiei a confirmat acordul, explicând că este vorba de cea mai mare despăgubire din istoria Statelor Unite.

    O explozie la o platformă petrolieră a BP produsă pe 20 aprilie 2010 a provocat moartea a 11 muncitori, iar petrolul s-a scurs trei luni în Golful Mexico, generând pagube majore în statele Alabama, Florida, Louisiana, Mississippi şi Texas.

    BP riscă şi o amendă pentru dezastrul ecologic produs.

  • Compania BP va plăti despăgubiri de 18,7 miliarde dolari pentru dezastrul ecologic din Golful Mexic

    Departamentul american al Justiţiei a confirmat acordul, explicând că este vorba de cea mai mare despăgubire din istoria Statelor Unite.

    O explozie la o platformă petrolieră a BP produsă pe 20 aprilie 2010 a provocat moartea a 11 muncitori, iar petrolul s-a scurs trei luni în Golful Mexico, generând pagube majore în statele Alabama, Florida, Louisiana, Mississippi şi Texas.

    BP riscă şi o amendă pentru dezastrul ecologic produs.

  • BP va plăti Rosneft 750 milioane dolari pentru o participaţie la un producător de petrol în Siberia

    Totodată, BP şi Rosneft vor efectua activităţi de explorare în Siberia şi, dacă rezultatele vor fi pozitive, vor forma o companie mixtă la care Rosneft va deţine o participaţie de 51%, au anunţat cele două companii, care intenţionează şi să reorganizeze deţinerile la rafinării din Germania, relatează Bloomberg.

    Cele mai mari companii petroliere din Europa au în vedere un acces mai mare la vastele rezerve de hidrocarburi ale Rusiei şi pe pieţele din China şi Japonia, chiar dacă Rusia, al doilea mare producător mondial de petrol şi gaze, vrea să menţină nivelul vânzărilor în Europa pe fondul sancţiunilor occidentale introduse din cauza rolului autorităţilor ruse în criza din Ucraina.

    BP şi-a modificat strategia în Rusia în urmă cu doi ani, când a schimbat participaţia de 50% la compania mixtă TNK-BP pentru numerar şi o participaţie de 20% la Rosneft, la care statul rus este acţionarul majoritar.

    “BP va continua să caute oportunităţi de investiţii în exploatarea resurselor substanţiale ale Rusiei, respecând în acelaşi timp sancţiunile internaţionale”, afirmă într-un comunicat preşedintele BP în Rusia, David Campbell.

    Sancţiunile impuse Rusiei de SUA şi UE împiedică Rosneft şi alte mari companii din Rusia să se împrumute în străinătate, precum şi accesul lor la tehnologie occidentală, dar nu le împiedică să vândă active.

    Pe de altă parte, grupul rus Gazprom va construi două noi conducte de gaze Nord Stream, pe sub Marea Baltică, în colaborare cu Royal Dutch Shell, E.ON şi OMV, pentru creşterea cantităţii de gaze livrate Europei.

    Directorul general al producătorului rus de gaze, Alexei Miller, a spus şi că Gazprom construieşte o alianţă strategică cu Royal Dutch Shell care va include schimburi de active şi va permite producătorului rus de gaze să intre pe noi pieţe. Acordul cu Shell prevede extinderea unei companii mixte de lichefiere a gazelor naturale, de 20 de miliarde de dolari, de pe insula Sahalin, precum şi schimbul de active în domeniul explorării şi producţiei.

    În afară de colaborarea la noile gazoducte Nord Stream, Gazprom şi OMV intenţionează să colaboreze la proiecte pe termen lung în domeniul exploatării unor zăcăminte petroliere.

    Acordurile dintre companiile ruse de petrol şi gaze cu companiile occidentale au fost încheiate la forumul economic anual de la St. Petersuburg.