BusinessMagazin

Tag: bonus

  • Angajatorii au inventat un nou tip de bonus: de disponibilitate la ore suplimentare

    Deficitul de candidaţi de pe piaţa muncii a determinat companiile – în special pe cele din domeniul producţiei- să inventeze metode din ce în ce mai inedite pentru a-şi recom­pensa salariaţii. Cel mai nou tip de motivare a muncitorilor este „bonusul de disponibilitate la ore suplimentare“, pe care îl primesc angajaţii care acceptă să efectueze muncă peste program atunci când angajatorul are nevoie şi care sunt plătiţi peste nivelul minim din punct de vedere legal.
     
    „În producţie şi în zona de logistică, dar şi în alte segmente unde există fluctuaţie mare de personal, companiile sunt nevoite să îi roage pe angajaţi să facă ore suplimentare pentru a-şi îndeplini comenzile la timp. Însă, în general, oamenii nu mai vor să facă ore suplimentare după ce au făcut asta timp de o lună, două sau trei, chiar dacă sunt plătiţi suplimentar. De aceea, companiile au început să îi plătească mai bine pe angajaţii care sunt disponibili să facă ore suplimentare şi le răsplătesc loialitatea prin acest tip de com­por­tament“, a explicat Oana Tufăroiu, sales & ope­rations director în cadrul firmei de recru­tare şi închiriere de forţă de muncă în regim tem­porar Humangest, care are aproximativ 500 de salariaţi. 
     

  • Angajatorii au inventat un nou tip de bonus: de disponibilitate la ore suplimentare

    Deficitul de candidaţi de pe piaţa muncii a determinat companiile – în special pe cele din domeniul producţiei- să inventeze metode din ce în ce mai inedite pentru a-şi recom­pensa salariaţii. Cel mai nou tip de motivare a muncitorilor este „bonusul de disponibilitate la ore suplimentare“, pe care îl primesc angajaţii care acceptă să efectueze muncă peste program atunci când angajatorul are nevoie şi care sunt plătiţi peste nivelul minim din punct de vedere legal.
     
    „În producţie şi în zona de logistică, dar şi în alte segmente unde există fluctuaţie mare de personal, companiile sunt nevoite să îi roage pe angajaţi să facă ore suplimentare pentru a-şi îndeplini comenzile la timp. Însă, în general, oamenii nu mai vor să facă ore suplimentare după ce au făcut asta timp de o lună, două sau trei, chiar dacă sunt plătiţi suplimentar. De aceea, companiile au început să îi plătească mai bine pe angajaţii care sunt disponibili să facă ore suplimentare şi le răsplătesc loialitatea prin acest tip de com­por­tament“, a explicat Oana Tufăroiu, sales & ope­rations director în cadrul firmei de recru­tare şi închiriere de forţă de muncă în regim tem­porar Humangest, care are aproximativ 500 de salariaţi. 
     

  • Finanţele flexibilizează acordarea bonusului de dobândă la titlurile de stat pentru populaţie

    Principalele schimbări vizează, conform unui comunicat al ministerului, eliminarea restricţiei ca bonusul de dobândă să se acorde la scadenţă; corelarea modificării aduse definiţiei bonusului de dobândă cu definiţia prospectului de emisiune; acordarea bonusului de dobândă se va realiza din bugetul de stat în limita sumelor aprobate cu această destinaţie; includerea unei prime de până la 100 de puncte la rata dobânzii la titlurile de stat pentru populaţie, indiferent de canalul de distribuţie, peste cotaţiile titlurilor de stat tranzacţionate pe piaţa interbancară; posibilitatea MFP de a aproba momentul organizării selecţiei beneficiarilor bonusului de dobândă, înainte sau la scadenţa titlurilor de stat, eligibilitatea participanţilor şi a emisiunilor pentru care se acordă bonus de dobândă inclusiv emisiunile a căror perioadă de subscriere s-a încheiat şi seria de titluri nu a ajuns la scadenţă, modalitatea de acordare şi valoarea acestuia, termenul de plată al bonusului de dobândă şi alte elemente considerate relevante de către emitent.

    Instrumentele utilizate pentru administrarea datoriei publice guvernamentale pot fi emise, în lei şi/sau valută de către MFP, în calitate de unic administrator al datoriei publice guvernamentale, prin accesarea pieţelor financiare interne şi externe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un paradox: dacă ţii un client vechi, nu primeşti nimic. Dacă aduci un client nou, primeşti bonus, deşi costă cu 30% mai mult

    Valentin Radu de la Omniconvert, o firmă de marketing digital, spune că un client nou costă cu 30% mai mult decât dacă ai ţine un client actual. Companiile depun un efort considerabil pentru a atrage, pentru a cumpăra noi clienţi şi se uită mai puţin sau chiar deloc la cei pe care deja îi au.

    De multe ori şi voi sunteţi intrigaţi şi furioşi când vedeţi şi când auziţi că o companie unde sunteţi client lansează o ofertă mai bună decât cea pe care o aveţi voi. Când întrebaţi şi vreţi să primiţi aceeaşi ofertă, răspunsul este: oferta e valabilă doar pentru clienţii noi.

    Şi cu cei vechi ce se întâmplă? Ce ofertă au?

    Statistic, companiile ştiu că 60-70% din clienţii pe care îi au deja sunt captivi şi nu vor pleca foarte uşor, mai mult din comoditate. Aşa că îi taxează din plin.

    De fapt, clienţii vechi, bun-platnici, plătesc pentru atragerea clienţilor noi care primesc oferte mult mai bune. O absurditate economică. 

    În sistemul bancar, cei care îşi plătesc ratele la timp – fie că sunt companii, fie că sunt persoane fizice – şi nu au creat deloc probleme plătesc pentru creditele neperformante lăsate în urmă de alţii prin comisionul de risc. Atât timp cât riscul nu s-a materializat, de ce să-l plăteşti? Sau dacă, la finalul unui credit, nu s-a înregistrat niciun incident, de ce nu se returnează bunului debitor costul de risc?

    Companiile calculează pagini întregi de indicatori pentru atragerea de noi clienţi, dar au prea puţini indicatori return on investment – ROI – pentru clienţii deja existenţi.

    Indicatorii de performanţă pentru manageri sunt alcătuiţi mai mult pentru atragerea de new business, şi mai puţin se discută despre menţinerea actualului business şi păstrarea clienţilor actuali.
    După criză, companiile din România au început să se confrunte tot mai mult cu furia clienţilor, începând de la sistemul bancar şi până la grădiniţe. Banii au devenit mai valoroşi pentru că au fost reduceri de salarii, dobânzile şi cursul leu/euro sau cursul francului au crescut, iar suma disponibilă s-a redus.

    În aceste condiţii, clienţii au început să ridice pretenţii, iar managementul companiilor s-a văzut dintr-o dată faţă în faţă cu realitatea din teren, nu cea din PowerPoint-urile prezentate în şedinţe.

    Un sondaj făcut de UP! Your Service România, o firmă de consultanţă şi training în calitatea serviciilor, arată că aproape jumătate dintre români cred că echipa de management a unei companii nu este interesată de calitatea serviciilor oferite. Adică managementul este interesat de vânzări, dar este interesat prea puţin de ce se întâmplă după aceea, de after service.
    Pentru că asigurarea serviciilor unui produs reprezintă un coşmar, directorii companiilor încearcă să scape de această problemă.

    Având mandate limitate pe doi, trei sau maximum patru ani, directorii executivi din companii – CEO, COO, CFO, CMO, CIT – se concentrează pe rezultatele pe termen scurt, lăsând moştenirea primită – clienţii deja existenţi – în seama unor centre impersonale unde răspund studenţi, între două cursuri, şi mai nou roboţi.

    Treptat, în celebrele call-centere sau BPO vor avea loc mişcări demografice în sensul că cei tineri, studenţi la primul job, vor veni din ce în ce mai puţin spre acest business, iar înlocuitorii lor vor fi mult mai seniori. Odată ce câştigi ani, adică înaintezi în vârstă, posibilitatea de a învăţa lucruri noi se reduce şi din acest motiv calitatea serviciilor va avea de suferit.

    Un rezultat mai bun poate fi adus de reducerea complexităţii proceselor din spatele unui produs şi al unui serviciu, sau prin introducerea roboţilor, care funcţionează nonstop, nu cer majorări salariale şi nici nu ameninţă cu greva.

    O treime dintre români cred că un obstacol pentru companii în încercarea de a oferi servicii de calitate îl reprezintă dificultăţile în a recruta şi motiva angajaţi competenţi, lipsa instruirii riguroase a angajaţilor existenţi şi numărul subdimensionat de angajaţi puşi să se confrunte cu clienţii.

    Într-o economie unde numărul de clienţi nu creşte, ci scade, bonusul trebuie plătit celui care reuşeşte să menţină un client, mai mult decât celui care atrage un nou client.

  • Proprietara unei case din Indonezia a decis să îşi vândă locuinţa şi să se ofere şi pe ea ca bonus

    O casă din Sleman, Indonezia vine la pachet cu un mic iaz, o grădină şi chiar o soţie. Ideea Linei Wia, o mamă singură în vârstă de 40 de ani, a fost pe placul agenţiei imobiliare care se ocupă de vânzare.

    Casa are două dormitoare, două băi, o curte şi un mic iaz şi a fost listată la preţul de 76.500 de dolari. “Cumpărătorii care nu vor să negocieze preţul”, se specifică în anunţ, “o pot cere de nevastă pe proprietară. Termeni şi condiţii sunt aplicabile.”

    Anunţul postat online a devenit viral, astfel că mai multe agenţii de presă au contactat-o pe femeie pentru a se asigura că nu este vorba de o farsă. “Este adevărat. Wina este dispusă să se mărite cu noul proprietar”, a titrat o publicaţie cunoscută din Indonezia.

    Dian Purna Dirgantara, cea care coordonează vânzarea casei, spune că rezultatele sunt neaşteptat de bune: “Telefoanele sună încontinuu. Nu le-am numărat, dar au fost deja zeci sau sute.” Ea subliniază faptul că nu este obligatoriu ca un cumpărător să o ia pe Wina de nevastă. “Dacă cineva vrea doar să cumpere casa, e alegerea sa.”

  • Primul om din lume care va primi 1.250 de dolari pe lună pentru a nu face nimic

    Pentru următoarele 12 luni, un bărbat pe nume Edwin din Sarasota, Florida, va primi 1.250 de dolari pe lună fără a fi nevoit să facă ceva în schimbul banilor.

    El a câştigat la sfârşitul lunii mai 15.000 de euro în cadrul unei loterii organizate de un ONG din San Francisco. Evenimentul face parte dintr-un experiment social, cu scopul de a observa cum se descurcă oameni din diferite părţi ale lumii cu un venit minim asigurat.

    La loterie au participat 3.128 de persoane din zeci de state, iar banii oferiţi au fost strânşi printr-o campanie pornită în luna ianuarie pe site-ul de crowdfunding Indiegogo.

    “Priviţi-l ca pe un bonus pe care Edwin l-a primit”, a explicat Cameron Ottens, unul dintre cofondatorii ONG-ului My Basic Income. “El nu trebuie să facă nimic pentru aceşti bani, dar avem speranţa că va deveni şi el un activist în cadrul organizaţiei noastre.”

    Un alt “job” de vis a fost oferit în urmă cu doi ani de Jauntaroo, un website de turism. Aceştia au lansat un concurs care a avut ca premiu job-ul de vis: explorator-şef al lumii.

    Inspiraţi de statul Queensland, care în 2009 a lansat o campanie de promovare care a implicat angajarea unui administrator de insulă, cei la Jauntaroo au anunţat că doresc să angajeze un “explorator-şef al lumii”. Postul presupune vizitarea a peste 50 de ţări şi este plătit cu 100.000 de dolari pe ani, notează CNTraveler.com.

    Din miile de candidaţi care s-au înscris, marele norocos a fost un australian de 27 de ani, Tyson Mayr. Acesta a fost declarat câştigător în urma finalei de la Abu Dhabi. Călătoria sa va începe în luna martie, iar printre locurile pe care urmează să le viziteze se numără insulele Maldive, Santa Lucia sau capitale europene precum Berlin şi Paris.

    Mayr este deja un turist experimentat – a vizitat 54 de state până acum şi a desfăşurat activităţi caritabile în Uganda şi în alte state din Africa.

  • A început RĂZBOIUL pe piaţa telecom: Lovitură şoc pentru Digi, Orange şi Telekom

    Bonusul este valabil timp de 90 zile şi face parte oferta de Paşti a operatorului. La activarea ofertei, clienţii Vodafone primesc automat 50 GB, iar restul de 30 GB sunt oferiţi în cadrul campaniei „Net Foloseşti, Net Primeşti”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Noua metodă prin care poţi afla cât te costa asigurarea auto pentru maşina ta

    Căutarea se poate face simultan pentru maximum cinci vehicule, iar criteriile de căutare sunt numărul de înmatriculare sau numărul de identificare a autovehiculului (seria de şasiu). Rezultatele furnizate reprezintă încadrarea în clasa B/M pentru fiecare autoturism în parte, pentru data de referinţă aleasă, precum şi alte detalii privind poliţa RCA (compania de asigurare, durata contractului).

    „Acest instrument oferă un plus de transparenţă în ceea ce priveşte detaliile contractelor RCA şi, de asemenea, informează în permanenţă asiguraţii cu privire la clasa de B/M în care sunt încadraţi. Consider că aplicaţia pe care am lansat-o astăzi va fi foarte utilă consumatorilor, pentru că sistemul bonus-malus are un rol esenţial în determinarea tarifului poliţelor auto obligatorii”, spune Leonardo Badea, preşedintele ASF.

    Conform noii legislaţii din domeniul asigurărilor (art. 32 din Norma ASF nr. 20/2017), ​în situaţia în care un asigurat persoană fizică deţine mai multe vehicule, acesta beneficiază de aceeaşi clasă a sistemului B/M pentru toate vehiculele, respectiv cea mai favorabilă asiguratului. În cazul persoanelor juridice, sistemul bonus – malus se aplică pentru fiecare vehicul în parte.

    Prin interogări succesive – pentru date de referinţă diferite – acest instrument online permite utilizatorilor să genereze şi un istoric al încadrării în clasele de B/M ale autovehiculelor deţinute.

    Acordarea celei mai favorabile clase de B/M pentru toate autoturismele deţinute de o persoană fizică se face în contextul mai larg creat de noua legislaţie aplicabilă contractelor RCA (Legea nr. 132/2017, Norma nr. 20/2017) care, prin introducerea unor noi mecanisme – printre care tariful de referinţă, noul sistem bonus-malus, decontarea directă, noţiunea de asigurat cu risc ridicat etc. – a creat premisele necesare echilibrării şi bunei funcţionări a pieţei asigurărilor auto obligatorii.

    ASF este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. ASF contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi.

  • A lăsat pe drumuri 20.000 de angajaţi, dar el a încasat un bonus de 800.000 de euro

    Firma de construcţii Carillion, ce angajează peste 20.000 de oameni în Marea Britanie, a intrat astăzi în procedura de lichidare, lăsând în urmă peste 450 de contracte nefinalizate.

    Lichidarea a venit ca urmare a incapacităţii de a găsi o metodă pentru a restructura datoria de peste 1,5 miliarde de euro.

    Deşi guvernul a transmis angajaţilor că planul de salvare a companiei este pus la punct, şoferii s-au trezit că trebuie să plătească combustibilul din banii lor, cardurile bancare fiind refuzate la plată de astăzi.

    Carillion a lucrat aproape în exclusivitate cu statul, derulând mii de contracte guvernamentale de-a lungul celor 200 de ani de existenţă.

    Deşi miile de angajaţi ai companiei trebuie acum să îşi găsească alt loc de muncă, fostul CEO Richard Howson, care a părăsit Carillion anul trecut, va continua să încaseze salariul până în octombrie. Suma pe care acesta o va încasa chiar şi după începerea procedurii de lichidare se ridică la aproape 800.000 de euro.

    Philip Green, preşedintele consiliului de administraţia, şi-a exprimat regretul faţă de colegi: “Este o zi tristă pentru Carillion, pentru colegii noştri, pentru furnizori şi clienţii pe care am avut mândria să îi servim ani de zile”, a spus acesta. “În ultimele luni am făcut eforturi uriaşe pentru a restructura compania, dar nu am reuşit să găsim finanţarea necesară planului de afaceri. Cu regret, a trebuit să luăm decizia de lichidare.”

  • A lăsat pe drumuri 20.000 de angajaţi, dar el a încasat un bonus de 800.000 de euro

    Firma de construcţii Carillion, ce angajează peste 20.000 de oameni în Marea Britanie, a intrat astăzi în procedura de lichidare, lăsând în urmă peste 450 de contracte nefinalizate.

    Lichidarea a venit ca urmare a incapacităţii de a găsi o metodă pentru a restructura datoria de peste 1,5 miliarde de euro.

    Deşi guvernul a transmis angajaţilor că planul de salvare a companiei este pus la punct, şoferii s-au trezit că trebuie să plătească combustibilul din banii lor, cardurile bancare fiind refuzate la plată de astăzi.

    Carillion a lucrat aproape în exclusivitate cu statul, derulând mii de contracte guvernamentale de-a lungul celor 200 de ani de existenţă.

    Deşi miile de angajaţi ai companiei trebuie acum să îşi găsească alt loc de muncă, fostul CEO Richard Howson, care a părăsit Carillion anul trecut, va continua să încaseze salariul până în octombrie. Suma pe care acesta o va încasa chiar şi după începerea procedurii de lichidare se ridică la aproape 800.000 de euro.

    Philip Green, preşedintele consiliului de administraţia, şi-a exprimat regretul faţă de colegi: “Este o zi tristă pentru Carillion, pentru colegii noştri, pentru furnizori şi clienţii pe care am avut mândria să îi servim ani de zile”, a spus acesta. “În ultimele luni am făcut eforturi uriaşe pentru a restructura compania, dar nu am reuşit să găsim finanţarea necesară planului de afaceri. Cu regret, a trebuit să luăm decizia de lichidare.”