Iar preşedintele Donald Trump vrea să dereglementeze pieţele financiare pentru ca şi mai multe credite să inunde ţara.
BOMBA a explodat în Statele Unite. Dezastrul poate ajunge la cote maxime
În timpul Războiului Rece, Statele Unite ale Americii îşi puneau la punct strategia de apărare prin amplasarea armelor nucleare la câteva minute de bazele şi oraşele sovietice. Unul dintre proiectele cele mai ambiţioase a fost implantarea rachetelor balistice în stratul de gheaţă al Groenlandei.
În 1959, corpul de ingineri ai armatei au realizat tabăra Century, ce cuprindea o reţea de tuneluri săpate în interiorul îngheţat al suprafeţei Groenlandei. Până în 1962, situl a fost punctul central al ,,Proiectului Viermele de Gheaţă”
Vezi aici de ce rachetele îngropate de americani sunt acum o mare ameninţare pentru Pământ!
Trupele militare ale Guvernului de la Damasc sunt responsabile pentru două atacuri cu gaze toxice care au avut loc în Siria, fapt presupus şi confirmat de o anchetă oficială a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), informează site-ul postului Euronews.
Există suficiente dovezi pentru a stabili că elicopterele forţelor aeriene arabo-siriene au lansat bombe care au eliberat substanţe toxice în Talemens, în anul 2014, şi în Sarmin, în 2015, ambele localităţi fiind situate în provincia Idlib. Aceste cazuri au implicat utilizarea clorului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Noua generaţie de supersonice ruseşti va lansa bombe nucleare. Aeronava poate călători oriunde în lume, în maximum două ore, şi poate lansa o bombă nucleară înainte de a se întoarce la bază.
”Operaţionalitatea acestei aeronave a fost dovedită. Ideea este ca bombardierul să se lanseze de pe un aerodrom normal. La comandă, acesta va ascensiona până în spaţiu, de unde va lovi ţinta cu o bombă nucleară”, a declarat generalul Sergey Karakaev. Acesta confirmat că modelul motorului pentru bombardier a fost construit şi testat cu succes în cadrul Academiei Militare Serpukhovo.
Vezi aici cât de puternic este avionul ruşilor şi cum arată!
Unele dintre cele mai mari salarii sunt câştigate de tehnicienii care se ocupă de distrugerea muniţiei neexplodate, dar şi piloţii, fie ei de elicopter sau de dirijabil. Hackerii sunt şi ei plătiţi substanţial în Statele Unite şi pot ajunge să câştige şi 140.000 de dolari, scrie Business Insider.
Găsiţi, mai jos, 15 job-uri foarte bine plătite la care nici nu v-aţi gândit vreodată.
1. Tehnician pentru muniţii neexplodate (distrugerea bombelor neexplodate) – 150.000 de dolari
2. Pilot de elicopter pentru asigurarea mentenanţei liniilor de înaltă tensiune – 101.000 de dolari
3. Pilot de dirijabil – 70.000 de dolari
4. Artist pentru dublaj (substituirea dialogului dintr-un film cu o versiune tradusă oral) – 80.000 de dolari
5. Jucător profesionist de jocuri video – 50.000 de dolari
Unele dintre cele mai mari salarii sunt câştigate de tehnicienii care se ocupă de distrugerea muniţiei neexplodate, dar şi piloţii, fie ei de elicopter sau de dirijabil. Hackerii sunt şi ei plătiţi substanţial în Statele Unite şi pot ajunge să câştige şi 140.000 de dolari, scrie Business Insider.
Găsiţi, mai jos, 15 job-uri foarte bine plătite la care nici nu v-aţi gândit vreodată.
1. Tehnician pentru muniţii neexplodate (distrugerea bombelor neexplodate) – 150.000 de dolari
2. Pilot de elicopter pentru asigurarea mentenanţei liniilor de înaltă tensiune – 101.000 de dolari
3. Pilot de dirijabil – 70.000 de dolari
4. Artist pentru dublaj (substituirea dialogului dintr-un film cu o versiune tradusă oral) – 80.000 de dolari
5. Jucător profesionist de jocuri video – 50.000 de dolari
Adulţii care au acum cel puţin 35 de ani îşi amintesc de simulările de incendiu sau de cutremur care aveau loc săptămânal la şcoală. Poate îşi mai amintesc sau li s-a povestit şi de alarmele care sunau în anii 60 şi pregăteau oamenii din oraşe pentru atacuri cu bombe sau pentru altfel de dezastre sau de sirenele maşinilor de pompieri care traversau în goană oraşele tot în cursul unor exerciţii şi simulări.
Vorbim despre ele la trecut pentru că aceste simulări şi lecţii de supravieţuire s-au rărit atât de mult încât adulţii tineri nici nu mai ştiu de ele. A fost o surpriză să aud cum o supravieţuitoare de 17 ani a tragediei de la Colectiv s-a lăsat la pământ, şi-a apărat capul cu mâinile şi a avut inspiraţia să îşi ţină respiraţia în momentul de maximă intensitate a focului. Cât de mulţi adulţi sau copii ar şti ce să facă? De ce nu dau primăriile recomandări şi de ce nu organizează cursuri şi simulări în şcoli sau universităţi? De ce nu există mesaje de interes public, precum cele cu atenţionarea la cantitatea de sare sau de zahăr, care să ne prevină că în caz de cutremur nu avem voie să coborâm scările de la bloc? Câţi angajaţi din clădirile de birouri ştiu pe unde să iasă în caz de incendiu şi câte clădiri din România au o persoană desemnată să controleze mulţimea în cazul unui foc, cutremur sau inundaţie?
Mulţi dintre adulţii tineri au căzut şi în capcana faptului că ”găseşti toate aceste informaţii pe internet”, dar în timpul dezastrelor nu ai timp să deschizi telefonul şi e posibil ca nici net să nu ai. ”Lucruri ca acestea se întipăresc în mintea oamenilor numai în timpul exerciţiilor şi al lecţiilor de supravieţuire. Sunt perfect de acord că ar trebui predate cursuri în acest sens copiiilor, încă de la momentul când ajung la grădiniţă. În alte ţări ei sunt învăţaţi de mici să sune la 112, pentru că la acea vârstă fragedă nu au capacitatea fizică de a aplica o procedură de prim ajutor. Însă aceste proceduri sunt predate anii următori, astfel încât toate informaţiile se adaugă de-a lungul timpului”, spune Raed Arafat.
Simulări există, însă doar pe hârtie. Ce s-ar întâmpla, totuşi, în cazul unui cutremur major? Răspunsul vine dintr-un document al Ministerului Afacerilor Interne, care prezintă simularea unui cutremur de 7,6 grade şi efectele sale asupra sectorului 2 din Bucureşti. În cadrul Buletinului Pompierilor nr. 1 din 2014 este simulat cazul particular al unui seism având o magnitudine de 7,6 pe scara Richter, la o adâncime de 105 kilometri, produs în zona judeţului Vrancea la ora 2:43 dimineaţa.
Documentul arată că infrastructura municipiului Bucureşti nu ar fi afectată din cauza seismului, însă multor clădiri de locuit le-ar fi afectată structura de rezistenţă, o parte dintre acestea prăbuşindu-se. Situaţia ar sta în felul următor: 36.772 de clădiri şi locuinţe ar fi afectate, dintre care 1.913 s-ar prăbuşi. 70.747 de oameni s-ar afla în construcţiile afectate, în vreme ce 3.721 s-ar afla în cele prăbuşite. Numărul deceselor s-ar ridica la aproximativ 1.000, iar numărul total al victimelor la peste 6.000. Toate aceste numere trebuie, desigur, raportate la numărul total al celor care locuiesc în sectorul 2, respectiv 370.000 de persoane. Un număr de aproape 25.000 de oameni sau 15% din populaţia sectorului 2 ar avea nevoie de hrană, apă, adăpost şi energie în primele 24 de ore după cutremur.
Multiplicat de cinci ori, pentru a ajunge la întreaga populaţie a Bucureştiului, asta ar însemna peste 6.000 de morţi şi peste 30.000 de răniţi, pe care îi vor prelua cele 206 ambulanţe care deservesc Bucureştiul şi sectorul Ilfov. În cât timp şi cu ce costuri de vieţi omeneşti s-ar putea realiza o operaţiune de salvare de această amploare nu poate calcula deocamdată nimeni.
Cel puţin 27 de persoane, inclusiv numeroşi turişti occidentali, au fost ucise în atacurile teroriste comise vineri la două hoteluri de pe litoralul tunisian, anunţă Ministerul de Interne din Tunis, citat de Corriere della Sera.
Islamişti înarmaţi cu bombe şi mitraliere Kalaşnikov au atacat vineri două hoteluri situate în staţiunea Port El Kantaoui, situată la cinci kilometri de Sousse, un port la Marea Mediterană.
“Au fost trase focuri cu mitraliere Kalaşnikov. Unul dintre criminali a fost ucis. Bilanţul este de 27 de morţi şi şase răniţi”, a comunicat Ministerul tunisian de Interne.
Potrivit unor surse, teroriştii au venit cu bărci, pe mare, au coborât pe plajă şi au deschis focul spre turişti.
Gruparea islamistă Ajnad Masr, care a revendicat în ultimele luni mai multe atentate comise în Cairo, a avertizat că a amplasat bombe în apropierea palatului prezidenţial, situat în estul capitalei, dar a afirmat că nu le-a detonat, pentru a evita uciderea civililor.
Un colonel din cadrul poliţiei a fost ucis şi trei poliţişti răniţi luni dimineaţă într-o explozie produsă în apropierea palatului prezidenţial, a anunţat anterior o sursă din cadrul serviciilor locale de securitate.
Ulterior, un alt ofiţer a fost ucis şi mai mulţi răniţi, după ce o bombă a explodat în momentul în care forţele de securitate încercau să dezamorseze dispozitivul exploziv.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
DOMNITORUL ALEXANDRU IOAN CUZA ESTE CEL CĂRUIA I SE DATOREAZĂ CODUL CIVIL DUPĂ CARE A FUNCŢIONAT ŢARA ÎN ULTIMA SUTĂ ŞI MAI BINE DE ANI. Deşi inovator pentru vremea sa, trecerea timpului a impus modificări. Iar în noua formă, recent adoptată, se pot regăsi capcane, spune Daniel Moreanu, director juridic al grupului Genesis Development. Grupul este cel mai important proprietar român de birouri din România, care deţine West Gate Park şi Novo Park; Moreanu coordonează departamentul juridic, care cuprinde şase oameni. El spune că noul Cod civil introduce o nouă instituţie, impreviziunea. Acesta se referă la faptul că toate contractele afectate de situaţii neprevăzute vor produce alte efecte decât cele stabilite iniţial de părţi.
Oficial, art. 1.241 din cod spune că „părţile sunt ţinute să îşi execute obligaţiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creşterii costurilor executării propriei obligaţii, fie datorită scăderii valorii contraprestaţiei. (2) Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei, instanţa poate să dispună: a) adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părţi pierderile şi beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor; b) încetarea contractului, la momentul şi în condiţiile pe care le stabileşte. (3) Dispoziţiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă: a) schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului; b) schimbarea împre-jurărilor, precum şi întinderea acesteia nu au fost şi nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului; c) debitorul nu şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor şi nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că şi-ar fi asumat acest risc; d) debitorul a încercat, într-un termen rezonabil şi cu bună-credinţă, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contractului”. Ce ascund aceste formulări?
În cazul în care un contract de închiriere nu este tratat corespunzător, chiriaşul sau proprietarul pot ajunge în instanţă pentru a cere reducerea sau, după caz, mărirea chiriei. Or, evoluţia pieţei imobiliare, în sens pozitiv sau negativ, este aproape imposibil de estimat, punctează avocatul.
Alţi specialişti mai spun că unele din problemele care se pot ivi în practică vor fi cauzate de interpretarea unor termeni de genul „caracter injust„, „împrejurări” sau „rezonabil”. Faptul că instanţele capătă libertatea de a dispune modificarea contractelor poate duce la lipsă de predictabilitate şi la crearea unei jurisprudenţe diferite.
AMUZANT DIN PRIMA ZI. Dincolo de detaliile juridice, tânărul avocat, 31 de ani, se dovedeşte un vorbitor degajat şi glumeţ. Daniel Moreanu a urmat Facultatea de drept din cadrul Universităţii Bucureşti, iar aventura în domeniu a început încă din anul 4 de facultate. „Ţinteam să ajung magistrat, judecător, şi am avut un examen la drept comercial, care a fost foarte greu, şi am fost invitat în practică la David şi Baias, care este afiliată la PwC.”
Sediul era aproape de facultate, în Piaţa Operei din Capitală, şi a acceptat. „A fost foarte amuzant în prima zi”, povesteşte el. A ajuns la sediul firmei la opt, era primul. „Nu era nimeni, în afară de o femeie de serviciu, care mi-a spus că oamenii vin abia pe la 9.30-10.„ Stagiul de practică a durat cam şase luni şi i-au plăcut atmosfera şi modul de lucru, dar şi colaborarea din cadrul echipei: oamenii întrebau, dezbăteau, „totul era foarte interesant din perspectivă juridică”.
Or, în magistratură un astfel de mod de lucru nu prea există, fiecare judecător se preocupă de dosarele sale, iar asta i-a dat de gândit, spune Moreanu. La finalul facultăţii, în 2006, a primit mai multe oferte de muncă („cred că cinci”), dar a ales-o pe cea a casei de avocatură NNDKP. „A fost alegerea bună”, evaluează el.