BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR a închis 2019 cu rezerve valutare de 32,9 miliarde euro, nivel apropiat de cel din 2018

    Rezervele valutare de la BNR totalizau la finele anului trecut 32,92 miliarde euro, după ce s-au diminuat în cursul lunii decembrie cu 891 milioane euro, a anunţat vineri banca centrală.

    În cursul lunii decembrie intrările de fonduri s-au ridicat la 2,19 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele. În acelaşi timp, din rezerve au ieşit 3,08 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    La sfârşitul anului 2018, rezervele BNR se ridicau la 33,06 miliarde euro.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,52 miliarde euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) erau la sfârşitul anului de 37,45 miliarde euro, faţă de 38,22 miliarde euro la 30 noiembrie 2019.

    Plăţile scadente în luna ianuarie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 67 milioane euro.

     

     

  • BNR a menţinut dobânda-cheie la 2,5% în 2019 şi a optat pentru controlul strict al lichidităţii, organizând mai multe licitaţii de atragere de depozite de la bănci

    BNR a menţinut pe parcursul întregului an 2019 dobânda-cheie la 2,5%, precum şi ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei şi valută ale băncilor, la nivelul de 8%, şi a optat pentru întărirea politicii monetare prin controlul strict al lichidităţii.

    Totodată, BNR a menţinut în 2019 şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 1,50% pe an, şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare, la 3,50% pe an.

    În 2018, banca centrală reluase, după o pauză de un deceniu, ciclul de înăsprire a politicii monetare, majorând în primul semestru dobânda-cheie de trei ori, de la minimul istoric de 1,75% până la 2,5%, pentru a ţine inflaţia sub control. Dobânda-cheie staţionase la minimul istoric de 1,75% din primăvara anului 2015. BNR majorase din august 2008 dobânda-cheie la 10,25%, iar ulterior, odată cu venirea crizei economice, a urmat un trend neîntrerupt de scădere a ratei.

    Pe parcursul anului 2019, BNR a sterilizat excesul de lichiditate organizând mai multe licitaţii de atragere de depozite din piaţa interbancară prin depozite cu scadenţa la o săptămână. În iulie, august, septembrie, octom­brie şi noiembrie banca centrală a sterilizat chiar în fiecare săptămână lichidi­ta­tea excedentară din piaţă.

    Cea mai mică sumă atrasă de BNR de la bănci în depozite în ultimul an, de doar 121 mil. lei, a fost în 26 august. La polul opus, cea mai mare sumă atrasă de banca centrală din piaţă în 2019, în 15 iulie, a depăşit 17 mld. lei, reprezentând al treilea cel mai mare nivel din ultimul deceniu.

    Banca centrală a reluat în aprilie 2018, după o pauză de şapte ani, operaţiunile de atragere de depozite.

    Dacă în 2019 BNR a organizat licitaţii de atragere de depozite de la bănci, în 2018 banca centrală organizase 11 operaţiuni repo, prin care a achiziţionat temporar titluri de stat aflate în portofoliul instituţiilor de credit oferindu-le în schimb lichiditate, pentru a tempera creşterea ROBOR.

    BNR a păstrat în 2019 ratele rezervelor minime obligatorii (RMO) la pasivele în lei şi valută ale băncilor, la nivelul de 8%. Ultima dată, BNR a redus în 2017 RMO la valută, de la 10% la 8%, dând băncilor înapoi circa 0,5 mld. euro.

    Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă faţă de cea la lei (40% cu 20%), în prezent cele două rate RMO la lei şi valută sunt egale, ambele coborând la 8%.

     

     

  • Curs BNR. Cursul valutar al zilei de marţi, 24 decembrie 2019. Euro creşte înainte de Crăciun

     

    Cursul BNR de marţi, 24 decembrie:

    Euro

    4.7794

    +0.0078

    +0.16%
    Dolar american

    4.3168

    +0.0132

    +0.31%
    Francul elveţian

    4,3942

    		    

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare. 

     

     

  • Românii sunt mai bogaţi ca niciodată, potrivit BNR. La cât a ajuns avuţia netă a populaţiei

    Viceguvernatorul Florin Georgescu spune că avuţia populaţiei a recuperat în totalitate pierderile consemnate după declanşarea crizei financiare, iar poziţia financiară a populaţiei a continuat să se îmbunătăţească, pe fondul evoluţiilor pozitive ale avuţiei nete, precum şi ale veniturilor disponibile.

    Principalul determinant al acestei dinamici a fost evoluţia activelor imobiliare (+11 la sută), în timp ce activele financiare au înregistrat o scădere de 0,4 la sută în perioada analizată.

    Preferinţa populaţiei a rămas pentru investiţii sigure (depozitele şi numerarul reprezintă 43 la sută din activul financiar la T2 2019), acestea fiind urmate de către acţiunile necotate şi alte participaţii (24 la sută).

    Gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă, semnalând eficienţa calibrării instrumentului prudenţial introdus de la 1 ianuarie 2019, mai arată BNR. Gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie
    2019, a fost de 36 la sută, în scădere cu 9 puncte procentuale faţă de situaţia din 2018.

    Comparativ cu anul precedent, proporţia creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45 la sută a scăzut de la 49 la sută la 13 la sută în perioada martie-septembrie 2019. Aceste modificări ale structurii portofoliului sunt de natură să diminueze probabilitatea de nerambursare a creditelor nou-acordate şi să îmbunătăţească capacitatea debitorilor de a-şi rambursa datoriile chiar şi în condiţii economice adverse.

    Creditul nou-acordat populaţiei s-a majorat cu 7 la sută, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani (27,2 miliarde lei). Creşterea a fost susţinută în principal de către avansul creditului de consum negarantat (+17 la sută).

    Deşi împrumuturile ipotecare standard au crescut cu 12 la sută în perioada analizată, această evoluţie a fost contrabalansată de dinamica segmentului Prima Casă, care a scăzut cu 34 la sută, în contextul strategiei guvernamentale de reducere treptată a plafonului anual de garanţii alocate acestui program.

    BNR notează că aceste evoluţii demonstrează că introducerea limitei gradului de îndatorare de la 1 ianuarie 2019 nu a constituit o îngrădire pentru accesul la finanţare al populaţiei, existând încă potenţial de a creşte gradul de intermediere financiară într-o manieră sustenabilă.

  • BNR a aprobat în final tranzacţia EximBank – Banca Românească, dar decizia finală trebuie să vină acum de la noul ministru de finanţe. Pe când era în opoziţie, Florin Cîţu şi-a exprimat îndoiala în privinţa sensului acestei tranzacţii: De ce are nevoie EximBank de retail, când statul deţine deja CEC Bank, care are retail?

    Banca Naţională a României a apro­bat tranzacţia prin care EximBank, o bancă deţinută de stat, achiziţio­nează Banca Românească, deţinută de National Bank of Greece, unul dintre cele mai mari grupuri financiare elene, dar care a pierdut mult sânge în criza grecească, iar acum este nevoită să îşi vândă băncile deţinute în străinătate.

    Decizia BNR a fost luată vineri în şedinţa Con­siliului de Administraţie, conform unor sur­se de pe piaţa bancară. Din acest moment, min­gea este în curtea noului ministru de finanţe Florin Cîţu, având în vedere că acţionarul EximBank este Ministerul de Finanţe. Pe când era în opoziţie, Florin Cîţu şi-a exprimat în­doiala în privinţa sensului acestei tranzacţii: De ce are nevoie EximBank de retail, când statul deţine CEC Bank, care are retail?

    Conform surselor bancare, Traian Halalai, CEO EximBank a trimis către Florin Cîţu toată documentaţia privind această tranzacţie. Cei doi au fost colegi la ING Bank.

    Decizia EximBank de a achiziţiona Banca Românească a fost luată acum mai bine de un an de către guvernul PSD şi fostul ministru de finanţe Eugen Teodorovici.

    Dacă tranzacţia va fi aprobată, EximBank ar avea o cotă de piaţă de 3% şi ar intra în top10 sistem bancar românesc.

     

     

  • Vasilescu (BNR): Varianta raţională este ca aurul să rămână la Londra

    Adrian Vasilescu, consilier de strategie al guvernatorului Băncii Naţională a României (BNR) a declarat, sâmbătă, într-o emisiune la Digi 24, că varianta „raţională” aleasă de BNR este ca aurul României să rămâna la Londra.

    „Varianta raţională pe care merge Banca Naţională este ca aurul să rămână la Londra”, a spus Adrian Vasilescu.

    Acesta a mai explicat că Ceauşescu a adoptat aceeaşi judecată şi a dus câte 10 tone de aur în capitala britanică, timp de trei ani la rând.

    „O prietenă m-a întrebat: Ceauşescu a dus aurul la Londra? Eu am răspuns că da. Cât? A fost o perioadă de trei ani consecutivi când a dus câte 10 tone de aur în fiecare an, pentru că într-un avion încap 10 tone de aur. A dus un avion într-un an, în altul următor a dus încă 10 tone… Ceauşescu a dus aur acolo”, a declarat consilierul guvernatorului BNR.

  • Leul se apropie de minimul istoric. Cursul stabilit miercuri de BNR

    În acelaşi timp, ROBOR la 3 luni a crescut miercuri la 3,07% de la 3,05% marţi, în timp ce ROBOR la 6 luni a urcat la 3,13% de la 3,11%. ROBOR este indicatorul monetar în funcţie de care se calculează dobânzile variabile pentru creditele în lei, precum şi dobânzile la creditele ipotecare.

    După intervenţia băncii naţionale din finalul lunii noiembrie, când cursul euro/leu a fost împins de traderii din piaţa valutară internaţională peste pragul psihologic de 4,8 lei, cursul s-a stabilizat însă pe termen scurt tendinţa de apreciere este, deşi modestă, încă relevantă pentru evoluţia viitoare.

    În ceea ce priveşte tendinţa de depreciere a cursului valutar, în raportul săptămânal de analiză tehnică, specialiştii de la Banca Transilvania notează că dacă leul nu câştigă teren sub pragurile de la 4,77-4,76, moneda naţională rămâne expusă riscului de depreciere.

    “Câta vreme suporturile (praguri care acţionează împotriva scăderii – n.red.) care acţionează de la 4,77-4,76 ţin, trendul rămâne ascendent şi leul expus riscului de a continua să se deprecieze în raport cu moneda europeană”, scriu analiştii Banca Transilvania.

    În luna noiembrie leul şi-a accentuat tendinţa de depreciere demarată în septembrie în raport cu moneda unică europeană, atingând noi minime istorice atât pe interbancar cât şi pe piaţa valutară unde joacă şi bancheri de investiţii cu activităţi internaţionale.

    Leul a câştigat teren în faţa euro în decembrie însă euro continua să se tranzacţioneze în preajma maximului istoric de 4,7808 lei înregistrat joi, 21 noiembrie.

  • Curs BNR joi, 28 noiembrie. Isărescu s-a întors la bancă: Euro scade, după ce dimineaţă urcase peste la 4,8 lei

    În ciua aparenţelor, cursul de schimb al monedei naţionale a rămas joi sub minimul istoric stabilit săptămâna trecută în raport cu euro, leul fiind cotat de către Banca Naţională a României (BNR) la 4,7788 lei/euro, faţă de 4,7792 lei pentru un euro în sedinţa de miercuri.

    Precedentul maxim istoric a fost atins joi, 21 noiembrie, la 4,7808 lei/euro.

    Pe piaţa valutară euro a fost cotat cu 4,8 lei miercuri după-amiază şi în această dimineaţă.

    În ultimele săptămâni leul şi-a accentuat tendinţa de depreciere demarată în septembrie în raport cu moneda unică europeană, atingând noi minime istorice.

    Leul a demarat o tendinţă de depreciere faţă de euro în ultimele aproximativ trei luni, mai precis începând cu luna septembrie, ce s-a accentuat în ultimele trei săptămâni.

    Cursul BNR de joi, 28 noiembrie:

    Euro

    4.7788

    -0.0004

    -0.01 %
    Dolar american

    4.3394

    -0.0028

    -0.06 %
    Francul elveţian

    4,3461

    		    

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare. 

     

     

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Valoarea activelor bancare a ajuns după primele nouă luni ale anului la maxime istorice, de 472,9 mld.lei

    Valoarea activelor din sectorul bancar a ajuns după primele nouă luni ale anului la maxime istorice, de 472,9 miliarde lei, cu 6,2% peste perioada similară din 2018 şi cu 4,8% mai mare decât nivelul de la începutul anului curent, arată datele publicate de BNR.

    ”Evoluţia activelor a fost influenţată de climatul pozitiv din piaţa creditului şi de declinul costurilor de finanţare ale statului.  Pe de altă parte, profitul net agregat s-a diminuat cu 13,2% an/an la 5 miliarde lei (anualizat) în primele nouă luni din 2019, dinamică influenţată şi de măsurile privind taxarea activelor bancare”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    Sectorul bancar local, pe care sunt active 34 de bănci, din care şapte sucursale ale unor instituţii financiare străine, a încheiat T3 cu o rată a creditelor neperformante de 4,58%, faţă de 5,56% în septembrie 2018, apropiată de minimele din 2009.

    ”Performanţa financiară a sectorului bancar va fi influenţată de ajustările specifice finalului ciclului economic post-criză şi de implementarea Revoluţiei Digitale în trimestrele următoare”, a mai spus Rădulescu.

    Potrivit BNR, raportul dintre creditele acordate şi depozitele atrase era la 74,76%.

    Anul trecut, sectorul bancar a raportat un un profit excep­ţional, de peste 7 mld. lei.