BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Colliers International a evaluat proprietăţi imobiliare în valoare de peste 40 de miliarde de euro în ultimii 5 ani

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers International a evaluat, în ultimii cinci ani, peste 500.000 de proprietăţi comerciale şi rezidenţiale în valoare totală de 40 de miliarde de euro. Cel mai complex proiect din portofoliu a fost evaluarea Palatului BCR, clădirea monument istoric din Piaţa Universităţii, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Deţinută în prezent de BCR, clădirea situată în inima Bucureştiului a fost finalizată în 1906, pe baza planurilor arhitecturale ale lui Oscar Maughsch, iar înainte de a deveni proprietatea băncii a fost sediul Societăţii de Asigurări „Generala”. Palatul BCR ocupă 4.000 de metri pătraţi de teren, inclusiv fosta grădină a Palatului Şuţu, care găzduieşte acum Muzeul Municipiului Bucureşti, şi are 12.000 de metri pătraţi utili, distribuiţi în două corpuri cu cinci niveluri fiecare, dintre care unul subteran, la care se adaugă şi mansardă pentru unul dintre corpuri.

    Evaluarea clădirii BCR s-a desfăşurat în etape, pe parcursul a patru luni, o perioadă atipică având în vedere că un proces clasic de evaluare pentru o clădire, bazat pe standardele ANEVAR, necesită în general cel mult două săptămâni. „O astfel de clădire unică a necesitat specialişti cu experienţă şi expertiză în proprietăţi similare, în domenii precum arhitectură, evaluare a componentelor artistice, inginerie şi estimări ale costurilor de reconstrucţie. Odată formată echipa, următorul pas a fost de colectare a tuturor datelor despre istoricul proprietăţii şi despre lucrările de construcţie şi renovare, incluzând măsurători, planuri cadastrale şi studii privind structura de rezistenţă, toate necesitând eforturi extinse care au durat câteva săptămâni”, explică Raluca Buciuc, Head of Valuation Services and Hospitality Advisory Services în cadrul Colliers International. Cel mai amplu pas al evaluării clădirii istorice a BCR a fost realizarea studiului pentru cea mai bună utilizare a proprietăţii din perspectiva unui potenţial investitor. Au fost analizate posibilităţile de transformare, limitările legale din punct de vedere urbanistic şi fezabilitatea economică. „Înţelegerea limitărilor clădirii privind intervenţiile pe care le poate suporta şi a posibilităţilor de reconversie în scopuri economice viitoare a fost foarte importantă, deoarece arată potenţialilor investitori de cât timp şi de ce buget este nevoie pentru renovarea şi transformarea clădirii, anticipând posibile dificultăţi tehnice şi eventuale întârzieri care ar putea să apară, astfel încât decizia de a investi să fie bine fundamentată”, a explicat Mihai Pană, Associate Director în cadrul departamentului de evaluări al Colliers, care a fost implicat în procesul de evaluare al Palatului BCR.


    Echipa de evaluare a lucrat cu două scenarii pentru reconversia clădirii, fie în spaţii de birouri, fie în hotel. „Tehnic, ar fi fost posibilă reconversia şi în alte tipuri de spaţii, dar acestea au fost excluse din punctul de vedere al pieţei imobiliare”, spune Raluca Buciuc. Transformarea Palatului BCR în spaţii de birouri ar însemna crearea unui format unic pe piaţă – birouri dedicate companiilor cu echipe mici care au nevoie de o locaţie premium şi sunt dispuse să împartă diferite zone comune. „Piaţa românească de birouri nu este deocamdată pregătită să răspundă ofertei pentru acest scenariu, având în vedere că cererea de spaţii dedicate start-up-urilor şi companiilor cu puţini angajaţi este adresată de hub-uri şi zone de tip coworking”, adaugă directorul departamentului de evaluare şi consultanţă din cadrul Colliers International. Analiza veniturilor potenţiale, a gradului de ocupare şi a valorii de vânzare a dus la concluzia că soluţia fezabilă pentru Palatul BCR este transformarea clădirii într-un hotel de lux, calculele finale arătând că acest scenariu ar fi cu 15% mai profitabil pentru un investitor, în comparaţie cu scenariul unei clădiri de birouri. Pentru a acomoda un hotel de lux afiliat unui lanţ internaţional, o clădire trebuie să ofere cel puţin 100 de camere, iar Palatul BCR poate găzdui în jur de 150 de camere.


    „Investiţia este însă semnificativă, aşa cum e de aşteptat pentru o clădire cu o compartimentare specifică. Dar piaţa confirmă că poate absorbi o ofertă pentru un astfel de hotel. În general, clădirile cu o structură solidă, ce poate fi păstrată, dar care necesită renovări în toate celelalte zone pentru a putea fi reconvertite, presupun o investiţie de aproximativ 900 de euro pe metru pătrat, fără a lua în considerare investiţia pentru mobilă şi pentru toate celelalte echipamente specifice. Un hotel premium adaugă încă 10.000 – 15.000 de euro pe cameră pentru mobilarea şi dotarea integrală, în timp ce în cazul unui hotel de lux investiţia poate chiar să se dubleze”, explică Raluca Buciuc.
    Palatul BCR nu este prima clădire istorică evaluată de Colliers International. Compania de consultanţă imobiliară a dezvoltat un departament de evaluare şi consultanţă solid, care generează aproximativ 15% din cifra de afaceri a companiei, evaluând în ultimii 5 ani peste jumătate de milion de proprietăţi cu o valoare totală de 40 de miliarde de euro. Printre clădirile istorice evaluate se numără cea care găzduieşte acum hotelul Hilton Garden Inn din centrul Bucureştiului, vechea clădire Marmorosch Blank, care este în curs de reconversie în hotelul Autograph by Marriott sau Hotel Unirea din Iaşi, toate având ca scop strict determinarea potenţialului economic.
    „O particularitate importantă a pieţei imobiliare din România este lipsa de transparenţă, atât în ceea ce priveşte tranzacţiile anterioare, cât şi în ceea ce priveşte bazele de date publice cu istoricul transformărilor clădirilor. O evaluare se face, în general, prin comparaţie cu tranzacţii similare anterioare, deci este necesar să ne putem baza pe un precedent. Când vine vorba de evaluările clădirilor istorice este şi mai dificil, pentru că înregistrările vechi şi studiile tehnice nu sunt colectate şi puse la dispoziţie într-o arhivă publică”, subliniază Raluca Buciuc.
    Departamentul de evaluare şi consultanţă al Colliers International are o echipă dinamică formată din 13 profesionişti, dintre care 10 cu acreditare în segmentul evaluării, cu o experienţă medie de 8 ani atât la nivel local, cât şi în alte pieţe din regiune. Echipa poate oferi asistenţă şi servicii pentru toate segmentele imobiliare – retail, birouri, rezidenţial, ospitalitate sau clădiri industriale, în orice scop. Colliers International are o cotă de piaţă de 50% din evaluările de spaţii comerciale moderne din România şi de 60% pentru spaţiile de birouri clasa A din Bucureşti.

     

  • IMM-urile îşi relochează birourile în medie o dată la circa doi ani şi jumătate; jumătate din spaţiile de birouri tranzacţionate în 2019 au cel mult 1.000 mp

    Aproximativ jumătate din spaţiile de birouri tranzacţionate în primele nouă luni ale anului au fost proiecte cu suprafeţe cuprinse între 300-1.000 mp, solicitările venind de la companii aflate în dezvoltare, care au nevoie de mai mult loc pentru extiderea echipelor, arată datele agenţiei de consultanţă imobiliară 24REAL, specializată în servicii de închirieri pentru suprafeţe de până în 1.000 mp.

    În primele 9 luni ale anului s-au tranzacţionat peste 300.000 mp, iar până la finalul lui 2019 se estimează că volumul de tranzacţii pe piaţa de birouri va depăşi 400.000 mp.

    „Toate solicitările pentru spaţii de birouri sunt cereri pentru afaceri în dezvoltare, iar companiile caută suprafeţe mai mari în special datorită extinderii echipelor. Vorbim atât despre start-up-uri, cât şi despre companii străine care intră pe plan local şi încep activitatea cu un birou în Bucureşti. Chiriaşii de dimensiune medie caută clădiri de clasă superioară uşor accesibile, dar şi flexibilitate în ceea ce priveşte modificarea suprafeţelor închiriate în intervalul perioadei medii de închiriere, de 3-4 ani. Întrucât apar modificări importante ale business-ului de la un an la altul, acestea se uită cu atenţie la posibilităţile viitoare de extindere în clădirile în care se mută”, a declarat Constantin Căpraru, managing partner 24REAL.

    O altă caracteristică a pieţei proiectelor de sub 500 mp este reprezentată de locaţia birourilor, clienţii căutând spaţii de lucru în zone cât mai centrale şi apropriate de principalele mijloace de transport în comun.

    Nevoia unui spaţiu de lucru mai mare, optimizarea locaţiei, o imagine mai bună a companiei prin poziţionare şi accesibilitate, precum şi dotări mai noi pentru angajaţi sunt principalele motive pentru care companiile mici şi mijlocii apelează la relocarea birourilor.

    „IMM-urile sunt nevoite să îşi reloce spaţiul pentru birouri, în medie, o dată la circa doi ani şi jumătate. Pentru un IMM, spaţiul de lucru este al doilea ca importanţă după angajaţi, iar costul de închiriere este unul foarte important, acesta, în medie, putând ajunge până la 10-12% din cifra de afaceri, iar importanţa sa şi a modului în care este desfăşurată activitatea îl face mai atractiv pentru angajaţi şi pentru retenţia acestora, resursa umană fiind cel mai important factor în ecuaţia unui business”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

     

  • Dezvoltatorul One United Properties a primit autorizaţia de construire pentru un proiect de birouri în zona Cotroceni din Capitală, o investiţie estimată la 130 mil. euro

    Dezvoltatorul cu capital românesc One United Properties, controlat de Andrei Diaconescu şi Victor Căpitanu, anunţă obţinerea autorizaţiei de construire pentru prima fază a proiectului de birouri One Cotroceni Park, amplasat în zona centrală a Capitalei.

    Parcul de business va avea o suprafaţă brută închiriabilă de 80.000 de metri pătraţi, iar investiţia în dezvoltarea proiectului este estimată la 130 mil. euro, arată informaţiile transmise de dezvoltator.

    ”Marcăm în acest moment startul celui mai mare proiect de regenerare urbană din zona centrală a Bucureştiului, pe un teren de 5,8 hectare”, spune Mihai Păduroiu, CEO | Office Division, One United Properties.

    Proiectul One Cotroceni Park este localizat în interiorul inelului central al oraşului şi are acces direct la metrou, suprafeţe flexibile de la 3.400 metri pătraţi până la 8.000 metri pătraţi, terase ”elevated gardens”, spaţii verzi, zone pentru activităţi sportive în aer liber şi o vedere panoramică asupra vecinătăţilor – Palatul Cotroceni, Grădina Botanică sau Palatul Parlamentului.

    Totodată, One Cotroceni Park va avea şi o zonă de retail cu o suprafaţă de 15.000 metri pătraţi, comparabilă cu cea a unui centru comercial de dimensiuni medii.

    Componenta rezidenţială a proiectului mixt One Cotroceni Park prevede aproximativ 800 de apartamente şi va fi dezvoltată în mai multe faze începând cu 2020.

    În prezent, One United Properties are în lucru proiecte de 150.000 mp de spaţii de birouri pentru următorii trei ani, ce totalizează investiţii totale de 220 milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Colliers preia administrarea parcului logistic dezvoltat de Element Industrial în nordul Capitalei şi ajunge la un portofoliu de peste 500.000 mp de spaţii logistice şi birouri

    Compania de consultanţă imobiliară Colliers International Romania a fost desemnată să ofere servicii de property management pentru prima fază a proiectului industrial ELI Park din nordul Capitalei, dezvoltat de compania locală Element Industrial.

    Odată cu acestă preluare, suprafaţa de spaţii industriale administrate de Colliers în Bucureşti şi în ţară ajunge la 130.000 de metri pătraţi, dintr-un total de peste 500.000 de metri pătraţi care include şi clădiri de birouri.

    „În România, piaţa serviciilor de property management pentru spaţii industriale şi logistice se află în stare incipientă. Prin urmare, este încurajator să vedem un proprietar de astfel de spaţii, aflat la prima dezvoltare, care externalizează aceste servicii pentru a asigura o mai bună performanţă a proiectului”, explică Oana Adjudeanu, Director Property Management în cadrul departamentului Real Estate Management Services al Colliers International.

    Parcul industrial ELI Park 1, dezvoltat de Element Industrial, companie controlată de Ionuţ Dumitrescu şi Muler Onofrei, este localizat într-un puternic hub logistic, în regiunea Chitila-Buftea, cu bun acces către nordul Bucureştiului şi la forţa de muncă din zonă.

    Prima fază de 20.000 metri pătraţi a fost livrată în luna septembrie şi închiriată deja către producătorul de electrocasnice, Arctic. Proiectul este conectat la linii de transport în comun şi se află la 4 km distanţă de centura Capitalei, având şi acces direct la un drum naţional cu patru benzi, DN7, şi acces imediat la autostrăzile A1, A2 şi A3.

    Suprafaţa totală a ELI Park 1 va fi de 50.000 de metri pătraţi spaţii industriale şi birouri, faza a doua urmând a fi livrată anul viitor, investiţia totală fiind estimată la peste 25 de milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Metropolitan Residence, companie controlată de Dan Drăgulin, vrea să facă un complex cu 230 de apartamente în nordul Capitalei, proiect de 100 mil.euro

    Metropolitan Residence, companie controlată de Dan Drăgulin, vrea să investească 100 milioane euro pentru dezvoltarea unui complex rezidenţial cu 230 de apartamente în zona de nord a Bucureştiului, 

    Proiectul Crown Towers va fi ridicat pe un teren situat în imediata apropiere a Cartierului Francez, în zona Şoseaua Nordului – Herăstrău. Complexul va include, pe lângă locuinţe, şi spaţii de birouri, retail şi un centru de agrement, urmând să fie realizat în două etape.

    „Crown Towers va fi un produs nou, care le va oferi stilul de viaţă cosmopolit pe care şi-l doresc, atât prin locaţie, cât şi prin design şi prin servicii, oferindu-le posibilitatea de a-şi personaliza la maximum apartamentele şi punându-le la dispoziţie un sistem smart home care va schimba complet modul de interacţiune cu spaţiul de locuit”, afirmă Silviu Grigorescu, General Manager, Metropolitan Residence.

    În prima fază a proeictului vor fi construite 156 de apartamente, cu suprafeţe cuprinse între 90 şi 650 mp şi un corp de clădire cu spaţii de birouri, care vor avea în total o suprafaţă de 4.530 mp. Prima fază se estimează că va fi finalizată până la sfârşitul anului 2021.

    În cea de-a doua etapă a proiectului, se vor construi apartamente şi birouri, dar şi un centru de agrement.

    Metropolitan l-a cooptat recent pe Silviu Grigorescu în funcţia de General Manager. Acesta are o experienţă de peste 12 ani în real estate şi de-a lungul timpului, a condus operaţiunile locale ale Hanner România şi s-a ocupat personal de proiecte precum Carol Park Residence, The Park şi Fabrica de Bere.

    Metropolitan Residence este unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari cu capital 100% românesc. Compania a fost lansată în 2010 şi a dezvoltat  17 ansambluri rezidenţiale cu peste 3.000 apartamente. Valoarea investiţiilor depăşeşte 200 de milioane de euro.

     

  • După restructurare, extindere: Lanţul de restaurante La Plăcinte merge cu un local la parterul clădirii de birouri Day Tower din zona Unirii

    Lanţul de restaurante La Plăcinte, intrat pe piaţa locală în toamna lui 2013, va deschide în următoarea perioadă un nou local la parterul clădirii de birouri Day Tower din zona Unirii. Acesta urmează a fi cel de-al optulea restaurant din Bucureşti, conform site-ului companiei.

    Clădirea de birouri a fost recent obiectul unei tranzacţii. Mai exact, Corporate Finance House Group, investi­tor cu sediul central în Liban, a cumpărat clădirea de birouri Day Tower din Bucureşti, dezvoltată de grecii de la Day Group şi finalizată la sfârşitul anului 2018.

    Aceasta este prima investiţie a grupului libanez în România.

    Day Tower este o clădire de birouri de clasă A, situată în apropierea Bibliotecii Naţionale a României şi a Tribunalului Bucureşti. Clădirea a fost închiriată integral de Enel din România, unul dintre liderii la nivel global în sectorul energetic, cu un contract de închiriere securizat pe termen lung.

    La parterul acestei clădiri este deja deschisă o cafenea Starbucks, restauran­tul La Plăcinte urmând a completa oferta HoReCa. Acesta este de altfel un model practicat de multe clădiri de birouri care încearcă să poziţioneze la parter mai multe tipuri de retaileri şi jucători din HoReCa.

    Lanţul de restaurante La Plăcinte are în prezent 8 unităţi în România, cu patru mai puţine decât acum doi ani, arată datele de pe site-ul propriu. Dintre acestea, şapte sunt în Bucureşti, iar un local este amplasat în Iaşi. Au fost închise, potrivit datelor ZF, restaurante în Sibiu, Braşov, Bucureşti şi Ploieşti.

    În primii ani de activitate, compania s-a extins puternic şi anunţa planuri ambiţioase pentru a acoperi atât Capitala, cât şi alte oraşe importante. Totuşi, în ultimii ani avântul s-a temperat.

    Reprezentanţii La Plăcinte sunt printre cei mai discreţi din piaţă, astfel că singurele informaţii disponibile sunt cele publice. Mai mult, în acest an Andrei Tranga, proprietarul „La Plăcinte şi Andyăs Pizza”, cel mai mare lanţ de restaurante din Republica Moldova, a fost reţinut de procurorii moldoveni pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale într-un dosar penal deschis pentru şantaj, transmite presa de peste Prut.

    Compania a intrat pe piaţa din România în toamna lui 2013 şi a crescut în primii ani de viaţă puternic, uneori chiar triplându-şi businessul. În 2018 însă, pentru al doilea an consecutiv, cifra de afaceri a companie a scăzut până la sub 22 mil. lei, cu circa 25% sub nivelul maxim, atins acum doi ani. Totodată, faţă de acel moment, numărul de salariaţi a scăzut la 182, cu 100 mai puţini.

    Businessul originar din Republica Moldova este operat de compania Andy’s Pizza, nume inspirat de un brand secund pe care Andrei Tranga îl are peste Prut. În urmă cu circa patru ani, antreprenorul moldovean care deţine businessul, a adus în România şi un al doilea format de business, pizzeriile Andy’s Pizza. Iniţial a fost deschis un local în centrul vechi al Capitalei, însă acesta a fost închis, iar businessul s-a transformat într-unul exclusiv pe zona de livrare. De altfel, şi La Plăcinte are divizie de livrare, însă doar în Bucureşti.

    Totodată, brandul La Plăcinte se extinde în sistem de franciză, nu doar direct, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul propriu. Pe piaţa din România antreprenorul Andrei Tranga a intrat pe segmentul mediu al restaurantelor, unde se bate cu alte afaceri antreprenoriale precum City Grill sau La Mama.

    Potrivit informaţiilor publice pe site-ul La Plăcinte există trei tipuri de restaurante, cu suprafeţe ce încep la 200 mp, dar pot depăşi 400 mp. Investiţia variază între 230.000 şi 290.000 de euro, în funcţie de suprafaţă. În final, francizatul trebuie să plătească companiei mamă 7% din încasări.

    Businessul La Plăcinte a luat naştere în Republica Moldova, unde sub acest brand sunt deschise în prezent 10 unităţi, numărul fiind în scădere, conform site-ului propriu. Sub brandul Andy’s Pizza sunt alte circa 40 de unităţi.

     

     

  • CBRE: Bucureştiul ocupă primul loc în regiune la livrările de spaţii de birouri în 2019, cu o treime din total, urmat de Varşovia

    Bucureştiul se află pe primul loc în regiune din punct de vedere al volumului de spaţii de birouri moderne livrat în acest an, respectiv o treime din totalul regional, urmat de Varşovia, cu un sfert din livrări, arată o analiză realizată de CBRE.

    Astfel, din totalul de 995.000 mp de spaţii de birouri moderne previzionat pentru 2019 în Bucureşti, Budapesta, Bratislava, Praga, Varşovia şi Viena, capitala României are 336.000 mp, iar Varşovia 230.000 mp.

    Din punct de vedere al chiriaşilor, un element specific Bucureştiului este ponderea predominant a companiilor IT&C în profilul chiriaşilor-cheie, model regăsit şi în Bratislava. Comparativ, în Budapesta companiile din sectorul public reprezintă cea mai mare parte dintre chiriaşii de birouri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cei mai RĂSFĂŢAŢI angajaţi din România. Mâncare bună, scaune de 1.000 euro şi mese de ping-pong, doar câteva dintre beneficiile primite de angajaţii companiei evaluată la 7 miliarde de dolari

    Pentru UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, investiţiile în spaţiul de lucru al angajaţilor sunt la cel mai ridicat nivel de pe piaţa locală, pe măsura evaluării de 7 miliarde de dolari a unicornului. Astfel, pe lângă faptul că toată partea de amenajare a spaţiilor din sediul UiPath din Bucureşti s-a realizat cu materiale şi mobilier premium, unicornul a investit şi în produse şi servicii adiacente care pot părea un răsfăţ, dar care sunt parte a pachetului de beneficii prin care compania îşi stimulează angajaţii să îşi depăşească limitele.

    „Fiecare etaj a avut propriul arhitect care a gândit amenajarea spaţiului în funcţie de stilul de lucru al echipelor care îşi desfăşoară activitatea acolo. Spre exemplu, etajul pentru dezvoltatorii de software trebuia să fie automat mai spaţiat pentru că ei au câte două-trei monitoare, vor masă de ping-pong în mijloc sau aparate de fitness”, povesteşte Cătălin Lupu, vicepreşedinte la nivel global pe departamentul de achiziţii şi real estate din cadrul UiPath. Practic, niciunul dintre cele şapte etaje pe care UiPath le are închiriate în clădirea Landmark din centrul Capitalei nu a fost amenajat după un anumit standard impus de companie, ci după stilul de lucru al angajaţilor, ţinându-se cont de preferinţele şi nevoile lor. 

    În medie, investiţia companiei în amenajarea spaţiilor de birouri UiPath din Bucureşti, a căror suprafaţă totală este de 8.000 de metri pătraţi, a fost de 1.000 euro/mp. Suma include partea de construcţie, fitout şi mobilier. Unicornul a ales birouri, scaune, canapele, mese şi alte piese de mobilă office de la producătorul american de mobilier Herman Miller, inventatorul cubicle-urilor (spaţiu de lucru parţial închis, care este separat de celelalte birouri învecinate cu ajutorul unor partiţii cu o înălţime de cca. 1,5 m).

    Compania americană este recunoscută în special pentru scaunele sale ergonomice, care reprezintă de altfel elementul cel mai important al unei staţii de lucru, în condiţiile în care un angajat petrece majoritatea timpului stând jos. „O postură nepotrivită din poziţia aşezat poate duce la probleme de sănătate, dureri fizice sau chiar efecte cognitive negative. De aceea, scaunul trebuie să susţină o poziţie ergonomică, sănătoasă”, explică Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio, companie locală specializată în soluţii de fitout şi mobilier de birou orientat către design ergonomic human-centric şi partener unic acreditat al Herman Miller în România.

    Ţinând cont de importanţa unui scaun de calitate la birou, UiPath a ales să cumpere modelul de top produs de Herman Miller, numit Aeron, pentru toţi angajaţii săi. Astfel, unicornul a achiziţionat până acum circa 600-700 de scaune Aeron şi urmează să le schimbe şi pe restul pentru toţi cei 1.000 de angajaţi care lucrează în birourile sale din Bucureşti.

    Preţul de listă al unui scaun Aeron este de 1.500 euro. „Am testat multe tipuri de scaune până să alegem Aeron. Scaunul este foarte important pentru munca de birou – trebuie să fie ergonomic, ajustabil, confortabil, să nu te doară spatele”, a precizat Cătălin Lupu.

    Pentru Workspace Studio, vânzările de scaune ergonomice Herman Miller generează 30% din cifra de afaceri, care anul trecut s-a situat la 5,3 milioane de euro. În total, compania a vândut anul trecut peste 3.600 de scaune Herman Miller în România, cele mai populare modele fiind Aeron, Sayl şi Mirra.

    După scaun, a doua componentă esenţială a unei staţii de lucru este biroul, care pentru majoritatea companiilor de IT de azi trebuie să fie ajustabil pe înălţime. „Întrucât angajaţii din IT petrec ore bune la birou, este important să alterneze poziţia şezândă cu cea în picioare pentru a asigura buna circulaţie a sângelui şi relaxarea muşchilor”, a explicat el. Ca atare, şi UiPath a ales birouri ajustabile pe înălţime pentru angajaţii săi. „Am ales birouri ajustabile pe înălţime până la 2 metri. La început doar programatorii au avut astfel de birouri pentru că ei stau foarte mult la birou şi aveau nevoie să alterneze şi să lucreze şi din picioare, însă acum avem birouri ajustabile pe înălţime în toată compania”, a spus Cătălin Lupu. El a adăugat că următoarea etapă este trecerea la conceptul de desk-sharing.

    „Am făcut un studiu şi am observat că în medie birourile sunt folosite în proporţie de 50-60% pentru că sunt foarte mulţi angajaţi care călătoresc foarte mult în interes de serviciu, iar birourile lor rămân goale. Aşa că ne-am gândit să reducem numărul de birouri desemnate doar pentru cei care vin zi de zi la birou, iar pe restul să le facem de tip hotel-sharing.”

    În acest sens, UiPath a dezvoltat deja o aplicaţie internă cu ajutorul roboţilor software prin intermediul cărora angajaţii îşi vor putea rezerva biroul atunci când vin la sediu. Aplicaţia comunică direct cu sistemul de concedii şi cu soluţia Slack în care angajaţii pot marca că nu sunt la birou într-o anumită perioadă. 

    În afară de staţiile de lucru, proiectul de amenajare a birourilor UiPath din Bucureşti a inclus de asemenea într-o proporţie mare şi multe zone informale, de relaxare sau de luat masa. În zona de luat masa, spre exemplu, pe lângă o bucătărie complet utilată – espressoare profesionale, prosecco bar şi serviciu de catering premium la discreţie, angajaţii au la dispoziţie şi diferite jocuri şi console PlayStation. Totodată, pe fiecare etaj există scaune de masaj – cele mai bune modele, iar periodic în cadrul companiei se organizează şi cursuri de yoga.

    La parter, lângă recepţie, angajaţii UiPath au propria cafenea, unde este angajat permanent un barista. De asemenea, tot la parter, unicornul a creat şi o zonă numită experience lab, dedicată demo-urilor pentru clienţi. Laboratorul este echipat cu ultimele tehnologii, clienţii UiPath având posibilitatea de a testa soluţii de automatizare, machine learning şi inteligenţă artificială înainte de a le implementa în cadrul companiilor lor. Investiţia în laboratorul UiPath a fost cea mai mare – aproape un milion de euro.

    În biroul UiPath din România lucrează cu precădere echipa de cercetare-dezvoltare a unicornului, dar şi echipe de marketing, juridic şi administrativ. Sediul central al UiPath se află însă în New York, unde biroul celei mai valoroase companii din industria RPA (Robotic Process Automation) găzduieşte la rândul lui peste 1.000 de angajaţi, inclusiv programatori.

    „Noi avem două tipuri de programatori. Cei care lucrează efectiv la produs (product developer) şi dezvoltatorii care lucrează să implementeze tehnologia noastră la client, pentru că nu este plug and play. Trebuie să înveţi robotul, să îi dai anumite procese pe care să le automatizeze”, a explicat Cătălin Lupu. 

    El a adăugat că biroul din New York e similar cu cel din Bucureşti, doar că este amenajat după specificul lor, având un stil mai corporatist. „Există o zonă amenajată în stil industrial însă mai formal pentru întâlnirile cu clienţii enterprise.” Sediul UiPath din India (din Bangalore) este de asemenea amenajat după specificul cultural de acolo, acesta având inclusiv un altar budist alăturat spaţiului de birouri. În total, UiPath are în prezent 53 de birouri în întreaga lume – din SUA până în Japonia – în care lucrează cumulat peste 3.200 de persoane.

    Pe lângă confortul angajaţilor de la birou, unicornul le oferă angajaţilor săi din România şi o serie de alte beneficii, precum abonament la orice sală de sport vor aceştia sau asigurare de viaţă şi de sănătate inclusiv pentru membrii familiei.
    „Beneficiile extrasalariale depăşesc 1.000 euro per angajat, însă noi nu le privim ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie. Avem o rată de retenţie a angajaţilor de peste 90%”, a subliniat Cătălin Lupu.

    Pachetul de beneficii a devenit în prezent mai important decât pachetul salarial pentru mulţi dintre specialiştii în IT, mai ales pentru cei de top, plus mediul de lucru.

    „Acum, când vin la angajare, specialiştii în IT întreabă din ce în ce mai mult despre cum este programul – flexibil, fix, unde este poziţionat biroul (de aceea am ales o locaţie premium în centrul oraşului) sau cum sunt colegii”, a completat el.

    Pentru o companie de IT costă mai mult recrutarea unei persoane înalt calificate decât reţinerea acesteia, astfel că oferirea unui pachet de beneficii substanţial este văzută ca un beneficiu. În plus, angajaţii vor avea alt mindset de lucru dacă o bună parte din nevoile lor sunt acoperite inclusiv cât stau la birou, ca atare se vor putea concentra 100% pe ceea ce au de făcut, fiind mult mai productivi. Iar pentru ritmul de lucru alert din cadrul UiPath, un start-up care în decurs de trei ani a ajuns de la o echipă de sub 100 de oameni în România, la peste 3.200 la nivel global şi la o evaluare de 7 miliarde de dolari, asigurarea unui confort sporit este esenţial pentru a face faţă presiunii de livrare. 

  • Morgan Stanley şi-a făcut intrarea pe piaţa locală

    Proiectul care acum marchează intrarea americanilor a deţinut 11 ani recordul de cel mai scump proiect office tranzacţionat vreodată în România. Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, are active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline. Birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, au fost cumpărate de la francezii de la AEW, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii imobiliare din lume, parte a grupului financiar francez Natixis. America House are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 28.000 de metri pătraţi, iar portofoliul de chiriaşi include companii precum Schlumberger, Ţuca Zbârcea & Asociaţii, McDonald’s, Ambasada Japoniei şi Mastercard. Clădirea beneficiază şi de una dintre cele mai mari zone de retail dintr-o clădire de birouri. Spaţiile de retail acoperă aproximativ 4.000 de metri pătraţi şi cuprind unităţi ale World Class, Starbucks, McDonald’s, Cooperativa FruFru sau Cărtureşti. Alături de vânzarea clădirii de birouri America House, situată în piaţa Victoriei din Bucureşti, AEW a finalizat şi vânzarea Promenada Mall, cel mai mare centru comercial din Târgu-Mureş, către Indotek, un grup de companii de administrare a investiţiilor deţinut de acţionari americani şi unguri. 

    ​
    Carte de vizită David Hay:
    – a cumpărat alături de Morgan Stanley Real Estate Investing – divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline – birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, de la francezii de la AEW;
    – deţine de circa un an şi jumătate firma ADD Value Management, o firmă de consultanţă în management şi în sectorul imobiliar;
    – executivul israelian a condus timp de şapte ani operaţiunile din România ale dezvoltatorului imobiliar AFI Europe, el plecând din companie în primăvara lui 2018;
    – anterior, timp de 12 ani el a ocupat dife­rite funcţii în cadrul AFI Europe, urmând alţi şapte ani în care a gestionat operaţiunile grupului din România;
    – în timpul mandatului de CEO al lui David Hay, dezvoltatorul israelian a finalizat mallul AFI Ploieşti şi cele cinci clădiri de birouri de lângă AFI Cotroceni din Bucureşti, dezvoltate sub numele AFI Park.

  • Morgan Stanley şi-a făcut intrarea pe piaţa locală

    Proiectul care acum marchează intrarea americanilor a deţinut 11 ani recordul de cel mai scump proiect office tranzacţionat vreodată în România. Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, are active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline. Birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, au fost cumpărate de la francezii de la AEW, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii imobiliare din lume, parte a grupului financiar francez Natixis. America House are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 28.000 de metri pătraţi, iar portofoliul de chiriaşi include companii precum Schlumberger, Ţuca Zbârcea & Asociaţii, McDonald’s, Ambasada Japoniei şi Mastercard. Clădirea beneficiază şi de una dintre cele mai mari zone de retail dintr-o clădire de birouri. Spaţiile de retail acoperă aproximativ 4.000 de metri pătraţi şi cuprind unităţi ale World Class, Starbucks, McDonald’s, Cooperativa FruFru sau Cărtureşti. Alături de vânzarea clădirii de birouri America House, situată în piaţa Victoriei din Bucureşti, AEW a finalizat şi vânzarea Promenada Mall, cel mai mare centru comercial din Târgu-Mureş, către Indotek, un grup de companii de administrare a investiţiilor deţinut de acţionari americani şi unguri. 

    ​
    Carte de vizită David Hay:
    – a cumpărat alături de Morgan Stanley Real Estate Investing – divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de lire sterline – birourile America House, din Piaţa Victoriei din Capitală, de la francezii de la AEW;
    – deţine de circa un an şi jumătate firma ADD Value Management, o firmă de consultanţă în management şi în sectorul imobiliar;
    – executivul israelian a condus timp de şapte ani operaţiunile din România ale dezvoltatorului imobiliar AFI Europe, el plecând din companie în primăvara lui 2018;
    – anterior, timp de 12 ani el a ocupat dife­rite funcţii în cadrul AFI Europe, urmând alţi şapte ani în care a gestionat operaţiunile grupului din România;
    – în timpul mandatului de CEO al lui David Hay, dezvoltatorul israelian a finalizat mallul AFI Ploieşti şi cele cinci clădiri de birouri de lângă AFI Cotroceni din Bucureşti, dezvoltate sub numele AFI Park.