BusinessMagazin

Tag: BERD

  • BERD alocă o finanţare de 2,2 milioane de euro pentru consolidarea sectorului de apă din România

    „Acordul, cu o valoare totală de 2,22 milioane de euro, va fi propus pentru finanţare în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică, urmând să se deruleze în perioada ianuarie 2018 – ianuarie 2020, cu implicarea tuturor instituţiilor responsabile: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice si Fondurilor Europene (MDRAPFE), Ministerul Apelor şi Pădurilor, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi Asociaţia Română a Apei”, se arată într-un comunicat al MDRAPFE.

    Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT 2014-2020) are drept scop asigurarea unui proces de implementare eficientă şi eficace a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii în România.

    Obiectivul global al POAT 2014-2020 este de a asigura capacitatea şi instrumentele necesare pentru coordonarea, gestionarea şi controlul intervenţiilor finanţate din fondurile structurale, precum şi o implementare eficientă, bine orientată şi corectă a POAT, Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) şi a Programului Operaţional Competitivitate (POC).

     

  • Promovarea României ca destinaţie pentru investiţii

    Se întâmplă şi la reuniunile anuale ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a luat fiinţă şi pentru a înlesni afluxul de investiţii străine în ţările ex-comuniste din Europa Centrală şi de Est. ”Marketingul de ţară“, promovarea României ca destinaţie pentru investiţii, nu se face, însă, chiar în fiecare an. Nu s-a întâmplat anul trecut, la reuniunea BERD de la Londra, când România nu a avut un panel oficial de prezentare, dar s-a întâmplat în primăvara acestui an, în însoritul şi mult încercatul de criză Cipru.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, a rămas o ocazie de a ţine aproape investitorii şi de a-i informa în legătură cu evoluţia economiei şi avantajele competitive care fac diferenţa faţă de alte ţări. Astfel de reuniuni sunt o ocazie de informare, networking şi discuţii one-to-one între mai marii finanţelor europene şi investitori.

    Punerile în scenă ale performanţelor economice se dovedesc utile, de altfel, câteodată, dacă ne gândim că ultimii ani au făcut unii investitorii să diferenţieze mai mult ţările pe baza performanţelor individuale în locul unui tratament la pachet. Iar România poate să fie un beneficiar al acestei schimbări de abordare având în vedere situaţia macroeconomică bună, creşterea economică solidă. Totodată, România poate să beneficieze în ochii investitorilor de un contrast favorabil în raport cu unele dintre ţările vecine sau din regiune. România este în continuare dependentă de capitalurile străine atât pentru rostogolirea datoriei externe, cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar. Important este nu doar să atragem investitori, ci şi ce fel de investitori.

    După perioada de criză economică, în care pariul cel mare era îmblânzirea pieţelor şi investitorilor prin eforturi de austeritate menite să reducă deficitele bugetare şi datoria publică, în ultimii ani s-a prefigurat mai mult ideea de revigorare a economiilor fără a distruge – prin derapaje periculoase – echilibrele restabilite cu multe sacrificii, dacă se poate şi realizarea unor reforme structurale menită să amelioreze competitivitatea şi mesaje mai mult sau mai puţin ”marketate“ care să câştige sau să păstreze încrederea investitorilor. Iar uneori este utilă coborârea din sferele macroeconomiei pe terenul economiei reale.

    România a cunoscut o renaştere economică în ultimii ani, în timp ce economii mai dezvoltate din Europa avansează cu ritmuri mai lente. Datele economice şi financiare suflă în pânzele optimismului afişat de oficialii români. |nsă, cu toate că există multe motive de optimism, inclusiv după creşterea economică neaşteptat de bună din primul trimestru, de 5,7%, pot să apară nori din sfera bugetară care să întunece cerul optimismului, dacă nu vor fi găsite soluţii de creştere a încasărilor bugetare şi de compensare a deficitului bugetar. Important este să nu repetăm greşelile din trecut, când decidenţii din mediul economic şi politic se lăudau că ”economia duduie“ până când motorul a crăpat.

    Revenind la reuniunea anuală a BERD – una dintre întâlnirile ritualice ale lumii financiare – guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, miniştrii de finanţe şi bancheri comerciali şi investitori, au participat în acest an la evenimentul organizat la Nicosia, în Cipru, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    România a fost bine reprezentată la nivel oficial la reuniunea BERD. Evenimentul, devenit deja tradiţional, a adus în faţa investitorilor oficialii ai BNR, ai Ministerului Finanţelor, ai Bursei de Valori Bucureşti, dar şi reprezentanţii ai mediului de afaceri.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi CEO-ul BVB, Ludwik Sobolewski, au preferat să urmărească din sală prezentarea de ţară.

    Printre speakerii din panelul organizat de România pentru investitorii străini s-a aflat Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, care a prezentat într-o notă pozitivă politica monetară şi evoluţia sectorului bancar autohton, dând de înţeles că şi cele două posibile motive de îngrijorare pentru investitori din anii trecuţi – riscul legislativ şi nivelul ridicat al creditelor neperformante – s-au temperat. ”Sistemul bancar din România a fost pe profit în ultimii doi ani, instituţiile de credit sunt bine capitalizate şi lichide, iar banca centrală a asigurat stabilitatea preţurilor, stabilitatea financiară şi stabilitatea cursului de schimb“, a explicat viceguvernatorul băncii centrale. Totodată, el a susţinut că dobânzile aflate la minime istorice au stimulat creditarea în moneda locală, iar inflaţia este scăzută în România, fără să ajungem la deflaţie. Voinea a ţinut să reamintească investitorilor că România nu a salvat băncile cu bani de la buget, fiind una dintre cele cinci ţări membre ale UE care nu au folosit bani publici pentru a susţine sectorul financiar de când a izbucnit criza economică.

  • RĂSTURNARE majoră de situaţie în cazul Digi. Zvonul care ZGUDUIE toate pieţele tocmai s-a CONFIRMAT. Nimeni nu s-a aşteptat la aşa ceva după listarea secolului pe bursă

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a achiziţionat un pachet de 3,25 de milioane de acţiuni la compania mamă a grupului de comunicaţii RCS&RDS, cel mai mare furnizor de servicii de televiziune şi internet fix din România, au declarat pentru ZF reprezentanţii băncii.

    “Confirmăm că am achiziţionat 3.250.000 de acţiuni ale Digi în cadrul operaţiunii de listare”, au declarat reprezentanţii BERD.

    RĂSTURNARE majoră de situaţie în cazul Digi. Zvonul care ZGUDUIE toate pieţele tocmai s-a CONFIRMAT. Nimeni nu s-a aşteptat la aşa ceva după listarea secolului pe bursă

  • Mutarea SURPRIZĂ făcută de Kaufland la care nu se aştepta nimeni. Anunţul tocmai a fost făcut

    Lidl a confirmat informaţia pentru ZF.  Grupul Schwartz invocă şi dorinţa de expan­siune pe piaţa din Republica Moldova, prin susţinerea lanţurilor locale de aprovizionare. „Există ţinte pentru a racorda Polonia şi Slovacia la standardele de management al energiei în 2017, iar Bulgaria, Croaţia şi România în 2019“, se arată pe site-ul BERD.

    Grupul Schwartz a mai solicitat în trecut de la BERD împrumuturi pentru finanţarea reţelei Lidl.

    Mutarea SURPRIZĂ făcută de Kaufland la care nu se aştepta nimeni. Anunţul tocmai a fost făcut

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom

    În 2005, a fost recrutată de OMV de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar în 2006 a început derularea mandatului pe care îl numeşte „cea mai mare provocare a vieţii mele profesionale“. Mariana Gheorghe a fost recrutată de la BERD de către OMV pentru a face trecerea de la structura mamut a fostei companii de stat la o companie flexibilă şi în accord cu linia companiei-mamă. „Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea la acel moment Mariana Gheorghe. 

    Ea va rămâne la cârma singurului producător local de petrol şi gaze până în primăvara anului 2019, după ce a acceptat în 2015 un al treilea mandat. De anul trecut, ea face parte şi din consiliul de supraveghere de la Amsterdam al grupului financiar olandez ING. „Uitându-mă în urmă, sunt mândră de două lucruri: de transformarea oamenilor şi de impactul companiei în piaţă într-o perioadă de tranziţie. Eu m-am întors în ţară vizionar, înainte de integrarea în UE, pentru că am prevăzut creşterea. Integrarea nu a adus numai drepturi, ci şi multe obligaţii, iar provocarea de ajustare a companiei într-o economie care se ajustează ea însăşi a fost fenomenală. Cred că am dat mult mai mult ca manageri decât am fi dat într-o economie stabilă“, spunea Gheorghe într-un interviu anterior acordat Business Magazin.

    OMV Petrom avea în 2015 o cifră de afaceri de circa 13,6 miliarde de lei şi un număr mediu de 15.581 de angajaţi.

  • SURPRIZĂ de proporţii în retail. Răsturnare de situaţie pentru Profi când se aştepta mai puţin. Anunţul la care nu se aştepta NIMENI tocmai a fost făcut

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) intră în acţionariatul Profi cu o injecţie de capital de 25 mil. euro. Banii urmează a fi folosiţi pentru expansiunea grupului cu „sute de magazine noi”.

    Profi are în prezent peste 500 de magazine, însă acţionarul şi managementul companiei au vorbit recent de atingerea pragului de 1.000 de supermarketuri şi unităţi de proximitate.

    SURPRIZĂ de proporţii în retail. Răsturnare de situaţie pentru Profi când se aştepta mai puţin. Anunţul la care nu se aştepta NIMENI tocmai a fost făcut 

  • UE, BERD şi BEI finanţează cu 92 milioane de euro construcţia unui gazoduct între România şi Republica Moldova

    BEI şi BERD oferă fiecare câte un împrumut de 41 de milioane de euro, iar UE acordă un grant în valoare de 10 milioane de euro, cu scopul de a îmbunătăţi securitatea energetică a Moldovei. Fondurile vor fi îndreptate către Î.S. Vestmoldtransgaz, o companie deţinută de stat care va construi şi va opera conducta de gaz şi interconectorul România-Moldova.

    Proiectul va completa conectarea sistemelor de transmisie de gaz ale României şi Moldovei legând Chişinău de interconectorul dintre Iaşi şi Ungheni, oraş din Moldova, aflat la graniţa cu România. Interconectorul a fost construit în 2014 pentru a ajuta Moldova să îşi diversifice sursele de energie. Peste 90% din energia folosită în Moldova depinde de importuri. Uniunea Europeană a oferit un grant de şapte milioane de euro pentru realizarea interconectorului.

    Ca parte din noul pachet financiar, guvernul din Moldova a fost de acord să implementeze un pachet de reforme pentru promovarea liberalizării pieţei energiei şi îmbunătăţirea competiţiei în sector.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După 25 de ani…de BERD, încotro?

    De această dată evenimentul, devenit deja tradiţional, a fost mai altfel, aniversar, marcând împlinirea a 25 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Motiv de reflecţie, analiză şi bilanţ pentru activitatea băncii de-a lungul sfertului de secol care a trecut, de privit înapoi asupra performanţei băncii, dar şi de (re)setare a unor priorităţi pentru anii ce vor veni.

    BERD, instituţie financiară multilaterală printre ai cărei acţionari se numără şi România, a fost înfiinţată după prăbuşirea comunismului în Europa, în 1991, cu un obiectiv clar: să susţină dezvoltarea economiilor de piaţă în statele postcomuniste, adică apropierea ţărilor foste comuniste de nivelul de dezvoltare al Occidentului. Colaborarea continuă şi după un sfert de secol, semn că tranziţia nu s-a terminat. De-a lungul timpului, BERD – care are o natură oarecum duală (instituţie multilaterală, care funcţionează pe baze comerciale) – s-a extins spre est şi sud, încercând să se reinventeze. Acum, BERD promovează transformarea economică în 37 de ţări care se întind pe trei continente – din Mongolia în Asia Centrală către Maroc pe malul Oceanului Atlantic, din Estonia spre Marea Baltică către Egipt pe Marea Mediterană. Iar cel mai nou acţionar al BERD este China, a doua cea mai mare economie mondială. În acest an, BERD a deschis în premieră birouri în Japonia, la Tokio, şi în SUA, la Washington.

    Făcând bilanţul ultimului sfert de secol, constatăm că BERD a investit mai mult de 105 mld. de euro în peste 4.500 de proiecte în 37 de ţări. Doar în 2015 BERD a investit o sumă istorică de 9,4 mld. euro în 380 de proiecte.

    Miniştrii de finanţe şi guvernatori ai băncilor centrale din ţările beneficiare şi nonbeneficiare, bancheri comerciali şi investitori, au participat la reuniunea BERD şi la business forumul cu tema – „Influencing Change – The Next 25 Years“, alături de alţi oaspeţi de rang înalt din finanţele internaţionale.

    Reuniunea anuală a BERD, oportunitate uriaşă de reclamă pentru ţările mai puţin dezvoltate din regiune, în special în trecut, nu a prea reuşit de-a lungul timpului să atragă prea mulţi investitori din economia reală şi a generat, în consecinţă, puţină dezbatere aplicată, fiind mai mult ocazie de informare, networking şi discuţii one to one între mai marii finanţelor europene.

    BERD va continua să opereze într-o lume care se schimbă rapid, într-un context dificil, provocator, având în vedere, printre altele tensiunile geopolitice din regiune care nu pot fi soluţionate rapid, criza refugiaţilor şi creşterea economică aflată subpotenţial, după cum a spus Sir Suma Chakrabarti, preşedintele instituţiei. „BERD răspunde acum unor provocări mai variate şi mai rapide decât oricând în istoria sa. Vrem să avem un impact mai mare în viitor. Trebuie să construim pe experienţa pe care am acumulat-o de-a lungul celor 25 de ani. Trebuie să răspundem mai bine nevoilor ţărilor şi lumii în schimbare“, a spus şeful BERD în discursul de deschidere a reuniunii aniversare.

    Acţionarii BERD au avut la Londra o dezbatere aprinsă cu privire la rolul instituţiei în revitalizarea creşterii economice, a ţinut să amintească Sir Suma Chakrabarti. Cel mai recent raport regional al BERD privind perspectivele economice au arătat că în cele din urmă, după cinci ani de încetinire, economiile din întreaga regiune, ca întreg, prezintă unele semne de redresare. „Dar rămâne foarte clar că este insuficientă creşterea economică. Mai sunt multe de făcut.“

  • A fost cel mai mare împrumut din istoria României…

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit dintr-o dată, în 2009, unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de 12,95 miliarde de euro, printr-un acord stand-by pe doi ani, iar Comisia Europeană 5 miliarde de euro. De la Banca Mondială România a accesat 1 miliard de euro, în cadrul pachetului de finanţare externă, iar de la BERD încă 1 miliard de euro.

    „De ce are nevoie România de acest acord, de aceşti bani?“ a fost o întrebare repetată aproape obsesiv la începutul crizei. Oficialii români au declarat de mai multe ori că acordul este „preventiv“, o „centură de siguranţă“. Însă o parte din banii de la FMI au ajuns, atipic, şi în buget, devenind soluţia de plată a salariilor şi pensiilor. Prin încheierea acestui acord autorităţile au susţinut că vor asigura relansarea economiei, însă reţeta FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat puţin spaţiu pentru investiţii publice de amploare, persistând încă semne de întrebare în ceea ce priveşte eficienţa programelor cu instituţia. Totuşi, condiţiile impuse de FMI au fost mai puţin dure decât în acordurile precedente.

    Şi, după acest acord istoric, au mai urmat două acorduri stand-by, de această dată preventive, adică fără să mai luăm bani de la FMI.

    După şapte ani, România a reuşit să dea înapoi toţi banii împrumutaţi în 2009 de la FMI şi a mai rămas cu o parte din datoria la Comisia Europeană şi la Banca Mondială, rambursarea făcându-se în tranşe. Iar datoria externă totală (publică şi privată) a scăzut în ianuarie 2016 sub 90 miliarde euro, pentru prima dată după 2009, şi a ajuns sub 60% din PIB. „FMI nu a discutat iniţial cu guvernul creşteri de impozite şi taxe pentru 2009, însă, dacă lucrurile se vor schimba în mod semnificativ, pot fi renegociate anumite conditionalităţi şi targeturi. Autorităţile trebuiau să revizuiască în doi ani sistemul de salarii şi pensii în sectorul public, precum şi procedurile de monitorizare şi control pentru companiile de stat. Va readuce acest pachet financiar încrederea investitorilor străini? Cursul de schimb va fi mai stabil? Vrem să ne asigurăm că economia va fi mai stabilă. Acest pachet nu este atât de mult destinat pieţelor, cât economiei“, spunea, după prima vizită la Bucureşti, în contextul parafării acordului, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

    Însă, chiar şi cu acest acord şi cu banii de la finanţatorii externi, au urmat ani dificili. Au existat şi majorări de taxe şi tăieri de cheltuieli. Pe durata acordului cu FMI parafat în 2009, pe doi ani, economia nu a reuşit să scape din groapa recesiunii, a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.

    Realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere atât instituţiile financiare internaţionale, cât şi autorităţile române, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.

    Din împrumutul de la FMI parafat în 2009, de aproximativ 12 miliarde de euro, la buget au ajuns 2 miliarde de euro, cea mai mare parte intrând la rezerva BNR. În schimb sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 miliarde de euro, au fost direcţionate numai către Finanţe, la fel ca şi banii de la Banca Mondială.

    În consecinţă, cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI a fost rambursată din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, şi nu au existat constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că rezervele valutare au oscilat în jurul a 30 miliarde euro. Având în vedere incertitudinile care persistau pe pieţele financiare, era cu siguranţă de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat.

    Împrumutul record contractat de România de la finanţatorii externi a ajuns la scadenţă în 2012, an în care Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au început să ramburseze ratele aferente tranşelor primite de la FMI. Până atunci, timp de trei ani, autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului. Dobânda annuală plătită la FMI a fost de 3,5%, calculată la soldul tragerilor efectuate până la data respectivă şi nerambursat, costul fiind comparabil cu cel al resurselor primite de la CE. Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană au început să fie restituiţi de Ministerul Finanţelor începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde euro.

    În 2011, România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale au fost întârziate.

    Rezultatul după cei patru ani de acord cu FMI (2009-2011 şi 2011-2013): România a ajuns să fie „macrostabilizată“ (deficitul bugetar şi deficitul de cont curent s-au ajustat, inflaţia a scăzut), dar „letargică“. Au fost doi ani de cădere liberă, în 2009 şi 2010, apoi a venit 2011 cu un avans al PIB de 1,1%, pentru ca în 2012 economia să crească cu doar 0,6%. Economia a revenit pe plus, dar întrebarea care persista era când vor simţi românii „ieşirea din criză“, când cifrele seci şi reci ale economiei din statistici vor fi resimţite de oameni în buzunare, în îmbunătăţirea nivelului de trai. FMI s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul acordurilor din ultimii ani, susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor.

    În 2013, FMI a avizat încheierea „cu succes“ şi a celui de-al doilea acord stand-by consecutiv, după o prelungire de trei luni cauzată de ratarea unor ţinte şi de întârzierea reformelor, acceptând şi de această derogări.

    Şi a mai urmat un acord cu FMI, al treilea consecutiv, fără succes, întrucât guvernul nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate. Acordul a ajuns într-un punct nevralgic după măsurile de relaxare fiscală anunţate de guvern şi a fost mai mult suspendat, până a expirat la termen.

    Şi cum România a ajuns unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din UE, care continuă în mod atipic să beneficieze şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale şi se află pe podium ca volum al investiţiilor în portofoliul BERD, fiind şi un client important al Băncii Europene de Investiţii, şefii FMI, Băncii Mondiale, BERD şi BEI au ajuns în 2013 în România să-şi verifice unul dintre cei mai mari debitori. Interesul celor patru mari finanţatori multilaterali nu este întâmplător privind prin prisma expunerilor pe care le-au acumulat.

    România a intrat în 2013 pe radarul şefilor marilor instituţii financiare internaţionale, Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, Sir Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), şi Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), ajungând la Bucureşti.

    După ce a cerut timp de două decenii privatizare, restructurare şi austeritate, în 2013 FMI a ajuns să vorbească despre creştere economică şi consum.

    Consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere. De ce? Deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat. Acestea au fost ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI la Bucureşti, Christine Lagarde, în 2013.

    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale actuale, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care, din păcate, se lăsa aşteptată în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi. Apoi, vorbeau de deficite bugetare şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea.

    România a parafat trei acorduri succesive cu FMI, dintre care ultimele două preventive, pentru că nu a putut să facă faţă şocurilor externe, deşi era stabilizată macro şi pentru că nu a reuşit să finalizeze singură reformele structural. După cel de-al treilea acord consecutiv cu FMI, care a expirat în toamna anului trecut, urmează o pauză, România încercând să stea pe propriile picioare, fără „certificatul de credibilitate“ de la FMI. Rămâne de văzut dacă antecedentele derapajelor economice interne din perioadele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi vor deveni din nou realitate.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2015: Povestea celui mai puternic executiv din România

    Mariana Gheorghe va rămâne la cârma singurului producător local de petrol şi gaze până în primăvara anului 2019, după ce a acceptat în 2015 un al treilea mandat. CEO-ul care conduce OMV Petrom din 2006 a intrat din acest an ca membru şi în consiliul de supraveghere de la Amsterdam al grupului financiar olandez ING. Condiţiile de piaţă, dar şi strategia sa de management vor arăta dacă un cel de-al treilea mandat se va încheia pe plus, în condiţiile în care cel de-al doilea mandat s-a încheiat pe pierdere.

    Mariana Gheorghe a preluat condu­cerea Petrom în vara anului 2006, după 13 ani de experienţă acumulată în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dez­voltare (BERD). Mariana Gheorghe a fost recrutată de la BERD de către OMV pentru a face trecerea de la structura mamut a fostei companii de stat la o companie flexibilă şi în accord cu linia companiei mamă. „Sunt hotărâtă să fac din Petrom nu numai cea mai mare companie românească, ci mai ales una de succes, profitabilă“, spunea la acel moment Mariana Gheorghe.

    Cel de-al treilea mandat al Marianei Gheorghe începe într-un context dificil marcat de preţurile mici la barilul de petrol, de cererea de carburanţi care continuă să scadă, dar şi de discuţiile cu statul român privind nivelul redevenţelor.

    Reevaluarea unor active din zona de explorare şi producţie, fostul generator de profit al fostului SNP, dar şi provizioanele făcute pentru restructurări au dus pe pierderi unicul producător de petrol şi gaze din România. Deşi partea de rafinare şi marketing lucrează la marje foarte bune, banii din benzinării nu au putut să acopere minusul din partea de extracţie. „În primele nouă luni din 2015, performanţa financiară a grupului a fost sever afectată de scăderea cu aproximativ 50% a preţurilor ţiţeiului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Într-un mediu de piaţă cu preţuri mici la ţiţei ce ar putea dura, am decis să ne reducem estimările privind preţul viitor al ţiţeiului, ceea ce a determinat ajustări de depreciere a unor active din segmentul upstream (explorare şi producţie).

    Efectul negativ din upstream a fost doar parţial compensat de rezultatele bune din downstream (rafinare şi marketing, gaz şi energie), datorate modelului nostru de afaceri integrat şi susţinut de marjele de rafinare îmbunătăţite, precum şi de cererea de produse crescută“, a explicat cifrele Mariana Gheorghe, directorul general executiv (CEO) al Petrom. Astfel, compania a terminat al treilea trimestru al anului cu o pierdere de 46 de milioane de lei în contextul în care în perioada similară a anului trecut compania avea un profit net de peste un miliard de lei.

    Pierderile au făcut şi ca, după zece ani în care bugetul de investiţii al Petrom a fost de peste un miliard de euro anual, în 2015 acesta se va reduce cu 20-35%. În plus, activele de explorare şi producţie vor fi reevaluate.

    În cei aproape zece ani de mandat ai Marianei Gheorghe, Petrom a trecut prin schimbări fundamentale, vizibile atât la nivelul rezultatelor companiei, strategiei pe fiecare divizie sau a numărului de angajaţi. Cele mai importante proiecte ale Petrom care au fost demarate în mandatul

    Marianei Gheorghe sunt centrala electrică de la Brazi, un proiect de 860 MW în valoare de 530 de milioane de euro, care a fost pusă în funcţiune în toamna anului 2012. Deşi acesta era un proiect care ar fi trebuit să aducă bani în conturile Petrom, până acum pariul pe energie s-a dovedit necâştigător în contextul scăderii cererii şi a preţurilor la electricitate.

    Un alt proiect semnificativ a fost finalizarea programului de investiţii de 600 de milioane de euro în rafinăria Petrobrazi, singura care a mai rămas în portofoliul Petrom, astfel încât unitatea să rafineze numai petrolul extras de companie din România şi să producă mai multă motorină, carburant care reprezintă aproape două treimi din cererea totală de carburanţi.

    Proiectul reprezentativ însă demarat în mandatul Marianei Gheorghe este parteneriatul semnat între Petrom şi gigantul ExxonMobil pentru explorarea perimetrului Neptun din Marea Neagră. În 2012 cele două companii au anunţat identificarea unei acumulări de gaze natuarale de 42-84 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi consumul de gaze al României pentru cinci ani de zile, iar anul acesta sunt aşteptate noi rezultate din adâncurile Mării Negre.