„Povestea proiectului Dentisteria începe în primăvara anului 2017. Lucrăm într-un mediu corporate şi obişnuim să folosim periuţa de dinţi după pauza de masă sau înaintea unui consult stomatologic.
Ne-am gândit că ar fi foarte util dacă angajaţii din România ar avea un astfel de beneficiu la locul de muncă sau chiar la cabinetul stomatologic la care merg”, spune Octavian Grigorescu, unul dintre fondatorii Dentisteria.
Astfel, pentru momentele de după pauza de masă, de ţigară, de cafea ori înaintea unei întâlniri, angajaţii pot folosi periuţe de dinţi de unică folosinţă, cu pastă încorporată. Cei doi antreprenori instalează cutia cu periuţe la birou, alături de o altă cutie destinată reciclării. Periuţele aruncate acolo sunt colectate ulterior, o dată pe lună, pentru a fi reciclate.
„Investiţia nu a fost considerabilă, încercând să dezvoltăm businessul pas cu pas. Am pornit cu o investiţie de 1.000 de euro, din dorinţa de a testa întâi ideea. Cifra de afaceri a anului 2018 este de aproximativ 5.000 de euro, având în vedere că abia în decursul acestui an am început să semnăm mai multe contracte cu diverşi colaboratori”, spune Ciprian Răducan.
Printre clienţii Dentisteria se află Philip Morris, UiPath, Penny Market, L’Oréal, Adecco, World Class, PTC, Servier, dar şi câteva clinici stomatologice din Bucureşti şi din ţară, precum Dentson, Dentagglio, Dexcellence, Dentistree.
Tag: beneficii
-
Un alt fel de beneficiu la birou
-
Ce beneficii au clienţii care folosesc aplicaţia Kaufland Card
Descrierea inovaţiei:
Programul de loialitate Kaufland Card, lansat de echipa Kaufland România în parteneriat cu echipa internaţională a retailerului, sub forma unei aplicaţii digitale, reprezintă o premieră în reţeaua Kaufland la nivel internaţional. Acesta răsplăteşte clienţii fideli cu reduceri substanţiale, puncte bonus de loialitate şi numeroase beneficii. Obiectivul principal este loializarea clienţilor, iar cel secundar, accesul uşor şi simplu la avantaje de real interes pentru clienţi.Kaufland Card este disponibil în format digital în cadrul aplicaţiei mobile Kaufland – Oferte şi Noutăţi, care poate fi descărcată gratuit atât din App Store, cât şi de pe Google Play. Clienţii care nu au acces la un telefon mobil smart pot găsi şi o versiune fizică a cardului, cu mai puţine opţiuni, la biroul de informaţii din orice magazin Kaufland. Acesta oferă doar accesul la promoţiile de loialitate. Lansată în februarie 2019, în primele cinci săptămâni aplicaţia Kaufland Card a depăşit un milion de utilizatori. După numai şase zile de la lansare, în prima săptămână, aplicaţia mobilă care găzduieşte cardul digital, Kaufland – Oferte şi Noutăţi, a fost cea mai frecvent descărcată aplicaţie din România, atât în App Store, cât şi pe Google Play, unde a ocupat locul întâi. În prezent, aplicaţia a ajuns la peste 1,8 milioane de utilizatori.
Echipa care a lucrat la acest proiect a inclus mai multe departamente: Marketing (cu departamentele CRM, Campanii, Online, Creaţie si Grafică, Media şi Distribuţie), Achiziţii, Vânzări, IT şi Comunicare – departamente care au colaborat îndeaproape, astfel încât să creeze aplicaţia, să o testeze, să o perfecţioneze, să o optimizeze împreună cu procesele de achiziţii, să o conecteze la sistemul de oferte din magazin – şi în final să o implementeze. Aplicaţia este permanent supervizată şi îmbunătăţită.
Elementul de noutate:
Promoţiile personalizate, beneficiu care se va lansa ulterior, în funcţie de obiceiurile de cumpărare ale fiecărui client, sunt unice în piaţă. Sistemul are la bază o serie de procese care analizează istoricul cumpărăturilor făcute de utilizator, pentru a transmite apoi oferte personalizate în linie cu preferinţele sale, dar şi recomandări. Vor putea primi promoţii personalizate doar clienţii care şi-au dat permisiunea de a le fi analizat istoricul de cumpărături în vederea transmiterii către ei a acestor oferte.Efectele inovaţiei:
Reducerile de loialitate pentru utilizatorii de Kaufland Card includ atât promoţii mai bune decât promoţiile normale, reduceri zilnice la produse de rulaj mare, cât şi reduceri de 30% la întregi categorii de produse. Prin integrarea cardului digital în aplicaţia mobilă Kaufland, clienţii pot avea acces la toate promoţiile disponibile (standard sau de loialitate), dar şi la reţete, la lista de cumpărături comună şi alte noutăţi. De asemenea, în aplicaţie îşi pot vizualiza oricând numărul de puncte bonus de loialitate acumulate şi campaniile promoţionale non-food active, pe care le pot folosi pentru a cumpăra mai ieftin. În plus, spre deosebire de cardurile obişnuite, Kaufland Card le dă clienţilor posibilitatea să acţioneze 100% sustenabil, dacă optează pentru varianta sa digitală. Kaufland Card digital este integrat în aplicaţia mobilă Kaufland, fiind uşor de utilizat în comparaţie cu cel fizic, pe care utilizatorii sunt nevoiţi să-l poarte în permanenţă cu ei. Este suficient ca aceştia să scaneze codul QR la casă, fiind aplicate reducerile ofertelor dedicate doar utilizatorilor de Kaufland Card, iar punctele bonus sunt stocate direct în contul lor digital din aplicaţia mobilă Kaufland.
-
Cu ani înaintea competiţiei
„Atunci când am început să discutăm de bazele de date autonome, în urmă cu aproximativ 18 luni, am auzit mulţi administratori de baze de date spunând că se tem de faptul că joburile lor vor dispărea”, povesteşte Duncan Harvey. „După ce au studiat mai atent ceea ce facem, aceştia au înţeles că de fapt dispar acele lucruri oribile precum update-urile care trebuie implementate. Am fost şi eu administrator de baze de date şi ştiu că, spre exemplu, atunci când lucram la optimizarea unui index trebuia să modific totul de fiecare dată când cineva adăuga o nouă opţiune.”
O bază de date autonomă este o bază de date în cloud care utilizează tehnologia machine learning pentru a elimina intervenţia umană în ceea ce priveşte reglarea bazei de date, securitatea, backupurile sau alte sarcini gestionate, în mod normal, de administratorii bazelor de date (DBA). Una dintre cele mai importante caracteristici ale bazelor de date autonome este capacitatea serverului de a mări sau micşora resursele de calcul şi de memorie în funcţie de necesităţi. Practic, adaptarea puterii de calcul la cerinţe sau pur şi simplu pentru scăderea costurilor reprezintă un plus important, mai ales în condiţiile în care totul se face automat şi în timp real.
Bazele de date autonome se concentrează, în prezent, pe două zone: în primul rând partea tradiţională a tehnologiei – optimizare, securitate şi scalare – şi în al doilea rând valoarea pe care o aduce businessurilor. RPA (robot process automation) e un exemplu bun în ceea ce priveşte modul în care automatizarea schimbă industriile în general, dar interesul Oracle în tehnologiile autonome se referă la managementul datelor, explică vicepreşedintele Oracle Technology EMEA.
„Sigur, ne vom intersecta cu RPA-ul, dar atenţia nostră nu se îndreaptă acum în acea direcţie.” Harvey vorbeşte şi despre o schimbare în mentalitatea oamenilor, o trecere de la administratori de date la data scientists. În mod tradiţional, arată el, majoritatea organizaţiilor au avut o linie de demarcaţie între businessul propriu-zis şi departamentul de IT. „Practic, fiecare departament avea câte un om de IT dedicat, iar asta a creat confuzie. Scopul nostru este să readucem un sistem central, uşor de folosit, care să permită dezvoltarea businessului.”
Este inteligenţa artificială rezervată exclusiv companiilor mari, care îşi pot permite să implementeze astfel de soluţii? „Avem o gamă extrem de largă de clienţi care apelează la soluţii autonome, de la organizaţii din zona de sănătate alimentară cu 50 de angajaţi, care nu aveau niciun fel de cunoştinţe pe zona de baze de date, la instituţii bancare sau chiar CERN, care folosesc baza de date autonomă dezvoltată de noi – şi vă puteţi închipui ce cantitate uriaşă de date generează CERN. Prin urmare, vedem organizaţii de toate mărimile apelând la aceste soluţii”, notează Harvey.
Executivul de la Oracle crede că industria românească şi companiile care activează pe plan local sunt similare cu cele din restul Europei, fiind cu toţii la începutul transformării digitale. „Cele mai multe companii vor spune că încearcă să integreze procese autonome sau că încep să înţeleagă ce înseamnă inteligenţa artificială. Este un concept nou, desigur, şi realitatea este că doar o treime dintre companii spun că se folosesc de întreaga capacitate a transformării digitale, dar chiar şi acelea au încă probleme legate de managementul datelor şi cu complexitatea diferitelor surse de provenienţă a acestor date.” Realitatea este că nu totul va deveni autonom, adaugă el, pentru că există în continuare organizaţii care preferă să deţină controlul. „Există numeroase motive pentru care anumite organizaţii nu vor implementa procesele autonome. Prin urmare, cred că va exista o piaţă uriaşă pentru cei care deţin în prezent abilităţile necesare managementului bazelor de date, un număr suficient de joburi.”
E mai sigur să îţi păstrezi datele pe cloudul Oracle decât să le păstrezi pe un server la sediu, spune Harvey. „Aplicăm patch-uri de securitate şi update-uri mult mai decât o poate face o companie normală. Prin urmare, va fi mai sigur datorită arhitecturii cloudului.” Riscurile apar în momentul în care foloseşti o structură comună, explică el, adică adoptarea unei platforme comune între utilizatori.
De fiecare dată când apare o nouă tehnologie, există un soi de reţinere faţă de ea, crede Duncan Harvey, care oferă ca exemplu maşinile autonome: „Există reticenţă faţă de el, cu toate că realitatea e că vor fi fantastice. Reticenţa la schimbare va exista întotdeauna, şi e la fel în cazul datelor, care se tot adună. Gartner şi IDC au realizat un studiu în acest sens, concluzia fiind că ori angajezi încă 10.000 de oameni care să gestioneze datele, fie laşi datele să se gestioneze singure.”
Duncan Harvey spune că era obişnuit să aibă companiile mari şi foarte mari drept clienţi, dar liberalizarea soluţiilor autonome prin scăderea tarifelor şi posibilitatea de a folosi imediat, fără o specializare de ani de zile în prealabil, a dus la popularizarea serviciilor în rândul firmelor mici.
Mai mult, el spune că există o rată constantă de adopţie în toate sectoarele – „vedem tehnologiile autonome adoptate în zona financiară, aici fiind vorba de o cantitate uriaşă de date. Zona de healthcare e de asemenea interesantă din acest punct de vedere”. În ceea ce priveşte gradul de adopţie a soluţiilor Oracle pe regiuni, executivul spune că utilizatorii se împart aproximativ egal între Europa şi America de Nord, diferenţa provenind din Asia şi alte regiuni.
Care este diferenţa între bazele de date ale Oracle şi cele dezvoltate de concurenţă? „E simplu, suntem singurii care oferă aceste servicii”, spune Duncan Harvey zâmbind. „Mai sunt companii care dezvoltă produse sau aplicaţii autonome, dar nimeni nu oferă baze de date autonome. Prin urmare, aş spune că suntem cu ani buni înaintea competiţiei.” -
Avocaţii Filip & Company au asistat vânzarea Benefit Online către compania Edenred
Casa de avocatură Filip & Company a asistat Benefit Online, cea mai mare platformă de beneficii extrasalariale pentru angajaţi din România, la finalizarea procesului de achiziţie de către compania Edenred.
Tranzacţia a fost aprobată de Consiliului Concurenţei din România.
Echipa Filip & Company a asistat Benefit Online în toate etapele procesului, inclusiv în evaluările preliminare, în procesul de structurare, negociere si finalizare a tranzacţiei.
“De ceva timp, piaţa muncii este o piaţă a angajaţilor. Angajatorii sunt nevoiţi să elaboreze şi să implementeze strategii de recompensare care să răspundă nevoilor diferite ale angajaţilor care lucrează în cadrul companiei. Beneficiile reprezintă un instrument solid de motivare, de stimulare a performanţei şi de păstrare, pe termen lung, a loialităţii angajaţilor, dar şi de atragere a noi candidaţi. Ne bucurăm că am fost parte într-o tranzacţie care va ajuta la dezvoltarea pieţei beneficiilor acordate angajaţilor”, spune Ioan Dumitraşcu, partener şi Head of Commercial Department la Filip & Company.
Echipa Filip & Company implicată în această tranzacţie a fost coordonată de Ioan Dumitraşcu (partener) şi a inclus-o pe Monica Stătescu (counsel).
-
Cei mai RĂSFĂŢAŢI angajaţi din România. Mâncare bună, scaune de 1.000 euro şi mese de ping-pong, doar câteva dintre beneficiile primite de angajaţii companiei evaluată la 7 miliarde de dolari
Pentru UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, investiţiile în spaţiul de lucru al angajaţilor sunt la cel mai ridicat nivel de pe piaţa locală, pe măsura evaluării de 7 miliarde de dolari a unicornului. Astfel, pe lângă faptul că toată partea de amenajare a spaţiilor din sediul UiPath din Bucureşti s-a realizat cu materiale şi mobilier premium, unicornul a investit şi în produse şi servicii adiacente care pot părea un răsfăţ, dar care sunt parte a pachetului de beneficii prin care compania îşi stimulează angajaţii să îşi depăşească limitele.
„Fiecare etaj a avut propriul arhitect care a gândit amenajarea spaţiului în funcţie de stilul de lucru al echipelor care îşi desfăşoară activitatea acolo. Spre exemplu, etajul pentru dezvoltatorii de software trebuia să fie automat mai spaţiat pentru că ei au câte două-trei monitoare, vor masă de ping-pong în mijloc sau aparate de fitness”, povesteşte Cătălin Lupu, vicepreşedinte la nivel global pe departamentul de achiziţii şi real estate din cadrul UiPath. Practic, niciunul dintre cele şapte etaje pe care UiPath le are închiriate în clădirea Landmark din centrul Capitalei nu a fost amenajat după un anumit standard impus de companie, ci după stilul de lucru al angajaţilor, ţinându-se cont de preferinţele şi nevoile lor.
În medie, investiţia companiei în amenajarea spaţiilor de birouri UiPath din Bucureşti, a căror suprafaţă totală este de 8.000 de metri pătraţi, a fost de 1.000 euro/mp. Suma include partea de construcţie, fitout şi mobilier. Unicornul a ales birouri, scaune, canapele, mese şi alte piese de mobilă office de la producătorul american de mobilier Herman Miller, inventatorul cubicle-urilor (spaţiu de lucru parţial închis, care este separat de celelalte birouri învecinate cu ajutorul unor partiţii cu o înălţime de cca. 1,5 m).
Compania americană este recunoscută în special pentru scaunele sale ergonomice, care reprezintă de altfel elementul cel mai important al unei staţii de lucru, în condiţiile în care un angajat petrece majoritatea timpului stând jos. „O postură nepotrivită din poziţia aşezat poate duce la probleme de sănătate, dureri fizice sau chiar efecte cognitive negative. De aceea, scaunul trebuie să susţină o poziţie ergonomică, sănătoasă”, explică Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio, companie locală specializată în soluţii de fitout şi mobilier de birou orientat către design ergonomic human-centric şi partener unic acreditat al Herman Miller în România.
Ţinând cont de importanţa unui scaun de calitate la birou, UiPath a ales să cumpere modelul de top produs de Herman Miller, numit Aeron, pentru toţi angajaţii săi. Astfel, unicornul a achiziţionat până acum circa 600-700 de scaune Aeron şi urmează să le schimbe şi pe restul pentru toţi cei 1.000 de angajaţi care lucrează în birourile sale din Bucureşti.
Preţul de listă al unui scaun Aeron este de 1.500 euro. „Am testat multe tipuri de scaune până să alegem Aeron. Scaunul este foarte important pentru munca de birou – trebuie să fie ergonomic, ajustabil, confortabil, să nu te doară spatele”, a precizat Cătălin Lupu.
Pentru Workspace Studio, vânzările de scaune ergonomice Herman Miller generează 30% din cifra de afaceri, care anul trecut s-a situat la 5,3 milioane de euro. În total, compania a vândut anul trecut peste 3.600 de scaune Herman Miller în România, cele mai populare modele fiind Aeron, Sayl şi Mirra.
După scaun, a doua componentă esenţială a unei staţii de lucru este biroul, care pentru majoritatea companiilor de IT de azi trebuie să fie ajustabil pe înălţime. „Întrucât angajaţii din IT petrec ore bune la birou, este important să alterneze poziţia şezândă cu cea în picioare pentru a asigura buna circulaţie a sângelui şi relaxarea muşchilor”, a explicat el. Ca atare, şi UiPath a ales birouri ajustabile pe înălţime pentru angajaţii săi. „Am ales birouri ajustabile pe înălţime până la 2 metri. La început doar programatorii au avut astfel de birouri pentru că ei stau foarte mult la birou şi aveau nevoie să alterneze şi să lucreze şi din picioare, însă acum avem birouri ajustabile pe înălţime în toată compania”, a spus Cătălin Lupu. El a adăugat că următoarea etapă este trecerea la conceptul de desk-sharing.
„Am făcut un studiu şi am observat că în medie birourile sunt folosite în proporţie de 50-60% pentru că sunt foarte mulţi angajaţi care călătoresc foarte mult în interes de serviciu, iar birourile lor rămân goale. Aşa că ne-am gândit să reducem numărul de birouri desemnate doar pentru cei care vin zi de zi la birou, iar pe restul să le facem de tip hotel-sharing.”
În acest sens, UiPath a dezvoltat deja o aplicaţie internă cu ajutorul roboţilor software prin intermediul cărora angajaţii îşi vor putea rezerva biroul atunci când vin la sediu. Aplicaţia comunică direct cu sistemul de concedii şi cu soluţia Slack în care angajaţii pot marca că nu sunt la birou într-o anumită perioadă.
În afară de staţiile de lucru, proiectul de amenajare a birourilor UiPath din Bucureşti a inclus de asemenea într-o proporţie mare şi multe zone informale, de relaxare sau de luat masa. În zona de luat masa, spre exemplu, pe lângă o bucătărie complet utilată – espressoare profesionale, prosecco bar şi serviciu de catering premium la discreţie, angajaţii au la dispoziţie şi diferite jocuri şi console PlayStation. Totodată, pe fiecare etaj există scaune de masaj – cele mai bune modele, iar periodic în cadrul companiei se organizează şi cursuri de yoga.
La parter, lângă recepţie, angajaţii UiPath au propria cafenea, unde este angajat permanent un barista. De asemenea, tot la parter, unicornul a creat şi o zonă numită experience lab, dedicată demo-urilor pentru clienţi. Laboratorul este echipat cu ultimele tehnologii, clienţii UiPath având posibilitatea de a testa soluţii de automatizare, machine learning şi inteligenţă artificială înainte de a le implementa în cadrul companiilor lor. Investiţia în laboratorul UiPath a fost cea mai mare – aproape un milion de euro.
În biroul UiPath din România lucrează cu precădere echipa de cercetare-dezvoltare a unicornului, dar şi echipe de marketing, juridic şi administrativ. Sediul central al UiPath se află însă în New York, unde biroul celei mai valoroase companii din industria RPA (Robotic Process Automation) găzduieşte la rândul lui peste 1.000 de angajaţi, inclusiv programatori.
„Noi avem două tipuri de programatori. Cei care lucrează efectiv la produs (product developer) şi dezvoltatorii care lucrează să implementeze tehnologia noastră la client, pentru că nu este plug and play. Trebuie să înveţi robotul, să îi dai anumite procese pe care să le automatizeze”, a explicat Cătălin Lupu.
El a adăugat că biroul din New York e similar cu cel din Bucureşti, doar că este amenajat după specificul lor, având un stil mai corporatist. „Există o zonă amenajată în stil industrial însă mai formal pentru întâlnirile cu clienţii enterprise.” Sediul UiPath din India (din Bangalore) este de asemenea amenajat după specificul cultural de acolo, acesta având inclusiv un altar budist alăturat spaţiului de birouri. În total, UiPath are în prezent 53 de birouri în întreaga lume – din SUA până în Japonia – în care lucrează cumulat peste 3.200 de persoane.
Pe lângă confortul angajaţilor de la birou, unicornul le oferă angajaţilor săi din România şi o serie de alte beneficii, precum abonament la orice sală de sport vor aceştia sau asigurare de viaţă şi de sănătate inclusiv pentru membrii familiei.
„Beneficiile extrasalariale depăşesc 1.000 euro per angajat, însă noi nu le privim ca pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie. Avem o rată de retenţie a angajaţilor de peste 90%”, a subliniat Cătălin Lupu.Pachetul de beneficii a devenit în prezent mai important decât pachetul salarial pentru mulţi dintre specialiştii în IT, mai ales pentru cei de top, plus mediul de lucru.
„Acum, când vin la angajare, specialiştii în IT întreabă din ce în ce mai mult despre cum este programul – flexibil, fix, unde este poziţionat biroul (de aceea am ales o locaţie premium în centrul oraşului) sau cum sunt colegii”, a completat el.
Pentru o companie de IT costă mai mult recrutarea unei persoane înalt calificate decât reţinerea acesteia, astfel că oferirea unui pachet de beneficii substanţial este văzută ca un beneficiu. În plus, angajaţii vor avea alt mindset de lucru dacă o bună parte din nevoile lor sunt acoperite inclusiv cât stau la birou, ca atare se vor putea concentra 100% pe ceea ce au de făcut, fiind mult mai productivi. Iar pentru ritmul de lucru alert din cadrul UiPath, un start-up care în decurs de trei ani a ajuns de la o echipă de sub 100 de oameni în România, la peste 3.200 la nivel global şi la o evaluare de 7 miliarde de dolari, asigurarea unui confort sporit este esenţial pentru a face faţă presiunii de livrare.
-
Noi metode prin care companiile îşi pot face angajaţii fericiţi
Bilete de cinema la jumătate de preţ, posibilitatea de a merge cu bicicleta spre serviciu şi abonamentele la sală nu mai sunt un secret când vine vorba de beneficiile extra-salariale prin care companiile vor să îşi facă angajaţii fericiţi. Acum însă, tehnologii emergente precum analiza datelor, chatbot-ing şi dispozitivele portabile pot ajuta angajatorii să ştie cu ce beneficii rezonează mai bine angajaţii, potrivit unui articol publicat de BBC.
Machine learning-ul poate ajuta la evitarea pierderii de bani pe anumite beneficii inutile. „Din perspectiva angajatorului, există deja prea multă emfază pe analiza datelor care pot arăta cu ce beneficii rezonează angajaţii”, spune Jeanette Makings, şeful unui departament de educaţie financiară al băncii comerciale Close Brothers.
„Analiza datelor le permite să ia decizii mai bune, lucru care înseamnă că pot să gestioneze mai bine valoarea cheltuielilor direcţionate beneficiilor în timp ce îşi îmbunătăţesc engagement-ul angajaţilor”.
Spune că pentru anumite companii „tehnologiile de analiză a datelor le permite să vadă exact cine este responsabil de anumite oferte, precum şi ce forme de comunicare funcţionează mai bine.” Genul acesta de informaţii este foarte valoros şi ar putea ajuta la o schimbare în strategia de business generală a companiei.
Spre exemplu, câteva companii şi-au schimb programul de membri la sala de sport ca răspuns la faptul că analiza datelor a demonstrat că o anumită sală de gimnastică este mai populară decât o alta în rândul angajaţilor lor. Portalurile online şi aplicaţiile au transformat deja schemele de motivare a angajaţilor.
Sistemele de inteligenţă artificială (AI) ar putea ajuta la evitarea pierderii banilor pe beneficii pe care angajaţii nu le vor.
AI nu este singura tehnologie care poate ajuta însă la îmbunătăţirea schemelor de inteligenţă artificială. Un exemplu este Wagestream, care permite angajaţilor să îşi acceseze salariul înainte de ziua salariului.
Peter Briffett, CEO al companiei cu baza în Regatul Unit, spune că Wagestream foloseşte tehnologia pentru a gestiona problemele de cashflow „care se leagă de plata o dată pe lună”. „Ştim că mulţi angajaţi sunt stresaţi din cauza aceasta, mulţi dintre ei fiind nevoiţi să facă împrumuturi riscante din această cauză”.
Pentru folosirea acestui serviciu, angajaţii plătesc 1 liră sterlină pe lună şi sunt taxaţi cu o sumă fixă de 1,75 de lire sterline de fiecare dată când fac o extragere. Un alt exemplu este Open Blend, o unealtă de management al performanţei care are printre clienţi brandul de fashion francez Lacoste. Acesta foloseşte metode de analiză a datelor pentru a oferi angajatorilor informaţii despre nevoi ale acestora necesare stării lor de bine.
Aici intervine şi tehnologia wearable. Compania de asigurări de viaţă şi de sănătate Vitality, de exemplu, pretinde că un sistem de recompense care se bazează pe o tehnologie Apple Watch, valabilă în 13 ţări, inclusiv în Australia şi Germania, „ajută mai mult de un milion de membri care profită din plin de sănătatea şi bunăstarea lor”. Cei care folosesc acest serviciu pot primi recompense precum discount-uri la schemele de asigurare prin urmărirea activităţilor lor cu un Apple Watch. Studiul include mai mult de 400.000 de persoane în Africa de Sud, Statele Unite şi Regatul Unit.
-
Şoferii Uber pot merge gratuit la facultate dacă respectă anumite condiţii, sau îşi pot trimite familia
Uber lansează un program de loialitate pentru şoferi care le va oferi acestora acces la peste 900 de cursuri universitare gratuite, potrivit CNBC.
Program va fi lansat iniţial în Marea Britanie unde Uber s-a parteneriat cu britanicii de la Open University pentru a oferi o schemă de studiu – reprezentând un beneficiu pe care şoferii Uber îl pot accesa prin programul de loialitate al companiei denumit Uber Pro.
Participanţii care optează pentru a face parte din această schemă, şi care câştigă accesul la ea prin intrarea în programul de loialitate, pot trimite un alt membru al familiei la cursuri universitare gratuit, încât benficiul poate fi accesat şi de soţ, soţie, ori copii.
Şoferii vor putea accesa beneficii în baza nivelului pe care îl au, cele patru nivele fiind „blue”, „gold”, „platinum” şi „diamond”.
Categoriile vor reflecta statutul şoferilor în baza loialităţii lor către Uber, iar ascensiunea printre aceste nivele poate fi realizată prin finalizarea cât mai multor curse.
Toţi şoferii care optează pentru Uber Pro vor primi automat statut „blue” şi pot creşte până la cel „diamond”.
Pentru a putea accesa nivelele superioare, şoferii trebuie să menţină un rating de cel ăuţin 4,85 din 5, şi o rată mică de anulări.
Mai mult, schemele de loialitate includ inspecţii gratuite ale vehiculelor, asistenţă rutieră non-stop şi abonamente reduse la sala de fitness.
Programul Uber Pro este deja disponibil în opt ţări, inclusiv SUA, Brazilia şi Australia şi va fi lansat complet în Marea Britanie în ianuarie 2020.
-
Cât cheltuie lunar angajatorii pentru beneficiile extra-salariale pentru angajaţi. Media lunară a acestor beneficii este de aproximativ 355 de lei
Angajaţii care au folosit platforma de beneficii flexibile BenefitOnline în primul semestru al acestui an au cheltuit 111 milioane de lei, aproape cât bugetele cheltuite pe tot parcursul întregului an 2018 (114 milioane de lei), veniturile platformei majorându-se cu aproximativ 43%.
Cea mai mare creştere a fost înregistrată de vacanţele în România, Sport & Wellness şi Sănătate, bugetele pe care angajaţii le-au cheltuit în categoria Sport & Wellness, de exemplu, crescând cu aproape 100% în primul semestru din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Creşterile înregistrate în anumite categorii sunt, pe de-o parte, consecinţa bugetelor mai mari acordate de angajatori, dar, mai ales, sunt determinate de semnarea unor companii client cu mulţi angajaţi tineri (sub 30 de ani), care, statistic, îşi aleg beneficii precum Turism, Sport & Wellness, Sănătate, Tichete Culturale şi, mai nou, fac donaţii”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro.
Sumele alocate lunar de angajatori pentru beneficiile angajaţilor variază între 200 de lei şi circa 750 de lei per angajat, media lunară in 2018 fiind de aproximativ 355 de lei.
-
Noi beneficii pentru bugetari. Pentru ce vor primi aceştia mai mulţi bani
Mii de bugetari ar putea primi vouchere de vacanţă majorate, dacă aleg să plece în concediu în extrasezon. Practic, dacă îşi iau gândul de la sejur în mijlocul verii, pe litoral, bugetarii pot primi cu câteva sute de lei în plus, pentru vacanţă în altă perioadă. De asemenea, nu se vor da vouchere majorate nici în sezonul de iarnă, când românii aleg staţiunile montane.
Valoarea voucherelor de vacanţă va fi majorată de la 1.450 lei la 2.080 lei, pentru cei ce aleg să meargă în concediu în extrasezon, conform unei propuneri a Ministerului Turismului. Propunerea este discutată deja cu reprezentanţi din industria turismului. Aceasta urmăreşte promovarea turismului românesc în ale perioade decât cele pline.
Mai precis, beneficiarii vor putea opta să îşi petreacă vacanţa în lunile octombrie – noiembrie şi martie – aprilie, când de regulă se înregistrează un număr redus de turişti şi vor primi tichete cu valoare mai mare. Măsura ar urma să fie aplicată de anul viitor.
În Arad, Casa Judeţeană de Pensii a estimat 138.000 de asiguraţi, iar potrivit datelor provenite de la Direcţia de Statistică, Aradul avea un efectiv de 139.094 de angajaţi, la începutul lunii aprilie 2019, scrie http://glsa.ro