BusinessMagazin

Tag: bani

  • Povestea detectivului care îi SPERIE pe bogaţii lumii. El investighează cele mai negre secrete ale miliardarilor

    La 32 de ani, economistul francez Gabriel Zucman răsfoieşte mii de fişiere pentru a găsi conturile offshore ale miliardarilor lumii, începe Bloomberg Business Week o poveste a unui tânăr francez axat pe soluţii referitoare le inegalităţile mari dintre bogaţi şi săraci.

    El a început să lucreze pentru primul loc de muncă real într-o zi de luni, după prăbuşirea Lehman Brothers. La scurt timp după ce a absolvit Şcoala de Economie din Paris, a început un internship la firma de brokeraj Exane.

    A început să scrie răspunsuri clienţilor şi a primit o sarcină pe care a considerat-o absurdă: să explice prăbuşirea economiei globale. „Nimeni nu a ştiut ce se întâmpla”, îşi aminteşte el.

    La acel moment, Zucman se întreba de asemenea dacă să înceapă să studieze în cadrul unui program doctoral. Era deja sceptic în ceea ce privea economia clasică, teoririile elaborate păreau să nu aibă relevanţă, în contextul crizei. Într-o zi însă, a descoperit date referitoare la miliarde de dolari care se mutau în şi dinspre mari economii spre unele mici precum Bermude, Insulele Cayman, Hong Kong, Singapore.

    Nu văzuse niciodată studii referitoare la circulaţia banilor în acele direcţii până atunci. „Desigr, dacă petreceam suficient de mult timp puteam să înţeleg care este povestea din spatele modului în care circulau acei bani”, îşi aminteşte el modul în care se gândea.

    Un deceniu mai târziu, Zucman, la 32 de ani, este asistent universitar la Universitatea din California, Berkeley şi cel mai cunoscut expert al lumii referitor la modul în care bogaţii îşi ascund averile. Teza lui doctorală a expus evaziuna fiscală în valoare de mii de miliarde de dolari a bogaţilor lumii.

    Pentru cea mai cunoscută muncă a sa a făcut echipă cu un coleg de la universitate pe nume Emmanuel Saez. Lucrarea lor din 2016, „Inegalitatea averii în Statele Unite din 2013” a analizat un secol de informaţii pentru a răspunde la unul dintre cele mai mari mistere ale capitalismului modern: Câţi de bogaţi sunt bogaţii celor mai bogate naţiuni? Răspunsul este că erau mult mai bogaţi decât îşi imaginau oamenii înainte de cercetările celor doi.

    Estimările lui Zucman şi Saez apreciază că 0,1% dintre plătitorii de taxe de top – aproximativ 170.000 de familii dintr-o ţară de 330 de milioane de persoane – controlează 20% din averea Americii. Primii 1% de oameni controlează 39% din averea Statelor Unite, iar ultimii 90%, doar 26%. Jumătatea inferioară a plătitorilor de taxe din Statele Unite, au, combinat, o avere netă negativă.

    Cei doi plănuiesc să lanseze şi o carte, anul viitor, Triumful Injustiţiei, în care vorbesc modul în care se poate lupta împotriva inegalităţilor extrem de mari legate de avere.

     

  • Aţi mâncat vara aceasta în interiorul aeroportului Otopeni? Un personaj la care puţini s-ar aştepta controlează TOATE restaurantele de aici

    Dnata Catering, companie în a cărei activitate sunt incluse administrarea serviciilor de alimentaţie publică de pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti şi furnizarea serviciilor de catering pentru TAROM, a înregistrat anul trecut afaceri de 113,6 milioane de lei şi un profit net de 26,3 milioane de lei, potrivit informaţiilor publice de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Cu un an în urmă, veniturile Dnata Catering se plasau la 99,5 milioane de lei, iar profitul net la 24,3 milioane de lei. Şi numărul de angajaţi a crecut anul trecut: de la 576, cât avea compania în 2017, a ajuns la 607 de angajaţi.

    Dnata Catering este deţinută de firmele Alpha Flight Group Limited (64,1851%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB)(4,9791%) şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM (30,8358%), potrivit informaţiilor transmise de Registrul Comerţului pentru un material publicat anterior de Business MAGAZIN. Astfel, mai mult din jumătate de profitul înregistrat de companie ar merge către Alpha Flight Group Internaţional, deţinută de compania arabă Dnata Catering, parte a grupului Emirates, din care face parte şi operatorul aerian cu acelaşi nume.

    Compania Dnata a fost fondată în 1959 în  Dubai de şeicul Ahmed bin Saeed Al Maktoum. El este, potrivit informaţiilor din presa internaţională, preşedinte al Autorităţii Civile de Aviaţie din Dubai şi CEO şi preşedinte al grupului Emirates.

    Cunoscută iniţial sub numele Abela Rocas SA (schimbat în Alpha Rocas SA în aprilie 2005), compania care operează activităţile restaurantelor de pe Otopeni a fost fondată în 1993 în Bucureşti, capitalul majoritar investit în afacerea din România fiind de origine libaneză. În 2005, Abela Rocas SA a devenit o subsidiară a grupului britanic Alpha Group PLC, după ce firma britanică a achiziţionat Abela Rocas în schimbul a 5 milioane de euro. Britanicii au achiziţionat 64,18% din acţiunile Abela Rocas, restul de acţiuni fiind deţinute de TAROM şi de CNAB. Potrivit presei internaţionale, la sfârşitul anului 2004, compania avea o cifră de afaceri de 281,3 miliarde de lei şi profit de 80,7 miliarde de lei (înainte de taxe, cifre publicate înaintea denominării monedei naţionale).

    La data de 31 decembrie 2010, compania şi-a schimbat din nou acţionariatul, după ce arabii de la Dnata Catering au achiziţionat grupul britanic Alpha Flight Group Ltd, potrivit informaţiilor de pe site-ul Alpha Group şi confirmate anterior de reprezentanţii aeroportului Otopeni. Dnata Catering este  unul dintre cei mai mari furnizori de servicii aeriene din lume, compania fiind axată  axată pe activităţi de manipulare la sol, cargo, travel şi servicii de catering aerian în 38 de ţări, potrivit informaţiilor de pe site-ul grupului Emirates.
    Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni), tranzitat anul trecut de 9,3 milioane de pasageri, a avut anul trecut a doua cea mai mare creştere a numărului de pasageri din regiune, depăşind ca avans Varşovia sau Sofia, după cum arată o analiză a ZF pe baza datelor de pe site-urile terminalelor.

    Anul trecut, în total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat aproximativ 13,8 milioane de pasageri, în creştere cu 7,95% faţă de 2017.

  • Care sunt noile tendinţe din piaţa comerţului cu diamante

    Ca atare, producătorii de bijuterii încearcă să vină cu soluţii, scrie The Telegraph.

    Producătorul de diamante şi bijuterii De Beers, de exemplu, a optat, printre altele, pentru diamante neşlefuite, în special galbene, pe care le-a strecurat printre celelalte pietre preţioase folosite la piesele din colecţia Portraits of Nature inspirată de vieţuitoare din zonele unde se află minele sale.

    Creatoarea Valerie Messika utilizează diamante colorate pentru bijuterii de lux gândite să poată fi purtate la fel de bine la o cămaşă de blugi sau tricou şi haine elegante, iar Ana Khouri propune bijuterii cu note asimetrice în care diamantele par să se contopească cu metalul în care sunt montate.

  • Un nou furnizor de servicii de plăţi şi-a anunţat lansarea în România. Ce soluţii de plată oferă aceasta

    Furnizorul lituanian de servicii de plăţi şi transferuri de bani Paysera a anunţat lansarea în România a platformei operată de instituţie, prin care persoanele fizice şi companiile vor putea deschide online conturi în valută şi vor putea efectua transferuri de bani.

    “În prezent, piaţa de plăţi internaţionale din România se caracterizează prin comisioane ridicate pentru transferuri în diferite valute. În plus, pentru o companie locală care operează pe orice piaţă externă este foarte greu şi costisitor să deschidă un cont în străinătate. Acesta este motivul principal pentru care lansăm serviciile Paysera în România”, spune Daniel Turbatu, Country Manager pentru Paysera în România.

    Paysera deţine o licenţă de instituţie emitentă de monedă electronică de către Banca Lituaniei, Compania oferă o gamă largă de soluţii de plată, inclusiv un cont în mai multe valute, schimb valutar online, transferuri locale şi internaţionale, gateway de plată, card de plată, sistem de ticketing online, plăţi offline cu coduri QR, portofel mobil, plăţi multiple şi altele.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.
     

  • Povestea economistului român care a cumpărat o BISERICĂ veche de 800 de ani iar în ce a transformat-o a uimit pe toată lumea

    A cumpărat o bserică veche, ruinată, de pe insula Murano, şi a transformat-o într-un adevărat colţ de rai. Ion Cafadaru, originar din Dărmăneşti, Dâmboviţa, este acum proprietarul unei biserici de patrimoniu UNESCO şi a învăţat meşteşugul producerii sticlei de Murano, scrie Gazeta Dâmboviţei.

    Ecomonist de profesie, a ales drumul Italiei atunci când s-a căsătorit cu o italiancă. Pe tânărul român îl aştepta în Italia un destin pe care mulţi l-ar numit spectaculos, clădit pe ruinele unei biserici vechi de 800 de ani.

    Santa Chiara, o biserică celebră în anii de glorie a sticlei de Murano, era acum în ruină. Cu banii obţinuţi din vânzarea afacerii pe care o avea în România, Ion a cumpărat ruinele bisericii Santa Chiara Murano. ”Noi nu am cumpărat o locaţie, am cumpărat o semnificaţie”, a declarat românul.
     
     
    Cinci ani a muncit cu fratele, cel mai bun prieten şi socrul pentru a reconstrui lăcaşul. Fiind o clădire de patrimoniu UNESCO, reconstrucţia s-a făcut manual, din materiale de epocă. Constructorii italeni au fugit de proiect, considerându-l imposibil de realizat.
     
    „Eu cred că biserica e specială. În toţi aceşti ani, toate greutăţile am reuşit să le trecem fără nici măcar o răceală. Nu am avut nici un accident de muncă. Totul a decurs ca o tabără de vară.”  spune Cafadaru.
     
     
    Santa Chiara Murano este, astăzi, o bijuterie care găzduieşte o colecţie impresionantă de obiecte din sticlă Murano, realizate de român. Acesta a făcut ucenicie pe lângă ultimii meşteri sticlari ai insulei şi a învăţat tainele unui meşteşug vechi. A aşezat un cuptor de sticlă chiar în biserică unde realizează demonstraţii pentru turiştii care trec pragul bisericii. Cuptorul de sticlă face parte tot din sufletul bisericii care a găzduit în urmă cu 200 de ani cea mai mare fabrică de sticlă din insula Murano.
     
    Românul a ajuns un reper pentru insula italiană. Televiziuni internaţionale au realizat documentare despre insulă şi meşteşugul sticlăriei, care l-au avut în prim plan pe dâmboviţeanul care a ajuns un ambasador al sticlei de Murano în lume.

  • Cea mai scumpă cameră de hotel de pe litoralul românesc, unde o noapte de cazare te costă mai mult decât o casă într-un sat la ţară

    Un adult care vrea să îşi petreacă weekendul 5-7 iulie în confortul oferit de hotelurile clasate cu 5 stele de pe litoralul românesc poate să ajungă să plătească nu mai puţin de 10.175 de lei. Potrivit informaţiilor de pe o platformă de rezervări hoteliere, acesta este preţul listat pentru cele două nopţi de cazare din intervalul menţionat la hotelul Vega, aflat în Mamaia. În preţ sunt incluse două mese.

    Valoarea reprezintă, în acest moment, echivalentul a opt salarii minime nete şi a peste trei salarii medii nete pe economie.

    Satul din România în care o casă COSTĂ cât un SALARIU mediu – FOTO

    La Phoenicia Royal Hotel, o altă proprietate de cinci stele din Mamaia disponibilă în perioada respectivă, preţurile ajung la 5.023 de lei. Desigur, în Mamaia există şi opţiuni de cazare mai ieftine: pentru aceeaşi perioadă, cel mai mic preţ listat pe aceeaşi platformă de rezervări  este de 270 de lei, reprezentând suma pe care o pot plăti turiştii dispuşi să îşi petreacă weekendul într-o vilă aflată la 4,9 kilometri de centrul staţiunii.

     

     

  • Răspunsul lui Marius Budăi, ministrul Muncii, întrebat dacă sunt bani pentru pensii

    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, într-o conferinţă de presă organizată la Târgu-Jiu, că în trimestrul doi al anului excedentul la fondul de pensii este de 218 milioane de lei. Întrebat dacă sunt bani pentru plata pensiilor, ministrul a spus că acest subiect merită o discuţie serioasă, astfel încât nu poate răspunde cu da sau nu.

    „Nu răspund cu da au nu. Pot spune da simplu, dar eu zic că merită o discuţie foarte serioasă acest subiect. Am explicat şi nu o să obosesc să explic foarte clar, din respect pentru părinţii şi bunicii noştri, cum le spun eu, pentru că au nevoie, din partea autorităţilor să aibă această siguranţă a zilei de mâine, aşa cu pensiile încă mici pe care le avem în România. Suntem în situaţia în care, în 2017, am avut un deficit la fondul de pensii de aproximativ 18 miliarde de lei. Suntem în situaţia în care în 2018, deficitul a scăzut extrem de mult, spre 4,2 miliarde lei. Am spus eu la un moment dat, spre zero.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • PREMIERĂ în transferurile de bani: Binance, unul dintre cele mai mari exchange-uri de criptomonede din lume, a transferat 1,2 miliarde de dolari cu costuri de sub 2 cenţi

    În data de 26 iunie, circa 1,2 miliarde de dolari sub forma monedei digitale binance (BNB) au fost transferaţi de unul dintre cele mai mari exchange-uri de criptomonede din lume, la costuri de sub 2 cenţi, potrivit CoinTelegraph, care citează datele publicate pe WhaleAlert – o platformă care urmăreşte tranzacţiile semnificative.

    În aceeaşi zi, Chagpeng Zhao, CEO-ul Binance – unul dintre cele mai mari platforme de exchange pentru monede digitale din lume – a anunţat că urmează tranzacţii majore.

    Tranzacţia a fost realizată pe blockchain-ul utilizat de Binance, şi a fost realizată în circa 1,1 secunde, potrivit şefului Binance.

    Reuşita oferă un exemplu industriei de transfer de bani cu privire la avantajele pe care le prezintă tehnologia blockchain şi monedele digitale, printre care se numără viteza şi costurile reduse.  

     

  • M. Fifor: Se reia sloganul că nu mai sunt bani de pensii.Nu mai lăsăm astfel de minciuni să circule

    “Observ că se reia sloganul Opoziţiei că nu mai sunt bani de pensii şi salarii. Unii, mai puţin pricepuţi la economie, chiar anunţă falimentul României. Nu vom mai lăsa ca astfel de minciuni să circule nestingherite în spaţiul public. Realitatea este următoarea: în primele 5 luni ale anului am încasat la buget cu 11,6% mai mulţi bani ca în 2018. Deci avem bani de salarii. Iar o bună parte din acest surplus s-a dus în investiţii, care vor creşte economia”, scrie Mihai Fifor, secretar general al PSD, pe Facebook.

    Acesta spune că au fost făcute cu 30% mai multe investiţii faţă de anul trecut. “În total 9,6 miliarde lei, cu 2,2 în plus faţă de 2018”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la 1 iulie, cresc preţurile pe litoral. FPTR: Nu avem bani, dar mergem când e cel mai scump

    Luna iulie vine cu scumpiri în ceea ce priveşte preţurile la cazare pe litoralul românesc al Mării Negre, care pot creşte cu procente cuprinse între 10 şi 20 la sută, dar acestea nu se vor schimba pentru sejururile contractate prin agenţiile de turism. Aceste tarife au fost negociate încă din toamna anului trecut şi rămân neschimbate pe toată durata sezonului estival.

    „Este vorba strict de preţul de la recepţie, pe care fiecare agent economic îl poate schimba după cum doreşte, în funcţie de diverşi factori, cum ar fi cererea din partea turiştilor sau situaţia meteorologică. Dar vorbim despre un număr de locuri extrem de mic. Marea majoritatea a hotelierilor a vândut deja camerele. Cred că, pentru iulie, vorbim de un procent de ocupare de 100 la sută, pe litoral”, spun reprezentanţi ai Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    Prim-vicepreşedintele executiv al FPTR, Dragoş Răducan, susţine că cei mai mulţi români vor să meargă la mare în lunile iulie şi august.

    „Toată lumea vrea să vină în iulie şi august, când sunt preţurile foarte mari. De ce sunt preţurile foarte mari? Pentru că toată lumea vrea să vină atunci. Dacă cineva ar vrea să vină în iunie, preţurile sunt foarte mici, aproape la nivel de costuri. Dar ei nu vin acum. Hotelurile sunt jumătate goale, dar cu tarife foarte mici. În schimb, de la 1 iulie, ar trebui să avem hoteluri din cauciuc, să le întindem, ca să le dublăm capacitatea. (…) Noi românii vrem să mergem când e mai scump, că e mai multă lume! Degeaba facem noi oferte peste oferte în extrasezon, că lumea tot în număr mic vine. Deci, concluzia care e? Nu avem bani, dar mergem când e cel mai scump!”, a spus Dragoş Răducan.

    De la 1 iulie, cele mai mici tarife de pe litoral vor fi întâlnite în Saturn, iar cele mai mari în Mamaia.

    Astfel, pentru hotelurile de patru şi cinci stele din staţiunea Mamaia, preţul pe noapte al unei camere va porni de la 1.000 de lei şi poate creşte până la 1.200, 1.300 de lei, în funcţie de ofertă.

    Tarifele pentru cazarea la un hotel de două stele vor fi cuprinse între 150 şi 200 de lei pe noapte, iar la unul de trei stele, între 250 şi 350 de lei, pe noapte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.