Tag: bancnote
-
Cine şi ce îi dă valoare bitcoin-ului
Înainte de a trece la un răspuns concret la întrebarea de mai sus propun să ne gândim la ce sunt banii şi care este valoarea acestora.
Banii nu înseamnă monede şi bancnote. Banii înseamnă orice sunt dispuşi să utilizeze oamenii pentru a reprezenta în mod sistematic valoarea altor lucruri cu scopul de a face schimb de bunuri şi servicii. Banii le permit oamenilor să compare rapid şi uşor un lucru cu altul şi să depoziteze comod bogăţia.
“Banii nu au nicio valoare inerentă structurii chimice a hârtiei, nefiind o realitate materială, ci un construct psihologic. De ce ar vrea cineva să-şi vândă un pământ fertil pe câteva sute de hârtii? Pentru că are încredere că cu acele sute de hârtii se poate duce la altcineva pentru a cumpăra altceva. Banii sunt cel mai universal şi mai eficient sistem de încredere mutuală care a fost inventat vreodată”, scrie Yuval Noah Harari în cartea “Sapiens: Scurtă istorie a omenirii”.
Mai departe autorul povesteşte că, iniţial, oamenii nu aveau acest gen de încredere în bani, aşa că moneda de schimb avea o valoare intrisecă – primii bani din istorie despre care se ştie a fost orzul sumerian. Apoi au apărut monedele de argint apoi cele de aur. Acestea au fost adoptate pentru că era mult mai uşor de transportat şi de utilizat astfel de bani decât orzul. Exista încredere în aceste monede pentru că erau emise de o entitate centrală, în cazul de faţă de un rege.
Astăzi monedele şi bancnotele fizice sunt o formă rară de bani. Suma totală de bani din lume este de circa 473 de trilioane de dolari, totuşi suma reprezentată de monede şi bancnote e mai mică de 47 de trilioane de dolari, potrivit cărşii The Ascent of Money, scrisă de Niall Ferguson.
Aşadar, peste 90% din banii din lume care apar în conturile noastre există doar pe servere. Drept urmare, majoritatea tranzacţiilor comerciale sunt realizate mutând date electronice dintr-un fişier de computer în altul, fără vreun schimb de bani fizici.
Cine şi cum se stabileşte valoarea unui bitcoin? Pentru că bitcoin este un sistem descentralizat şi nu există nicio bancă sau autoritate care emite aceste monede, valoarea unuia este dată de comunitate, de utilizatorii bitcoin. „La fel ca şi în cazul aurului, costul bitcoinului este dat de producţie, stocare şi tranzacţionare, iar tranzacţionarea se traduce în cerere şi ofertă. Producţia costă mult”, explică Antonio Eram modul cum se stabileşte preţul monedei. Producţia în cazul de faţă este “minarea” care-i costă pe utilizatori foarte mult datorită consumului de energie electrică pe care computerele îl consumă în procesul de minare.
La fiecare tranzacţie cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei locuinţe obişnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.
Un alt element caracteristic al acestei monede virtuale este faptul că numărul lor este finit, motiv pentru care la un moment dat cererea ajunge să fie foarte mare, iar oferta mică, însemnând că preţul va creşte. Dar până la ce valoare poate ajunge? „În viitor un bitcoin ar putea ajunge la o valoare de 150.000 de dolari, dacă nu chiar 250.000 de dolari, dacă nu se găsesc toate monedele bitcoin pierdute. Dar asta doar în cazul în care o să înlocuiască FIAT-ul (monedele tradiţionale) la nivel global. Anul acesta ar putea ajunge la 20.000 de dolari şi ar putea să meargă spre 25.000 de dolari”, consideră Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.
Ce se întâmplă după ce se termină minarea de bitcoin?
„Reţeaua nu va mai genera bitcoin, iar asta înseamnă că minerii vor câştiga din comisioanele de tranzacţii pe care le iau de la oameni. Comisionul se stabileşte pe baza cererii şi ofertei. Vrei acum? Plăteşti mai mult. Este o piaţă liberă, ce ţine de cerere şi ofertă, într-un mediu descentralizat”, explică Antonio Eram.
Despre bitcoin şi tehnologia blockchain poţi citi mai multe aici
-
De astăzi S-AU SCHIMBAT BANII. Cum arată bancnotele puse în circulaţie de BNR
Bancnotele cu noua stemă vor avea înscrisă pe avers data de “1 ianuarie 2018”.
Toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă vor fi aceleaşi cu ale celor aflate în circulaţie, precizează comunicatul.
“Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan”, prevede legea emisă în luna iulie 2016, act normativ care are obligă autorităţile publice să facă această modificare în stemele şi sigiile existente, până la data de 31 decembrie 2018.
Bancnotele şi monedele cu noua stemă vor fi lansate în circulaţie în mod eşalonat.
Pentru principele Carol I s-a confecţionat o coroană din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independenţă din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp.
“Coroana de oţel a României a fost confecţionată la Arsenalul Armatei, situat pe Dealul Spirii din Bucureşti. Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea «Trecerea Dunării». Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922”, potrivit Muzeului de Istorie a României din Bucureşti (MNIR).
-
BNR lansează în circulaţie bancnote şi monede cu noua STEMĂ a ţării. Cum vor arăta acestea
Toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă ale bancnotelor cu noua stemă, vor fi aceleaşi cu cele ale bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie, precizează comunicatul.CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
-
BNR va pune în circulaţie, începând cu 1 ianuarie, bancnote şi monede cu noua stemă a ţării
Bancnotele cu noua stemă vor avea înscrisă pe avers data de ,,1 ianuarie 2018”. Toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă ale bancnotelor cu noua stemă, vor fi aceleaşi cu cele ale bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie, precizează comunicatul.
Bancnotele şi monedele cu noua stemă vor fi lansate în circulaţie în mod eşalonat, în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei monetare. Bancnotele şi monedele cu noua stemă a ţării vor circula în paralel cu cele existente în prezent în circulaţie.
-
BNR va pune în circulaţie, începând cu 1 ianuarie, bancnote şi monede cu noua stemă a ţării
Bancnotele cu noua stemă vor avea înscrisă pe avers data de ,,1 ianuarie 2018”. Toate celelalte elemente grafice ale bancnotelor şi monedelor cu noua stemă, caracteristicile acestora, precum şi elementele de siguranţă ale bancnotelor cu noua stemă, vor fi aceleaşi cu cele ale bancnotelor şi monedelor aflate în circulaţie, precizează comunicatul.
Bancnotele şi monedele cu noua stemă vor fi lansate în circulaţie în mod eşalonat, în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei monetare. Bancnotele şi monedele cu noua stemă a ţării vor circula în paralel cu cele existente în prezent în circulaţie.
-
Aşa prieteni să tot ai: George Clooney le-a dat câte un milion de dolari cadou celor mai buni prieteni ai săi
Mai multe publicaţii străine au relatat ieri că George Clooney şi-a invitat cei mai buni 14 prieteni la masă şi i-a dat fiecăruia câte o valiză. În fiecare era câte un milion de dolari, în bancnote de câte 20 de dolari. Mai mult, le-a plătit şi taxele pentru anul respectiv, în semn de mulţumire.
Vedeta a făcut acest gest în septembrie 2013, dar până acum nu s-a aflat nimic. Se pare că prietenului lui Cooney, Rande Gerber a dezvăluit ce s-a întâmplat pentru MSNBC.
“Am venit în Los Angeles şi am dormit pe canapelele voastre. Sunt foarte norocos că-mi sunteţi prieteni şi nu aş fi reuşit să ajung unde sunt fără voi. Pentru mine este foarte important să dau ceva înapoi”, ar fi spus actorul.
Potrivit publicaţiei The Richest, George Clooney are o avere de 500 de milioane de dolari.
-
Ţara din Europa care ar putea renunţa complet la cash din 2023
Suedia ar putea renunţa complet la plata cash începând cu anul 2023. Trecerea la un sistem bazat exclusiv pe plăţi electronice ar putea reduce infracţiunile de tâlhărie, ar putea accelera plăţile şi le-ar face oamenilor viaţa mai uşoară prin faptul că nu ar mai trebui să aibă întotdeauna buzunarele pline de monede şi bancnote reale.
Cei mai importanţi factori care au dus la evoluţia plăţilor electronice sunt dezvoltarea infrastructurii, a noilor tehnologii, dar şi noile legislaţii care au accesibilizat acest proces. În Suedia suma de bani pusă în circulaţie la nivel naţional este deja în scădere.
-
Ţara din Europa care ar putea renunţa complet la cash din 2023
Suedia ar putea renunţa complet la plata cash începând cu anul 2023. Trecerea la un sistem bazat exclusiv pe plăţi electronice ar putea reduce infracţiunile de tâlhărie, ar putea accelera plăţile şi le-ar face oamenilor viaţa mai uşoară prin faptul că nu ar mai trebui să aibă întotdeauna buzunarele pline de monede şi bancnote reale.
Cei mai importanţi factori care au dus la evoluţia plăţilor electronice sunt dezvoltarea infrastructurii, a noilor tehnologii, dar şi noile legislaţii care au accesibilizat acest proces. În Suedia suma de bani pusă în circulaţie la nivel naţional este deja în scădere.
-
Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie
După cum povesteşte chiar el într-un interviu acordat revistei GQ, întreaga activitate criminală a lui Frank Bourassa a atârnat în balanţă într-o dimineaţă de decembrie, în 2009, când a petrecut ore întregi într-o parcare privind către portul din Montreal. El aştepta un transport aparent banal: cutii cu foi albe de hârtie.
Amicii lui Bourassa, în două maşini separate, supravegheau parcarea de două zile şi nu observaseră nimic ieşit din comun; Frank Bourassa era totuşi neliniştit, pentru că în orice moment ar fi putut apărea câţiva poliţişti care să îl înhaţe. Şi avea dreptate să se teamă: într-o bună zi, câţiva poliţişti aveau să apară de nicăieri şi să îl aresteze; dar nu în acea dimineaţă friguroasă de decembrie.
Simţind că marfa se apropie, Bourassa a sunat un alt prieten, un şofer pe care îl angajase, şi i-a spus să tragă camioneta mai aproape de locul de acostare. La scurt timp, camioneta încărcată deja a ieşit din port în mare viteză – o imagine pe care Frank o aştepta de mai bine de doi ani. Şi-o imagina, de fapt, încă din timpul adolescenţei, atunci când şi-a lansat „cariera“ de răufăcător; până la acel moment, CV-ul său includea furt din magazine, furt de maşini sau trafic de droguri. Dar acel transport din Montreal reprezenta începutul celui mai important moment din viaţa sa de infractor.
Pe măsură ce camioneta se îndepărta, Bourassa şi complicii său au urmat-o. Şoferul a dus marfa până în Trois-Rivieres, oraşul natal al lui Frank, şi a lăsat-o acolo. El a sunat atunci un alt complice care a venit să se asigure că nu există microfoane sau camere de filmat între foile de hârtie; după ce s-a asigurat că totul e în regulă, Frank a răsuflat uşurat: „Nimeni nu mă mai poate opri de acum“.
Foile albe nu erau însă simple foi de scris: realizate din acelaşi material folosit la tipărirea bancnotelor americane, ele aveau gravate faţa lui Andrew Jackson – principalul ingredient pentru producerea unor bancnote false de înaltă calitate. Bourassa avea acum lucrurile necesare pentru a falsifica sute de milioane de dolari în bancnote de 20 şi era pe cale să devină cel mai prolific falsificator din istoria modernă.
Ambiţiile criminale ale lui Frank Bourassa, ajuns astăzi la 44 de ani, au început să se dezvolte când el era în clasa a VIII-a: „Am dezvoltat o reţea de hoţi din magazine“, povesteşte bărbatul. „Am început să fac bani, sute de dolari pe săptămână, era foarte mult pentru un puşti!“ La 15 ani s-a mutat din casa părinţilor, a renunţat la şcoală şi şi-a închiriat propriul apartament. Şi-a găsit chiar şi job cinstit, lucrând la un atelier auto; în acelaşi timp însă el vindea şi maşini furate. „Aveam câţiva băieţi pe care îi sunam, le spuneam de ce maşini am nevoie şi ei mi le aduceau. Câte maşini am furat? Nu ştiu, cred că vreo 500.“
Când avea 28-29 de ani, Frank Bourassa a comis ceea ce descrie ca fiind cea mai mare greşeală a vieţii lui: a încercat să se îmbogăţească prin mijloace legale. În partea de vest a oraşului natal, el a deschis o mică fabrică specializată în producţia de pantofi şi plăcuţe şi frână. Unitatea a avut un oarecare succes, dar acest succes „cinstit“ nu i-a adus nicio satisfacţie. „Lucram douăzeci de ore pe zi, nici nu mai apucam să dorm. Era o nebunie“, povesteşte bărbatul în cadrul interviului pentru GQ. Nu după mult timp, el a fost diagnosticat cu o tulburare legată de stres şi a primit tratament. A vândut fabrica, dar experienţa l-a dus la o concluzie simplă: „La naiba cu asta, nu o să mai lucrez niciodată cinstit!“.Aşa că Frank Bourassa s-a întors la activitatea sa preferată: încălcarea legii. „Oamenii câştigau destul de mult din traficul de marijuana în acea perioadă, aşa că m-am gândit să încerc şi eu.“ Noul „business“ a mers destul de bine până în 2006, când poliţia a descoperit laboratorul unuia dintre distribuitorii săi; Frank a fost condamnat la 12 luni de închisoare, dar legile canadiene i-au permis să stea doar trei luni în arest la domiciliu.
În acele luni, Bourassa a început să se întrebe ce se va alege de viaţa lui; ştia că afacerea cu marijuana nu poate rezista la nesfârşit, pentru că traficanţii mexicani aduceau marfă mult mai ieftină. Şi atunci i-a picat fisa: „Rezultatul final e întotdeauna acelaşi: faci tot felul de lucruri pentru a obţine bani. Aşa că la naiba cu asta – de ce să nu sari peste majoritatea paşilor şi să treci direct la obţinutul banilor?“