BusinessMagazin

Tag: banca

  • O creştere explozivă: Au pornit cu 15 oameni şi în numai 4 ani au ajuns la peste 650 de IT-işti

    ING Tech România, hubul global de dezvoltare de software al grupului financiar de origine olandeză ING, a ajuns în prezent la o echipă de 650 de persoane şi continuă să recruteze circa 100 de specialişti IT pe an, urmând să ajungă astfel la 800 de angajaţi la finalul anului viitor. ING Tech deserveşte subsidiarele ING din 20 de ţări şi face parte din ING Business Shared Service (IBSS). Pe plan local, hubul este administrat de compania ING Services România, care în 2017 a avut afaceri de 123 milioane lei, în creştere cu 48% faţă de anul anterior, şi un profit net de 23,7 milioane lei, potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

    „Noi am pornit în 2014-2015 cu o echipă relativ mică de oameni, 15-20 de persoane care se ocupau iniţial de soluţii de core banking. Apoi ne-am diversificat activitatea şi a existat o creştere până la 650 de ingineri IT”, notează executivul. Pentru companie mai lucrează alte 200 de persoane, ocupând diverse funcţii de suport ale companiei. Rata de retenţie a angajaţilor e de 12%, sub nivelul pieţei, care este de aproximativ 15%. „Ne uităm spre viitor şi încercăm să fim predictibili în ceea ce priveşte ariile pe care vrem să le dezvoltăm, cât de mult vrem să creştem; depinde foarte mult şi de cum va evolua piaţa, cum vom reuşi noi să atragem oameni, pentru că este mai important să găsim oamenii buni decât să atingem un anumit număr. Prin urmare, în fiecare trimestru reevaluăm proiectele şi stabilim câtă forţă de muncă ne trebuie”, mai spune el.

    Citiţi aici continuarea 

  • De ce a decis Sergiu Oprescu să renunţe la ingineria de aeronave şi ce a învăţat din cariera de bancher

    „Trebuie să fii deschis să înveţi de la toţi oamenii cu care te intersectezi în viaţă. Să fii deschis să absorbi tot, această atitudine te va modela pe termen lung”, mărturisea recent Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank de mai bine de un deceniu, în cadrul unui eveniment pe teme de mentorat organizat de Asociaţia CFA (Chartered Financial Analyst) România. Actor implicat în mai multe proiecte pe piaţa financiară locală, Sergiu Oprescu se declară adeptul împărţirii experienţei cu ceilalţi. „Cred în împărtăşirea experienţei cu ceilalţi. Când dai sfaturi, prin definiţie te poziţionezi pe un nivel diferit faţă de interlocutor. Eu sunt cel care îţi oferă sfaturi, nu sunt egalul tău. În timp ce într-o experienţă împărtăşită suntem la acelaşi nivel. Împărtăşirea experienţei cu ceilalţi este foarte importantă pentru că ajută să descoperi că nu doar tu te confrunţi cu anumite situaţii. Poţi descoperi o mulţime de moduri în care poţi aborda o situaţie. Împărtăşind cu ceilalţi îi poţi ajuta să se descopere”, apreciază Sergiu Oprescu.

    În banking, primul loc de muncă al lui Sergiu Oprescu a fost la BRCE, pentru ca apoi să fie unul dintre cei care au pus bazele Băncii Bucureşti, bancă străină care se înfiinţa pe piaţa românească ca subsidiară a grupului elen Alpha, devenită ulterior Alpha Bank România. A fost implicat şi în înfiinţarea diviziei de bancă de investiţii a grupului – Bucharest Investment Group (BIG), devenită ulterior Alpha Finance, una dintre primele firme de brokeraj din România. Ulterior, Sergiu Oprescu a fost implicat şi în înfiinţarea Consiliului Bursei de Valori, pe care avea să-l şi conducă după 2000, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank.

    În 2007, Sergiu Oprescu a ajuns să conducă Alpha Bank România, instituţie de credit cu active de 3,6 de miliarde de euro şi prezenţă continuă în topul celor mai mari 10 bănci după active de pe piaţa românească, iar din 2015 conduce şi Asociaţia Română a Băncilor. Dar, cu toate acestea, Sergiu Oprescu nu se consideră un lider. „Nu mă consider un lider, de aceea îmi este destul de dificil să răspund la o întrebare de tipul «cum aţi devenit lider».Probabil că răspunsul este: prin a nu încerca să devii lider, ci doar să fii autentic, să îţi respecţi principiile, să ai încredere în tine, să îţi asumi în permanenţă riscurile şi să suporţi consecinţele acţiunilor tale”. Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România de peste 12 ani, este primul bancher român care a ajuns în managementul executiv al unei bănci internaţionale, cu active de 63 de miliarde de euro şi cu o istorie de 140 de ani. El a primit în 2019 atribuţii extinse, devenind director de reţea internaţională, cordonând subsidiarele Alpha Bank din România, Albania, Cipru şi Marea Britanie.

    Să învăţaţi din orice şi de la toată lumea, dar să verificaţi totul, aşa ar putea fi sintetizată cea mai importantă recomandare a bancherului pentru tinerii lideri. Practic, Sergiu Oprescu sfătuieşte tinerii finanţişti, şi nu numai, să interacţioneze cu cât mai multă lume, să se înconjoare de oameni de la care pot să înveţe, dar să nu uite să verifice fiecare informaţie. „Înconjuraţi-vă de oameni de la care puteţi învăţa, organizaţii sau asociaţii la care să deveniţi membru. Membrii unei asociaţii împărtăşesc experienţe, fac lucruri împreună, simt că fac parte dintr-o comunitate. Dacă doriţi să înţelegeţi mai mult, să creşteţi, interacţionaţi cu cât mai multă lume. Învăţaţi din orice şi de la toată lumea, dar nu uitaţi să verificaţi şi să filtraţi fiecare informaţie. Construiţi-vă propriile filtre, nu mergeţi naiv într-o direcţie.”

    Pentru că fără filtre de selecţie, creşte probabilitatea de a fi dezamăgit. Iar experienţele personale trebuie parcurse, nu sunt ceva ce poate fi împărtăşit. Pot fi împărtăşite concepte, dar nu şi învăţarea, deoarece învăţarea este individuală.

    Şi dezamăgirile sunt experimente fantastice din care putem învăţa. Dar, modul în care ne raportăm la ele este cu siguranţă în mâinile fiecăruia dintre noi, este alegerea fiecăruia.”  Autenticitatea, caracterul sunt trăsături importante, dar şi a fi mândru de propriile realizări face bine la carieră, în viziunea bancherului. „Dacă vorbim despre cele mai importante trăsături ale unei persoane, cred că autenticitatea este foarte importantă, caracterul. De asemenea, să fii mândru de ceea ce faci te poate ajuta foarte mult în carieră”, apreciază Oprescu.

    Printre proiectele realizate pe piaţa locală cu care Oprescu se mândreşte (şi se laudă) se numără lansarea în trecut a primelor credite ipotecare pe zece ani pentru persoane fizice şi, după aproape două decenii, rafinarea pieţei locale cu obligaţiuni ipotecare (cover bonds), un instrument util pentru echilibrarea portofoliilor de credite ale băncilor. După ce în anul 2001 Alpha Bank deschidea piaţa creditelor ipotecare, în 2019 a realizat prima emisiune de obligaţiuni ipotecare din România, obligaţiuni listate la bursele de valori din Luxemburg şi Bucureşti. În mai 2019, Alpha Bank România realiza prima emisiune de obligaţiuni ipotecare, în valoare de 200 mil. euro, parte a unui program cadru de obligaţiuni ipotecare cu un plafon de 1 miliard de euro. Aceasta este prima emisiune de obligaţiuni ipotecare realizată de o bancă locală, constituind un punct de reper pentru întreg sistemul bancar românesc.

    În România, Alpha Bank a mizat pe creşterea organică, fiind după 25 de ani în topul celor mai mari 10 bănci. Alpha Bank este şi singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească a luat calea EximBank.

    Carte de vizită

    În vârstă de 55 de ani, Sergiu Oprescu este absolvent al Facultăţii de Aeronautică din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti.
    El are studii postuniversitare în domeniul bancar la Universitatea din Colorado SUA şi a urmat mai multe programe executive la Harvard Business School, Stanford şi London Business School.

    Conduce din 2007 Alpha Bank România, instituţie cu active de peste 3 miliarde de euro şi prezenţă constantă în topul primelor zece bănci de pe piaţa românească.

    Sergiu Oprescu s-a alăturat Alpha Bank România în 1994 şi a deţinut mai multe funcţii de conducere înainte de a fi numit preşedinte executiv în 2007.

    Anterior, el a fost preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti din 2000 până în 2006, iar în prezent deţine şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Asociaţiei Române a Băncilor.

    Filosofie

    Se autodescrie ca fiind dintre aceia care cred că investiţia cea mai bună care se poate face în cariera profesională este în buna reputaţie.
    Cea mai grea decizie pe care a luat-o

    Oprescu indică „ieşirea din aviaţie” în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea deja şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea. 

    ​Cărţi preferate

    Şeful Alpha e din categoria celor care abordează cu metodă managementul: între cărţile lui preferate se numără „Lebăda neagră” a lui Nicholas Taleb şi studiile despre cultura organizaţională ale lui Charles O’Reilly, profesor de management la Stanford.

    ​Pasiuni

    Este pasionat de navigaţie şi aseamănă o cursă de sailing cu o o lecţie de leadership: „Sunt lideri şi lideri, skipperi şi skipperi, diferenţa o dă capacitatea acestora de a construi, antrena şi motiva echipa din care fac şi ei parte”, spunea şeful Alpha Bank România.

  • Bankingul tradiţional nu va dispărea complet

    „A trebuit, în primul rând, să ne găsim scopul”, spune Marian Ion, referindu-se la perioada de început a companiei pe care o conduce. „Am început să definim domeniile strategice în care vrem să activăm şi, odată ce am stabilit că domeniile respective sunt legate de canale de core banking (sistem bancar care permite clienţilor să realizeze o serie de operaţiuni de bază în toate sucursalele unei bănci, indiferent de sucursala de care depind – n.red.), big data şi chiar plăţi, am început să construim prezenţa noastră în acele zone.”

    Marian Ion spune că provocarea este să aduci încă de la început în companie genul corect de oameni, „oameni care au o atitudine de colaborare, de creştere, care înţeleg strategia băncii şi încep să strângă lângă ei oameni capabili să livreze. Cum spunem noi, «A people attract A people, B people attract C people» (oamenii buni atrag oamenii buni, oamenii slabi atrag oameni şi mai slabi n.red); am vrut să avem oameni de calitate care să aducă alţi oameni cu mentalitatea corectă. Dacă oamenii noştri sunt buni, rezultatele noastre vor fi bune. Noi nu lucrăm cu capital, nu lucrăm cu investiţii în infrastructură sau echipamente, capitalul nostru sunt oamenii”.

    ING Tech România, hubul global de dezvoltare de software al grupului financiar de origine olandeză ING, a ajuns în prezent la o echipă de 650 de persoane şi continuă să recruteze circa 100 de specialişti IT pe an, urmând să ajungă astfel la 800 de angajaţi la finalul anului viitor. ING Tech deserveşte subsidiarele ING din 20 de ţări şi face parte din ING Business Shared Service (IBSS). Pe plan local, hubul este administrat de compania ING Services România, care în 2017 a avut afaceri de 123 milioane lei, în creştere cu 48% faţă de anul anterior, şi un profit net de 23,7 milioane lei, potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

    Compania este implicată în dezvoltarea soluţiilor bancare din mai multe zone, spune CEO-ul ING Tech. „În general ne uităm la componente care sunt folosite de mai multe ţări, componente care sunt strategice pentru ING şi lucruri care contribuie la dezvoltarea unei platforme unice pentru ING, o platformă de banking foarte asemănătoare cu una de tip ecosistem ca Netflix sau Uber, în care ai o singură aplicaţie unde toată experienţa cu clientul este unificată; clientul interacţionează la fel cu banca, indiferent că e într-o locaţie sau alta, indiferent că e într-o ţară sau alta.” Practic, spune el, strategia grupului este să creeze această platformă, iar centrul din Bucureşti contribuie cu diverse componente, dintre care unele sunt folosite în comun de mai multe ţări.

    „Creştem, dar creştem calculat”

    „Noi am pornit în 2014-2015 cu o echipă relativ mică de oameni, 15-20 de persoane care se ocupau iniţial de soluţii de core banking. Apoi ne-am diversificat activitatea şi a existat o creştere până la 650 de ingineri IT”, notează executivul. Pentru companie mai lucrează alte 200 de persoane, ocupând diverse funcţii de suport ale companiei. Rata de retenţie a angajaţilor e de 12%, sub nivelul pieţei, care este de aproximativ 15%. „Ne uităm spre viitor şi încercăm să fim predictibili în ceea ce priveşte ariile pe care vrem să le dezvoltăm, cât de mult vrem să creştem; depinde foarte mult şi de cum va evolua piaţa, cum vom reuşi noi să atragem oameni, pentru că este mai important să găsim oamenii buni decât să atingem un anumit număr. Prin urmare, în fiecare trimestru reevaluăm proiectele şi stabilim câtă forţă de muncă ne trebuie”, mai spune el.

    Ideal ar fi ca oamenii tehnici să înţeleagă ce înseamnă o bancă, ce înseamnă o balanţă de plăţi, ce înseamnă un produs bancar, care e audienţa unei bănci, cu ce provocări se confruntă, spune Marian Ion, adăugând că, în mod ideal, compania face şi o astfel de evaluare pentru a înţelege dacă acei candidaţi au o anumită afinitate cu domeniul bancar. „Cu toate acestea, nouă ne place să spunem că suntem o companie de tehnologie, deci 80% din competenţe trebuie să fie legate de tehnologie. În rest, dacă competenţele legate de banking nu sunt la nivelul la care ne aşteptăm, mai facem traininguri interne pentru ca oamenii să înceapă să înţeleagă anumite lucruri specifice domeniului bancar.”

    În primul rând, explică Marian Ion, compania caută oameni care au experienţă şi care sunt capabili să concentreze în jurul lor echipe; „aducem şi foarte mulţi absolvenţi de facultate pe care îi învăţăm şi tehnologie şi banking. Importăm mulţi oameni şi din străinătate, din ţările grupului ING, şi aşa reuşim practic să acoperim toate nevoile pe care le avem. Nu avem aşadar o singură sursă şi în niciun caz nu ne uităm la concurenţă gândindu-ne că doar de acolo putem să aducem oameni”.

    Salariile oferite de ING Tech sunt „la nivelul pieţei”, dar rata de retenţie se explică mai ales prin cultura companiei şi prin proiecte. „Avem o cultură deschisă, suntem o organizaţie flat, fără foarte multe niveluri ierarhice şi axată mult pe discuţii deschise, libere. Vârsta medie e în jur de 32 de ani.”

    „Securitatea nu înseamnă doar tehnologie”

    În momentul acesta, explică Marian Ion, cea mai bună abordare a tehnologiei cloud e una de tip hibrid – un cloud dezvoltat intern şi unul public. „Acesta e nivelul în prezent; pe termen lung sunt sigur că toate cloudurile vor fi publice, rulate de companii de tehnologie care te vor asigura că nu se întâmplă absolut nimic cu aceste date.”

    La securitate nu e întotdeauna vorba de tehnologie, spune el, ci despre a privi lucrurile în ansamblul lor, începând chiar de la liniile de cod pe care le scrii: „Trebuie să te asiguri că acestea sunt scrise într-un mod sigur, sunt documentate, sunt testate împotriva diverselor tipuri de atacuri, apoi aplicaţiile, unde se fac evaluări, iar apoi sistemul în întregul său, toată arhitectura, pentru că poţi să ai trei aplicaţii care sunt absolut sigure dar atunci când le pui împreună există fisuri de securitate pe care cineva le poate exploata.”

    Toate aceste evaluări conduc fie spre soluţii tehnice prin care poate fi îmbunătăţită aplicaţia, fie spre soluţii de securitate. Abordarea legată de securitate trebuie să fie una care să aibă în vedere tot ansamblul. „Totul contează în aceeaşi măsură, de la liniile de cod până la persoana care are acces în locaţie – orice fisură în tot acest lanţ îţi creează o problemă, iar ca bancă nu îţi permiţi să nu fii perfect din acest punct de vedere”, explică Marian Ion.

    Executivul laudă clienţii români, respingând ideea că am fi în urma vestului Europei sau a altor pieţe avansate. „Dacă ne uităm la un client digital de banking, cred că românii ştiu ce să ceară. Cred că piaţa este foarte deschisă, globală – ai acces la foarte multe aplicaţii de tip bancar şi poţi imediat să faci comparaţii între ceea ce ţi se oferă local şi ce poţi să obţii în altă ţară. Din acest punct de vedere, clienţii români sunt destul de bine educaţi. Cred că ei ştiu ce se ceară, ştiu să facă comparaţii, ştiu să se uite în piaţă şi să vadă ce oferă ceilalţi, sunt nişte clienţi pretenţioşi.”

    CEO-ul ING Tech nu crede că între bănci şi fintech trebuie să existe o competiţie, iar băncile nu ar trebui să inhibe dezvoltarea fintech-urilor, ci dimpotrivă, ar trebui să vadă în acestea o oportunitate de colaborare. „Există fintech-uri care oferă produse sau procese de nişă şi care pot să o facă, global, la un nivel mult mai înalt decât o fac băncile; acestea pot să înţeleagă un anumit produs sau un anumit proces dintr-o altă perspectivă decât cea a băncii şi pot să vină cu o idee foarte interesantă pentru o bancă. Cred că bankingul se va deschide către fintech-uri, vom vorbi despre colaborare – similar, dacă vreţi, cu open sourcing-ul din IT; băncile vor beneficia de fintech-uri, nu vor fi într-o competiţie”, spune Ion.

    Executivul subliniază importanţa digitalizării asupra tuturor domeniilor economice, nu numai asupra bankingului. „Cred că va exista o reaşezare a forţei de muncă în viitor, nu aş spune că digitalizarea, inteligenţa artificială sau chatboţii vor înlocui forţa de muncă tradiţională; anumite joburi vor fi automatizate, iar oamenii va trebui să îşi regândească rolurile astfel încât să vină în continuare cu creativitate. În primă fază, cel puţin, lucrurile care sunt extrem de monotone sau repetitive vor fi înlocuite de aceste software-uri, dar oamenii respectivi vor trece la joburi cu valoare adăugată. Va exista o tranziţie către altceva, nu trebuie să ne speriem că vor veni roboţi care ne vor înlocui, ci dimpotrivă, cred că ne vom reaşeza pe piaţa muncii.”

    Cum va arăta banca viitorului? Multă tehnologie, multă digitalizare, o să fie chatboţi, o să fie procese automate, multe procese în cloud, soluţii biometrice de securitate; interacţiunea o să fie mai ales digitală, dar cu toate acestea produsele din spate şi toată ştiinţa aceasta a bankingului va rămâne apanajul oamenilor încă mult timp. „Cred că o prezenţă fizică va exista şi în viitor, chiar dacă din ce în ce mai limitată – indiferent că vorbim de un call center sau un loc unde poţi să ceri un sfat. Bankingul tradiţional nu va dispărea complet”, încheie el.

  • Erste Bank, desemnată ”cea mai bună bancă din Europa Centrală şi de Est pe segmentul de clienţi bogaţi” de revista The Banker

    Erste Bank  a fost desemnată ”Cea mai bună bancă din Europa Centrală şi de Est pe segmentul de clienţi bogaţi” în ediţia din 2019 a Global Private Banking Awards, organizate de revistele The Banker şi PWM, ambele parte a grupului Financial Times.

    De asemenea, Erste a primit această distinţie şi în Austria şi Croaţia.

    ”Este o mare onoare să primim această distincţii pentru al şaselea an consecutiv”, a spus András Kállay, şeful departamentului Private Banking CEE Competence Center la Erste Group.

    Valoarea activelor administrate de zona de private banking a Erste a crescut anul trecut cu 6,3%, la 22,6 miliarde euro.

     

  • Banca Naţională a României va lansa o monedă din argint cu tema relaţiilor diplomatice cu China

    Moneda are o valoare nominală de 10 lei, din argint 999‰, cu un diametru de 37 mm şi o greutate de 31,103 g.

    Aversul monedei prezintă imaginea Castelului Bran, edificiu istoric simbolic pentru România, inscripţia în arc de cerc „ROMÂNIA”, valoarea nominală „10 LEI”, anul de emisiune „2019” şi stema României.

    Reversul monedei redă o parte din Marele Zid Chinezesc, construcţie istorică simbolică pentru Republica Populară Chineză, inscripţia circulară ,,STABILIREA RELAŢIILOR POLITICO-DIPLOMATICE ÎNTRE ROMÂNIA ŞI REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ” şi anul stabilirii relaţiilor dintre cele două ţări ,,1949”.

     

    Tirajul maxim pentru această emisiune este de 500 monede din argint.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări majore la Deutsche Bank: Nemţii îl mandatează pe italianul Fabrizio Campelli să conducă transformarea băncii, cu efect imediat, la doar 4 luni după ce a anunţat 18.000 de concedieri

    Gigantul bancar Deustche Bank trece la schimbări majore în management la doar patru luni după ce a anunţat cel mai mare plan de restructurare din istorie, în contextul în care investitorii sunt încă nemulţumiţi cu performanţele băncii, potrivit FT.

    Cel mai mare creditor din Germania l-a numit vineri pe Fabrizio Campelli în board-ul de directori, cu efect imediat, dându-i rolul de Chief Transformation Officer. Campelli, cu o experienţă de 15 ani în Deutsche Bank, va prelua şi responsabilităţile pentru resurse umane de la directorul adjunct Karl von Rohr. Până acum, Campelli a condus divizia de wealth management. 

    „Prin crearea noii funcţii de transformare şi resurse umane, Deutsche Bank vrea să meargă înainte cu cel mai cuprinzător plan de transformare din ultimii 20 de ani acordând o atenţie sporită”, trasmite banca.

    Schimbările de management vin la doar două zile după ce Deutsche Bank a dezamăgit invesitorii cu rezultate slabe pentru trimestrul trei, ceea ce a dus la o scădere a acţiunilor cu 8% pe bursă într-o singură zi, şi a ridicat semne de întrebare cu privire la abilitatea creditorului german de a livra.

    Ambiţiosul plan de reorganizare include desfiinţarea a 18.000 de poziţii şi vânzarea a 20% din activele totale până în 2022, în timp ce îşi majorează veniturile şi câştigurile.

    Vineri la prânz acţiunile Deutsche Bank se tranzacţionau la fluctuaţii de sub 1%, valoarea acţiunii fiind de circa 6,5 euro pe bursa de la Frankfurt, la o capitalizare bursieră de peste 13,4 miliarde euro,

    Săptămâna aceasta Deutsche Bank a transmis că reconfigurarea lor strategică este în curs şi că pe segmentele care devin acum linii de business ale băncii – în contextul în care renunţă la o parte din divizii – trimestrul a fost unul mai bun decât se aşteptau.

    „Deja am obţinut destul de multe”, a scris CEO-ul Christian Sewing într-un email către angajaţi, adăugând că transformarea băncii este un „maraton, nu un sprint”.

    În noul său rol Campelli este mandatat să coordoneze „toate iniţiativele şi liniile de lucru care afectează noua strategie şi implementarea acesteia”, notează Sewing.

    Planul de reorganizare a fost supravegheat până acum de un comitet format din Sewing, von Rohr, CFO-ul James von Moltke şi directorul operaţional Frank Kuhnke.

    „Ne trebuie un manager puternic care să fie destul de devotat în fiecare zi şi să se concetreze asupra transformării unitare a băncii şi asupra schimbărilor neaşteptate care apar în procesul nostru”, a scri Sewing către angajaţi, adăugând că desfăşurarea planului de reorganizate „ar fi dificilă sub actuala structură a managementului”.

    Deutsche Bank a mai anunţat vineri că Michael Ilgner, şeful Deutsche Sporthlife, o fundaţie de caritate care susţine atleţii de competiţie, se va alătura băncii de la 1 martie ca şeful pe resurse umane la nivel global. Aceasta îl va înlocui pe Pippa Lambert, care pleacă din motive personale.

    „Michael Ilgner se va alătura board-ului de directori când vor fi întrunite cerinţele de reglementare”, a transmis Sewing.

    Claudio de Sancris, care s-a alăturat Deutsche de la Credit Suisse, îl va înlocui pe Campelli ca şef al diviziei de wealth management.

     

     

  • Pierderile gigantului bancar Deutsche Bank continuă: Nemţii anunţă pierderi de peste 800 milioane euro

    Gigantul bancar Deutsche Bank a raportat miercuri piederi nete de 832 milioane de euro pentru al treilea trimestru din 2019, mai mari decât aşteptau analiştii, în contextul în care banca trece printr-un plan masiv de restructurare, potrivit CNBC.

    Analiştii se aşteptau la pierderi de 778 milioane euro, versus 832 milioane euro înregistrate de bancă, potrivit datelor Refinitiv.

    Comparativ cu anul trecut, Deutsche Bank a raportat în T3 2018 un profit net de 229 milioane de euro, însă este de precizat că în T2 2019 a înregistrat pierderi de 3,15 miliarde euro.

    Veniturile nete totale s-au situat la 5,3 miliarde euro în al treilea trimestru din 2019, în comparaţie cu venituri de 6,2 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „În ciuda faptului că am lansat cel mai cuprinzător plan de restructurare din ultimele două decenii, am livrat profit pe cele patru segmente de core business în timpul trimestrului, am crescut creditarea şi am majorat şi portofoliul de active în gestiune”, spune Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank.

    Creditorul german încearcă să îşi revină încă de la criza financiară din deceniul trecut, şi de la pierderile acumulate în următorii ani de după criza din 2008, când s-a format criza creditului în zona euro.

    Mai mult, banca a fost lovită de amenzi de miliarde de dolari, s-a confruntat cu competiţia în creştere, cu o cotă de piaţă mai scăzută atât pe segmentul comercial, cât şi pe cel de investiţii, precum şi cu o serie de schimbări de management.

    Anul acesta Deusche Bank a anunţat un plan masiv de restructurare în încercarea de a readuce businessul la viaţă. În acelaşi timp, Sewing a anunţat că banca renunţă la diviziile globale de tranzacţionare, reduce dimensiunea businessului de investiţii şi restructurează mii de poziţii.

    Banca germană a anunţat că va concedia 18.000 de persoane la nivel global până în 2022. La finalul T3 2019, Deutsche Bank avea 89.958 de angajaţi, cu 5% mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

     

  • ULTIMA ORĂ Ameninţare cu bombă la o bancă din Capitală. Un client nemulţumit a anunţat că a amplasat bomba

    Reprezentanţii unei bănci cu sediul pe Calea Victoriei au anunţat, miercuri, că o persoană care şi a exprimat anumite nemulţumiri a ameninţat cu amplasarea unui dispozitiv exploziv în instituţie, informează Poliţia Capitalei.

    În prezent, poliţiştii acţionează la faţa locului, unde se află şi pirotehniştii din cadrul IGPR.

     

  • Banca de investiţii JPMorgan: Acordul Brexit va trece dacă UE va accepta o amânare a procesului

    Banca americană de investiţii JPMorgan a transmis miercuri că în condiţiile oferirii unui nou termen de retragere a Marii Britani din UE, de către liderii europeni, premierul britanic Boris Johnson ar putea obţine aprobarea Parlamentului de la Londra asupra Acordului, relatează agenţia Reuters.

    „Este mai uşor să obţină rapid unanimitate dacă acceptă cererea trasmisă de Marea Britanie. Dar noi aşteptăm anunţul Franţei (şi a lui Barnier) că ia în considerare oferirea unui nou termen”, au transmis oficiali ai băncii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Raiffeisen Bank va elimina din luna decembrie terminalele POS din agenţiile băncii. Banca va renunţa din decembrie şi la serviciile Raiffeisen Direct şi Raiffeisen Direct Top. Care este motivul?

    Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă locală după active, a decis să elimine op­ţiunea de retragere nu­me­rar folosind termi­nale­le POS din agenţiile sale începând din luna de­cembrie, conform informaţiilor din piaţa bancară.

    Opţiunea de retra­ge­re numerar utilizând ter­minalele POS în agen­ţiile Raiffeisen Bank nu va mai fi disponibilă în­ce­pând cu data de 12.12.2019. Iar clienţii care deţin deja un pachet de cont curent cu zero costuri beneficiază de re­trageri gratuite de nu­me­rar la ATM-urile oricărei bănci din ţară.

    „Orice pas pe care îl facem în direcţia eliminării unor produse sau servicii are în ve­dere gradul de utilizare a acestora de că­tre clienţi, strate­gia Raiffeisen Bank fiind de simplificare. Toţi clienţii persoane fizice deţinători de pachete de cont curent Zero Tot şi Zero Simplu beneficiază de retrageri gratuite la toate ATM-urile in­stalate în România“, a transmis Raif­feisen la solicitarea ZF.

    Dacă clienţii Raiffeisen au un pachet de cont curent Premium, pentru a bene­ficia de retrageri fără costuri, Raif­feisen a majorat limita zilnică de retragere numerar la ATM cu cardul de debit Mastercard Gold Premium de la 10.000 lei la 20.000 lei şi limita temporară zilnică de retragere numerar la ATM o dată pe trimestru, de la 20.000 lei la 25.000 lei.

    În cazul clienţilor care au un pachet de cont curent FWR, pentru a beneficia în continuare de retrageri fără costuri, Raiffeisen a majorat limita zilnică de retra­gere numerar la ATM cu cardul de debit Master­card Gold FWR de la 10.000 lei la 20.000 lei şi limita temporară zilnică de retragere numerar la ATM o dată pe trimes­tru, de la 25.000 lei la 30.000 lei.

    Această decizie de a elimina terminalele POS din agenţii urmăreşte trendul iniţiat de ING prin care clienţii pot face retrageri de la orice bancomat din ţară cu zero costuri.

    Împreună cu eliminarea terminalelor POS, Raiffeisen Bank va renunţa la ser­vi­ciile Raiffeisen Direct şi Raiffeisen Direct Top, care permite plata facturilor către furnizorii de utilităţi. De asemenea, banca a decis şi modificări ale contului curent aferent pachetului de cont curent FWR.

    „Raiffeisen Direct, serviciul de tran­zac­ţionare de tip phone banking, are un număr din ce în ce mai redus de utilizatori. Ca alternativă la acest serviciu Raiffei­sen a dezvoltat una din cele mai intuitive aplicaţii de mobile banking, noul Raiffei­sen Smart Mobile, aplicaţie oferită gratuit clienţilor persoane fizice“, a explicat Raiffeisen.

    Prin intermediul noului Smart Mobile cli­enţii pot efectua schimburi valutare la curs BNR în intervalul orar 10:00-11:00, plăţi intra şi interbancare în lei şi valută,  des­chide conturi curente de economii, car­duri de debit, depozite cu dobânzi spe­ciale, consultare sold, generare extras.

    Tot începând cu data de 12 decembrie va avea loc modificarea componenţei be­ne­ficiilor ataşate contului curent de tip Pachet FWR, prin eliminarea dobânzii acor­date la soldul creditor al contului cu­rent ce are ataşată opţiunea/pachetul FWR.

    Raiffeisen a lansat în luna octombrie posibilitatea de a face plăţi prin serviciul Apple Pay. Utilizarea Apple Pay este gratuită, atât în ţară, cât şi în străinătate, iar plăţile cu telefonul mobil sunt realizate fără taxe sau comisioane.

    Raiffeisen Bank are 2 milioane de cli­enţi persoane fizice, 92.000 de IMM-uri şi 5.700 de companii mari şi medii.

    Peste 650.000 clienţi digitali folosesc apli­caţiile Raiffeisen Smart Mobile şi Raiffeisen Online. Banca are aproape 5.000 de angajaţi, o reţea de peste 400 de agenţii în toată ţara, aproximativ 900 de ATM-uri, 250 de maşini multifuncţionale (MFM-uri) şi o reţea de 20.000 de POS-uri.

    Raiffeisen Bank a înregistrat în primul semestru din 2019 un profit net de 384 mil. lei, în scădere cu 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Banca avea peste 500.000 de carduri active la 30 iunie 2019 şi administrează active de peste 5 mld. lei pentru 1.400 de clienţi.