BusinessMagazin

Tag: balet

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Trăia într-un apartament de 10 milioane de dolari, avea o menajeră şi valet, iar acum doarme în parc. Cum a fost posibil

    Marianne Friedman-Foote şi-a petrecut majoritatea nopţilor în Central Park, înfăşurată într-un sac de dormit, la doar o milă depărtare de apartamentul de 10 milioane de dolari unde a crescut.

    Friedman-Foote, acum în vârstă de 63 de ani, era cândva o moştenitoare din cartierul Manhattan, nepoata unui influent producător de textile din New York. Avea o menajeră, lua lecţii de balet şi a absolvit studiile unei prestigioase şcoli gimnaziale din New York. La o lună după moartea mamei sale, averea familiei sale i-a alunecat printre degete. Friedman-Foot s-a confruntat cu o depresie severă şi cu o dependenţă de heroină. ”Am crescut într-o casă cu valet. Dar lucrurile rele se întâmplă, nu-i aşa?”, a declarat Friedman-Foote într-un interviu acordat the New York Post. În prezent, trăieşte împreună cu soţul său, Frank, în nordul Central Park. Îşi ţin lucrurile în punci de gunoi şi dorm pe o saltea de spumă.

    Familia lui Friedman-Foote deţinea un întreg etaj dintr-o clădire modernă aflată pe Park Avenue. După moartea mamei sale, apartamentul a fost vândut cu trei milioane de dolari, pe care i-a cheltuit împreună cu sora sa, Georgia. Cele două erau nepoatele magnatului din industria textilelor Isidor Kaplan.

    În pofida averii lor, Friedman-Foote nu are amintiri plăcute legate de copilăria sa. Mama ei era depresivă şi avea uneori atacuri de panică. După moartea părinţilor, a părăsit casa acestora. A absolvit Boston University, a devenit asistentă şi s-a căsătorit cu primul său soţ. Cuplul a avut o fiică pe nume Giselle – dar, în urmă cu trei decenii, soţul ei a fost relocat în New York. S-au mutat înapoi în cartierul copilăriei ei şi, la scurt timp după, s-au despărţit. Soţul ei s-a mutat în Florida şi a luat-o pe Giselle cu el, iar Friedman-Foote nu şi-a văzut fiica de atunci.

    După moartea mamei sale şi după ce şi-a împărţit moştenirea cu sora sa, şi-a cunoscut actualul soţ, pe Frank, un angajat în domeniul construcţiilor. Cei doi au cheltuit banii moşteniţi şi au ajuns ca în cele din urmă să locuiască împreună cu o prietenă; au fost evacuaţi din apartamentul ei după moartea acesteia.

    Un avocat a preluat pro bono cazul lor şi speră ca oraşul le va găsi un loc în care să trăiască; crede că vor muri dacă va trebui să petreacă iarna în parc. Între timp, stau la prietenii lor atunci când ei îi primesc.

  • Declaraţia neaşteptată a unui politician: “Împingând copiii de mici către balet şi bune maniere îi scoatem cu diploma de şomeri la sigur. Copiii ăia vor îngroşa clasa oamenilor inutili”

    Împingând copiii de mici către balet şi bune maniere îi scoatem cu diplomă de şomeri la sigur, iar ei vor îngroşa clasa oamenilor inutili, a afirmat deputatul Varujan Pambuccian, la conferinţa internaţională “Smart – Connected – Future City”.

    “Sunt lucruri pe care va trebui să le facem urgent. Noi ne lăsăm duşi de modelele astea care apar, dispar, de zi cu zi şi pierdem din vedere faptul că lumea în jur se schimbă radical atât de puternic încât mă gândeam zilele trecute… Intram în lift, la Cameră, unde există liftieră. Doamna stătea cu o cască în ureche şi vorbea la telefon şi mai era un domn care ţinea un mobil la ureche şi vorbea.

    Şi mă gândeam că dacă ar fi intrat acolo un om de acum 30 de ani ar fi crezut că e un lift care duce la balamuc, că sunt doi oameni care vorbesc singuri, unul dintre ei mai ţine şi mâna la ureche. Aşa o să ne trezim peste 10-15 ani, dacă nu facem nimic acum, în zona de educaţie. Există o rezistenţă a sistemului învăţământ peste tot în lume. Vine în primul rând de la părinţi, de la elevi şi de la profesori”, a spus Pambuccian.

    Potrivit acestuia, nu este bine să te lupţi cu sistemele mari, cu rezistenţă mare.

    “Asta este o rezistenţă mare şi de aceea este bine să nu te lupţi cu sistemele mari, cu rezistenţă mare. Există deja hub-uri şi reţele de hub-uri tehnologice pentru copiii de şcoală generală, de liceu, care îi duc spre o direcţie care nu va îngroşa clasa oamenilor inutili peste 15 ani. Lucrul pe care noi trebuie să-l evităm acum este ca peste 15 ani să nu avem în România o clasă a oamenilor inutili ca vector social major. Asta este partea smart a oraşelor. Dacă reuşim să facem asta, o să ne fie mai bine decât altora,scrie Agerpres

    Sunt direcţii în care merge lumea care schimbă radical modul de producţie. Radical ce înseamnă? Adidas anul acesta a creat două fabrici, una în Germania şi una în SUA. În fabricile alea nu mai lucrează oameni deloc. Anul viitor mai face două, una în Marea Britanie, una în Franţa, fără oameni. Adidas, Nike, Puma au anunţat anul viitor că un milion de chinezi ‘Pa’. Lucrul acesta începe să se generalizeze. Sunt două lucruri care dau oameni afară cu o viteză pe care nu ne-o putem imagina. Acum vedem vârful aisbergului. Când o să vedem tot aisbergul, o să fie prea târziu. Sunt două domenii — acesta căruia îi spunem robotică industrială şi cel al inteligenţei artificiale”, a explicat deputatul.

  • Pambuccian: “Împingând copiii de mici către balet şi bune maniere îi scoatem cu diploma de şomeri la sigur. Copiii ăia vor îngroşa clasa oamenilor inutili”

    Împingând copiii de mici către balet şi bune maniere îi scoatem cu diplomă de şomeri la sigur, iar ei vor îngroşa clasa oamenilor inutili, a afirmat deputatul Varujan Pambuccian, la conferinţa internaţională “Smart – Connected – Future City”.

    “Sunt lucruri pe care va trebui să le facem urgent. Noi ne lăsăm duşi de modelele astea care apar, dispar, de zi cu zi şi pierdem din vedere faptul că lumea în jur se schimbă radical atât de puternic încât mă gândeam zilele trecute… Intram în lift, la Cameră, unde există liftieră. Doamna stătea cu o cască în ureche şi vorbea la telefon şi mai era un domn care ţinea un mobil la ureche şi vorbea.

    Şi mă gândeam că dacă ar fi intrat acolo un om de acum 30 de ani ar fi crezut că e un lift care duce la balamuc, că sunt doi oameni care vorbesc singuri, unul dintre ei mai ţine şi mâna la ureche. Aşa o să ne trezim peste 10-15 ani, dacă nu facem nimic acum, în zona de educaţie. Există o rezistenţă a sistemului învăţământ peste tot în lume. Vine în primul rând de la părinţi, de la elevi şi de la profesori”, a spus Pambuccian.

    Potrivit acestuia, nu este bine să te lupţi cu sistemele mari, cu rezistenţă mare.

    “Asta este o rezistenţă mare şi de aceea este bine să nu te lupţi cu sistemele mari, cu rezistenţă mare. Există deja hub-uri şi reţele de hub-uri tehnologice pentru copiii de şcoală generală, de liceu, care îi duc spre o direcţie care nu va îngroşa clasa oamenilor inutili peste 15 ani. Lucrul pe care noi trebuie să-l evităm acum este ca peste 15 ani să nu avem în România o clasă a oamenilor inutili ca vector social major. Asta este partea smart a oraşelor. Dacă reuşim să facem asta, o să ne fie mai bine decât altora,scrie Agerpres

    Sunt direcţii în care merge lumea care schimbă radical modul de producţie. Radical ce înseamnă? Adidas anul acesta a creat două fabrici, una în Germania şi una în SUA. În fabricile alea nu mai lucrează oameni deloc. Anul viitor mai face două, una în Marea Britanie, una în Franţa, fără oameni. Adidas, Nike, Puma au anunţat anul viitor că un milion de chinezi ‘Pa’. Lucrul acesta începe să se generalizeze. Sunt două lucruri care dau oameni afară cu o viteză pe care nu ne-o putem imagina. Acum vedem vârful aisbergului. Când o să vedem tot aisbergul, o să fie prea târziu. Sunt două domenii — acesta căruia îi spunem robotică industrială şi cel al inteligenţei artificiale”, a explicat deputatul.

  • Ministrul Culturii stinge scandalul de la Operă: Kobborg acceptă postul de director artistic al Operei Naţionale

    Ministrul Culturii Vlad Alexandrescu şi-a exprimat sâmbătă aprecierea şi încrederea faţă de actuala conducere a Operei Naţionale Bucureşti reprezentată de directorul general interimar Vlad Conta, directorul adjunct Tiberiu Soare şi directorul artistic al Baletului ONB, Johan Kobborg.

    „Mă bucur să aflu ca Johan Kobborg a acceptat postul de director artistic al Baletului Operei Nationale din Bucuresti. Acum sunt sigur ca Opera are la conducere pe cei mai buni profesionisti. Vlad Conta, Tiberiu Soare, Johan Kobborg. Mult succes tuturor!”, a scris ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe pagina sa de Facebook.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Baletul de Stat din Sankt Petersburg revine în România, în 2015, cu spectacolul “Cinderella on ice”

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, accesul publicului la eveniment va fi permis începând cu ora 17.00.

    Spectatorii vor fi fascinaţi de o coregrafie perfectă acompaniată şi de elementele tehnice de mare impact pentru public, precum sărituri Axel, salturi Rittberger, dublu Lutz şi piruete dintre cele mai ameţitoare, toate puse în scenă de Konstantin Rassadin, coregraful ansamblului şi artist emerit al Rusiei, anunţă organizatorii.

    Fantastica poveste a fetei orfane şi sărace care se transformă într-o prinţesă, totul pe muzica lui Serghei Prokofiev, vor transforma seara de 5 aprilie 2015 într-o feerie pe gheaţă. Povestea magică a Cenuşăresei va prinde contur pe cele trei tone de gheaţă care vor acoperi scena Sălii Palatului din Bucureşti, iar firul epic al poveştii, explozia de culori şi costumele strălucitoare vor aprinde instant imaginaţia celor mici, mai anunţă organizatorii.

    Preţul biletelor diferă în funcţie de categorie: I – 299 de lei, II – 199 de lei, III – 149 de lei şi IV – 49 de lei. Acestea sunt disponibile online, pe eventim.ro, myticket.ro, bilete.ro, blt.ro, starticket.ro, salapalatului.ro, precum şi în magazinele Diverta, în Oficiile Poştei Române şi magazinele Inmedio semnalizate “bilete.ro” şi magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Palatului.

    Conceptul de balet pe gheaţă a fost creat în 1967, de coregraful Konstantin Boyarsky, care a avut ideea de a transpune arta baletului clasic de pe scenă pe patinoar, combinând baletul cu patinajul artistic. Succesul a venit la scurt timp atât din partea publicului, cât şi a criticilor, care au apreciat munca deopotrivă complexă şi îndelungată de adaptare a elementelor de balet clasic pentru patinaj. A luat astfel fiinţă Ansamblul de Stat al Baletului pe Gheaţă din Sankt Petersburg, care este şi în prezent singurul de acest tip cu drepturi pentru această denumire, se arată în comunicatul citat. Ansamblul numără aproximativ 80 de balerini patinatori, mulţi campioni europeni, mondiali şi olimpici, majoritatea maeştri ai sportului în Rusia. Din 1995, ansamblul a susţinut sute de reprezentanţii pe scene de operă şi teatru din întreaga lume – SUA, Canada, China, Coreea de Sud, Taiwan, Columbia, Argentina, Olanda, Germania, Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda, România, Turcia, Elveţia.

  • Marketing cultural deştept: cum să atragi public la un spectacol de balet (VIDEO)

    Demersul la care s-a gândit compania, scrie New York Times, a fost angajarea unui artist stradal, JR, cunoscut pentru lucrările sale care constau în fotografii enorme amplasate în diverse spaţii urbane.

    JR a realizat o fotografie transpusă pe o folie de vinil cu suprafaţa de 600 mp, apelând la 80 de dansatori din compania de balet aşezaţi astfel încât să închipuie un ochi gigantic.

    Fotografia a fost instalată în piaţeta din faţa teatrului unde îşi desfăşoară activitatea City Ballet, pentru a atrage atenţia trecătorilor, care fie se întind pe ea şi fac poze, ori se urcă în clădirile din jur pentru a o vedea mai bine.