Tag: baieti destepti

  • Ministrul Economiei: Am adus preţurile contractelor cu “băieţii deştepţi” pe piaţa concurenţială

    “Am reusit să aducem aceste contracte pe piaţa concurenţială, fapt care s-a şi întâmplat. În primele zece zile de mandat am eliminbat preţul fix şi am reuşit să avem un preţ la nivelul pieţei concurenţiale, ajustat printr-un mecanism de corecţie”, a afirmat Chiţoiu într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că nu prezintă deocamdată alte detalii, pentru că negocierile sunt încă în derulare, menţionând că interesul Ministerului Economiei este să transfere toată energia tranzacţionată prin aceste contracte directe pe piaţa concurenţială, unde preţurile sunt mult mai mici.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Hidra cu zece capete de la Hidroelectrica

    După 12 ani de secrete, contractele preferenţiale pe care toţi directorii Hidroelectrica, cu sprijinul fiecărui guvern, le-au semnat, ar putea ieşi la iveală, cu sprijinul Comisiei Europene, care săptămâna trecută a început cinci investigaţii pe tema acestor contracte, suspectând un ajutor de stat generalizat acordat companiilor care cumpără energia de la Hidroelectrica. Mai mult, Comisia Europeană spune că are indicii că statul a influenţat compania să încheie contractele.

    Primele contracte directe au fost semnate de producătorul de energie în 2001 cu Azomureş, Casirom Turda, Lafarge şi Alro. Dintre aceşti primi băieţi deştepţi, doar Alro a mai rămas legat de firele electrice ale Hidroelectricii. 1,8 mld. lei (peste 430 mil. euro) a fost valoarea totală a contractelor directe ale Hidroelectrica în 2010. Valoarea contractului semnat cu Alro a fost de 348,8 milioane de lei, cel mai mare contract individual al Hidroelectrica în 2010. Hidroelectrica mai are în prezent zece contracte directe de vânzare a energiei. Pe lângă Alro, băieţii deştepţi care se adapă din lacurile companiei de stat sunt Elsid Titu, Electrocarbon Slatina, Electromagnetica, Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, EFT AG, Euro PEC şi EFT România. Aceste 10 companii cumpără 70% din producţia de energie a Hidroelectrica, pe care apoi o revând în piaţă.

    Deşi problemele legate de energie sunt în primul rând politice, ghimpele acestor contracte directe stă mai mult în coasta presei decât în cea a politicienilor sau a directorilor numiţi politic care s-au perindat la conducerea Hidroelectrica. Presa din România, şi nu numai, a scris sute de articole pe acest subiect. Toţi directorii generali ai Hidroelectrica din 2005 încoace au spus că aceste contracte sunt benefice companiei, fiind singurul atu pe care îl au în relaţia cu băncile atunci când trebuie să se împrumute pentru a face investiţii. De asemenea, toţi miniştrii economiei, minister care deţine pachetul majoritar de acţiuni al acestei companii, au blamat, pe de o parte, aceste contracte, dar le-au şi perpetuat prin lipsa de acţiune.

    Ca de obicei, problema se rezolvă – sau este creată impresia că se rezolvă – prin peticeală. De la Codruţ Şereş, fostul ministru al economiei (acuzat de trădare), există un ordin de ministru care spune că toţi producătorii de electricitate controlaţi de stat sunt obligaţi să vândă energia disponibilă exclusiv prin bursa de energie OPCOM. Adică să vândă energia transparent, situaţie în care toată lumea ar şti numele beneficiarilor, cantităţile pe care aceştia le cumpără şi preţul de achiziţie. Acest ordin, emis pentru prima dată în 2006, a fost perpetuat şi de succesorii lui Şereş, adică Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode. Ordin pe care însă nu prea îl respectă nimeni. De ce? Simplu, pentru că nimeni nu are energie disponibilă, fiind deja promisă şi vândută bilateral prin contracte cu clauze secretizate.
    Investigaţiile declanşate de Comisia Europeană săptămâna trecută sunt în curs, urmând ca în alte două săptămâni Comisia să prezinte public informaţii privind aceste investigaţii. Până atunci, tot ce putem face e să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla.

    Ar fi trei scenarii. În primul, nu se întâmplă nimic, iar toţi băieţii deştepţi îşi păstrează privilegiile. Nu ar mira pe prea mulţi dacă s-ar întâmpla aşa. Obişnuiţi cu opacitatea companiilor de stat în România, un astfel de deznodământ ar smulge poate un suspin din pieptul celor care aşteaptă drenarea mlaştinii, o scurtă perioadă de resemnare şi atât.

  • Băsescu susţine desecretizarea contractelor “băieţilor deştepţi” din energie

    Totodată, întrebat la TVR 1 în legătură cu publicarea acestor contracte, el i-a spus jurnalistului invitat în emisiune că e posibil să le primească de la un “porumbel” pentru a le publica. “Dacă le-aţi avea, ce aţi face cu ele? OK, poate o să le aveţi. Cine ştie, poate vi le aduce vreun porumbel”, a spus Băsescu, râzând, după ce jurnalistul a spus că ar publica documentele. De asemenea, Băsescu a evidenţiat că expertiza în rechizitoriu a fost serioasă şi a durat aproape doi ani şi consideră că vor fi date de Justiţie şi condamnări, având în vedere valoarea de 126 de milioane de euro a pierderilor înregistrate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Istoria unei fântâni care nu seacă niciodată

    “Au fost ani foarte proşti, au fost ani foarte buni, au fost ani excepţionali ca anul trecut în prima jumătate – atunci nici mie nu mi-a venit să cred; dar nu era omenesc să câştigi profit net 40 de milioane de dolari pe lună, o treabă ca asta nu poate să ţină mai mult de câteva luni, la noi a ţinut trei. Dar să ajungi să faci profit net 40 milioane de dolari pe lună e fenomenal. Apoi, ureea a ajuns la 850 dolari pe tonă la Constanţa, a fost cel mai mare preţ în România, a ţinut câteva luni, dar după aia, din 30 iunie, s-a dus dracului tot.”

    Ioan Niculae, proprietarul Interagro, povestea în ianuarie 2010 cu BUSINESS Magazin despre cum i-a mers cu un an în urmă şi despre cum agricultura şi combinatele sale sunt “un business de care sunt mulţumit”. Dacă era ceva ce îl neliniştea pe omul de afaceri în 2010, dar şi în alte interviuri pe care le-a acordat de-a lungul anilor, acel lucru era alimentarea cu gaz a combinatelor sale. Conform declaraţiilor sale, pentru ca toate cele şase combinate ale sale să meargă la capacitate maximă, Interagro are nevoie de 220 milioane metri cubi pe lună, adică 8 milioane metri cubi pe zi. Iar salvarea lui Ioan Niculae în vara lui 2009, atunci când preţul ureei a scăzut pe piaţa internaţională, s-a numit OUG 54/2009, care i-a permis să controleze mai bine şi să-şi scadă cheltuielile cu cel mai important cost al combinatelor sale, gazul.

    OUG 54/2009 a fost publicată în 12 iunie 2009 în Monitorul Oficial, fiind emisă în mandatul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, şi prevedea ca marii consumatori din industria chimică şi cei din producţia de energie să primească numai gaze din producţia internă în perioada iunie – octombrie 2009. Măsura gândită iniţial pentru a ajuta marea industrie a fost mai apoi extinsă şi la nivelul companiilor cu un consum mai mic, cu condiţia ca acestea să treacă la statutul de consumator interuptibil (dacă situaţia o cere, să poată fi deconectaţi de la alimentarea cu gaze pentru a nu pune în pericol populaţia). Situaţia a cerut această măsură, deoarece în iarna lui 2010 Videanu a declarat situaţia de urgenţă în alimentarea cu gaze naturale, aşa că toţi consumatorii interuptibili au fost tăiaţi de la alimentarea cu gaze naturale, iar termocentralele au trecut de pe gaze pe păcură.

    Ioan Niculae are în proprietate cinci combinate de îngrăşăminte chimice – Amonil Slobozia, Donauchem Turnu Măgurele, Amurco Bacău, Gaproco Piatra-Neamţ şi Nitroporos Făgăraş. Combinatele sale, împreună cu Azomureş şi Elcen Bucureşti, au consumat doar gaze din producţia internă până la 31 octombrie 2010. Facilitatea a fost introdusă din luna iunie a anului 2009 şi avea caracter temporar, ca măsură anticriză, dar, după criza din iarnă, Parlamentul a extins-o cu încă un an, până la 31 octombrie 2010. Înainte de publicarea acestei ordonanţe, combinatele lui Niculae cumpărau gaze la preţul de coş, adică erau obligate să consume şi gaze din import. Între timp, preţul gazului de import a ajuns să fie dublu faţă de cel de producţie Romgaz (330 de dolari pe mia de metri cubi faţă de 165 de dolari).

    Romgaz Mediaş, cea mai profitabilă companie de stat, a livrat anul trecut 5,513 miliarde de metri cubi de gaze naturale din producţia internă, cu 1% mai puţin decât în 2009. Principalii săi clienţi au fost grupul Interagro al omului de afaceri Ioan Niculae şi producătorul de îngrăşăminte chimice Azomureş Târgu Mureş (AZO), controlat de un grup elveţian. InterAgro a primit 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, în valoare de 519 milioane de lei (123 milioane de euro), în condiţiile în care tariful mediu obţinut de Romgaz la vânzarea gazelor din producţia internă a fost anul trecut de 431,3 lei pe mia de metri cubi. Celălalt mare producător de îngrăşăminte, Azomureş, a cumpărat în 2010 gaz metan în valoare de 318 milioane de lei (75,6 milioane de euro), însă nu avea la finalul anului nicio datorie faţă de Romgaz.

    Firmele care fac trading cu gaze, precum Conef Gaz, WIEE şi EGL, au cumpărat anul trecut 654 de milioane de metri cubi de gaze, în valoare de circa 282 milioane de lei (67 mil. euro). Conef Gaz, controlat de omul de afaceri rus Vitali Maşiţki, cel care deţine şi producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), a luat circa 7,56% din livrările Romgaz. WIEE România, parte a grupului elveţian WIEE, a luat 3,5%. Toate informaţiile se regăsesc în rapoartele publicate de Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Romgaz, anul trecut.

  • Franks: Trebuie să scăpăm definitiv de un sistem în care băieţii deştepţi au profituri nemeritate

    “Trebuie să scăpăm definitiv de un sistem în care băieţii deştepţi din sectorul public şi sectorul privat se bucură de profituri nemeritate, în timp ce angajaţii lor şi publicul larg plătesc aceste activităţi ineficiente”, a spus Franks. Şeful misiunii FMI spune că a văzut destulă determinare din partea miniştrilor şi autorităţilor române în general pentru grăbirea procesului de privatizare şi numirea managementului privat la companiile de stat, dar crede că este nevoie de mai multă acţiune şi definititvarea legislaţiei până la finele anului. Comisia Europeană (CE) analizează contractele încheiate de Hidroelectrica cu Arcelor Mittal Galaţi şi Alro Slatina, dar şi cu unii distribuitori de energie cu amănuntul, pe motiv că acestea s-au realizat la tarife sub nivelul pieţei, a anunţat în luna octombrie Joaquin Almunia, vicepreşedinte al CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro