Tag: Badea

  • Opinie Bogdan Badea, head of sales eJobs România: Egalitate, dar cu grad de comparaţie

    Despre egalitatea de şanse pe piaţa muncii se vorbeşte de ani buni. într-atât de mult s-a discutat şi s-a propovăduit acest concept, încât astăzi pare uşor anacronic să mai ridicăm măcar o discuţie în acest sens. Şi totuşi, încă mai vedem titluri de primă pagină care sună cam aşa: ”O femeie la cârma unei afaceri de X milioane de euro“, ”O femeie antreprenor se luptă cu multinaţionalele“, ”Austriecii/francezii/italienii au pus o femeie la conducerea companiei Y“. Niciodată nu citim despre ”un bărbat“ care conduce / este la cârma / a fost numit / se luptă. Este posibil, totuşi, ca, în spatele acestei egalităţi aparente, unii să fie ”mai egali decât alţii“, vorba lui Orson Welles?

    Să vă explic. 2.880 de lei este salariul minim pe care bărbaţii din piaţa muncii din România l-ar accepta dacă ar obţine jobul dorit, după cum am aflat din cel mai recent studiu salarial desfăşurat de eJobs în rândul a peste 3.200 de români activi profesional, deopotrivă femei şi bărbaţi. Cu acelaşi obiectiv în minte, respondentele studiului au venit cu o altă estimare, cu 20% mai mică, respectiv 2.311 lei. Aceeaşi diferenţă, de 20%, se regăseşte şi în evaluările privind salariul pe care aceştia consideră că îl merită pentru postul pe care îl deţin. Cu alte cuvinte, dacă bărbaţii spun că o remunerare corectă a muncii lor ar fi de 3.650 de lei, femeile se opresc ceva mai jos, la 2.914 lei.

    Studiul confirmă, aşadar, teoria că încă există diferenţe. Sau, cel puţin, pe aceea că, în viziunea proprie, femeile şi bărbaţii încă se mai autopoziţionează pe trepte diferite. Sigur că aceste date nu pot fi luate şi interpretate în formă absolută. Ele sunt relativizate prin prisma faptului că domeniile şi, în special, posturile cel mai bine plătite sunt sau erau ocupate, în mod tradiţional, de bărbaţi. Cu toate acestea, nu mai există domeniu din piaţa muncii în care să vedem discrepanţe majore între femei şi bărbaţi. Vedem femei antreprenor, femei general manager, femei inginer, femei constructor, femei IT-ist şi exemplele pot continua. E greu de crezut că doamnele care acced în astfel de poziţii au o stimă de sine mai scăzută decât domnii sau că pornesc într-un job cu handicapul discriminării şi cer sau acceptă, astfel, salarii mai mici pentru responsabilităţi cel puţin egale cu ale omologilor masculini. Şi atunci, cum se explică diferenţele despre care vorbeam?

    O posibilă variantă ar putea fi lipsa de experienţă şi maturitate pe piaţa muncii. Cu cât se află înspre extremele demografice ale profilului de respondent, respectiv categoriile cele mai mici şi cele mai înaintate în vârstă, cu atât aşteptările sunt mai scăzute, în timp ce profesioniştii aflaţi în punctul de apogeu al carierei (segmentele de vârstă 35-44 de ani şi 45-54 de ani) sunt mult mai conştienţi de valoarea lor profesională şi, prin urmare, mai determinaţi să o ”vândă“ doar în schimbul preţului corect. Care, în aceste cazuri, ajunge la aproximativ 3.500 de lei (valoare aferentă salariului considerat just pentru jobul pe care îl caută). Aceeaşi logică este valabilă şi în cazul respondenţilor bărbaţi, unde valoarea medie pentru cele două categorii de vârstă menţionate se află în jurul sumei de 4.100 de lei.

    O altă explicaţie şi-ar putea avea rădăcinile în obiceiurile, după ani la rând de practică, ale unora dintre angajatori. Respectiv acelea de a trata diferenţiat angajaţii, de a acorda mai multă încredere specialiştilor bărbaţi (mai ales în poziţiile cheie sau care necesită aptitudini prin excelenţă tehnice) şi de a nu încuraja în mod explicit această egalitate. într-un mediu în care femeia ca factor de decizie pare să fie în continuare văzută ca o excepţie, ca o coincidenţă fericită sau ca o concesie, toate celelalte doamne vor înţelege că eforturile lor nu vor da niciodată rezultate egale cu ale bărbaţilor. Implicit, nu vor putea fi remunerate la fel.

    Cred sau, cel puţin, îmi doresc ca exemple precum cel de mai sus să devină din ce în ce mai puţine. Poate că suntem pe drumul cel bun, dacă ne uităm la datele Eurostat, potrivit cărora, cu o diferenţă de doar 6% între salariile pe oră între femei şi bărbaţi, România stă mult mai bine decât media europeană (peste 15%) şi ocupă locul al treilea la nivelul Uniunii Europene. Pentru că în 2017 tema centrală a pieţei muncii nu trebuie să mai fie discriminarea de gen, ci rezolvarea unor puncte nodale care ne afectează pe toţi, precum formarea celor mai buni specialişti, managementul talentelor şi retenţia lor. Aici ne doare astăzi cel mai mult şi aici trebuie să lucrăm dacă vrem să fim cu adevărat competitivi.
     

  • Deputatul PSD Leonardo Badea, aviz favorabil pentru a ocupa funcţia de preşedinte al ASF

    „Este un mandat foarte scurt, de un an şi câteva luni, dar este o provocare.(…) Am luat-o ca pe o provocare importantă, să încercăm să creştem nivelul de încredere în ASF şi gradul de protecţie al consumatorului de produse şi servicii financiare. Este o provocare, în care intru cu mare încredere şi responsabilitate. Nu vin pentru o funcţie, ci pentru un proiect (…)”, a declarat deputatul PSD Leonardo Badea, la finalul audierii în Comisiile reunite de Buget şi Economie din Parlament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea dirijorului român, cunoscut în lumea oamenilor de afaceri din România. A colaborat cu Pavarotti şi a câştigat un premiu Grammy

    Cultura este o industrie, poate să fie rentabilă şi o investiţie foarte bună, nu neapărat pe termen foarte lung, recuperarea acesteia poate să fie şi destul de rapidă “, este mesajul pe care îl transmite Christian Badea, dirijorul român cunoscut în toată lumea oamenilor de afaceri de pe piaţa locală. Christian Badea este unul dintre cei mai importanţi dirijori de operă din lume, invitat pe scene precum Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House of Covent Garden din Londra, Wiener Staatsoper, Bayerische Staatsoper din München, Hamburg Staatsoper, Opera Australia din Sydney.

    Artistul a studiat vioara la Conservator, iar în 1970 a plecat cu o bursă la Bruxelles, unde a studiat tehnica dirijorală. A urmat apoi cursuri la Salzburg, iar o bursă la şcoala Juilliard din New York l-a determinat să părăsească România. Şi-a început astfel cariera în SUA, ca director muzical al Columbus Symphony. De-a lungul timpului, a dirijat unele dintre cele mai prestigioase orchestre şi i-a adus colaborări cu artişti precum Leonard Bernstein, Luciano Pavarotti, Franco Zeffirelli sau Placido Domingo. În 1985, Badea a primit premiul Grammy, alături de Samuel Barber, pentru dirijarea spectacolului „Antoniu şi Cleopatra“. S-a întors în România pentru prima oară după Revoluţie în 2006 şi 2007, după o absenţă de aproape 35 de ani, cu prilejul unor concerte împreună cu Orchestra Naţională Radio.

    Dacă discuţiile despre economie şi cifre sunt în general atipice pentru un artist, pentru Christian Badea par fireşti; moşteneşte pasiunea pentru finanţe de la tatăl său, economist, care a fost şi director la Ministerul Finanţelor. „Dintotdeauna am fost interesat de pieţele financiare, de geopolitică, de cum se leagă. Dacă mă întrebaţi de anumite cotaţii, le văd automat, mă uit la  CNBC; urmăresc Bloomberg, anumite valute, e un fel de hobby al meu“. Dacă Badea a preferat o carieră artistică, pasiunea pentru finanţe a familiei s-a transmis băieţilor săi gemeni, în vârstă de 24 de ani, care lucrează amândoi în domeniu; unul este analist la o companie de evaluare financiară, altul lucrează pentru JPMorgan, în Statele Unite ale Americii. „Eu sunt dirijor tot timpul, din când în când mă fac antreprenor de nevoie, mi-ar plăcea să am pe cineva care să se ocupe de asta. Sunt dirijor, muzician de meserie şi din vocaţie.

    Din când în când, dacă vreau să fac un proiect anume, e clar că trebuie să pun umărul“, explică artistul, referindu-se la cel mai recent proiect în care s-a implicat, prezentarea a două concerte-spectacol cu actul I din opera Parsifal, de Richard Wagner, în toamnă, la Ateneul Român. Christian Badea va dirija orchestra şi corul Filarmonicii George Enescu şi soliştii invitaţi, printre care Ştefan Vinke, Eric Halvarson, Petra Lang, Bela Perencz. Sunt implicate numeroase resurse, iar ţara va fi readusă pe harta marilor proiecte culturale internaţionale, crede Badea. „Wagner este singurul compozitor care suscită pasiuni, care se apropie de dependenţă, fanii de Wagner sunt un fel de drogaţi de muzică.“

    Dirijorul îşi propune să facă din acest spectacol o tradiţie, la fel cum se întâmplă peste tot în lume, de la Budapesta, la Seattle sau Tokio. „Parsifal este unul dintre fenomenele care definesc o scenă culturală bine gândită şi interesantă. Contez nu doar pe publicul cunoscător, ci şi pe românii curioşi, pe fanii de afară, încet-încet vom avea un public cunoscător care se deplasează indiferent cât de departe este; vrem să atragem tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani.“ Spune că tinerii, deşi sunt obişnuiţi să aculte pe telefoane piese care durează între trei şi patru minute, sunt familiarizaţi cu opera lui din simplul motiv că sunt fani ai Lord of The Rings, Game of Thrones, Star Wars – ale căror coloane sonore se bazează pe partitura wagneriană. „Muzica dintr-un astfel de spectacol este mult mai bună decât în film, peisajele din Noua Zeelandă sunt superbe, dar muzica chiar nu e bine.“

    O prioritate pentru artist şi unul dintre motivele pentru care lansează acest proiect, prin intermediul fundaţiei pe care o conduce, Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică, este păstrarea talentelor locale. Dacă pentru cariera artiştilor români din generaţia sa imigrarea era necesară, în prezent militează pentru păstrarea talentelor româneşti în ţară. „Ne pleacă talentele, pleacă cei mai valoroşi şi nu mai pleacă la 22 de ani pentru mastere la Viena sau la Londra, ci pleacă la 18 ani, aşa că avem o problemă.

     

  • Povestea dirijorului român, cunoscut în lumea oamenilor de afaceri din România. A colaborat cu Pavarotti şi a câştigat un premiu Grammy

    Cultura este o industrie, poate să fie rentabilă şi o investiţie foarte bună, nu neapărat pe termen foarte lung, recuperarea acesteia poate să fie şi destul de rapidă “, este mesajul pe care îl transmite Christian Badea, dirijorul român cunoscut în toată lumea oamenilor de afaceri de pe piaţa locală. Christian Badea este unul dintre cei mai importanţi dirijori de operă din lume, invitat pe scene precum Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House of Covent Garden din Londra, Wiener Staatsoper, Bayerische Staatsoper din München, Hamburg Staatsoper, Opera Australia din Sydney.

    Artistul a studiat vioara la Conservator, iar în 1970 a plecat cu o bursă la Bruxelles, unde a studiat tehnica dirijorală. A urmat apoi cursuri la Salzburg, iar o bursă la şcoala Juilliard din New York l-a determinat să părăsească România. Şi-a început astfel cariera în SUA, ca director muzical al Columbus Symphony. De-a lungul timpului, a dirijat unele dintre cele mai prestigioase orchestre şi i-a adus colaborări cu artişti precum Leonard Bernstein, Luciano Pavarotti, Franco Zeffirelli sau Placido Domingo. În 1985, Badea a primit premiul Grammy, alături de Samuel Barber, pentru dirijarea spectacolului „Antoniu şi Cleopatra“. S-a întors în România pentru prima oară după Revoluţie în 2006 şi 2007, după o absenţă de aproape 35 de ani, cu prilejul unor concerte împreună cu Orchestra Naţională Radio.

    Dacă discuţiile despre economie şi cifre sunt în general atipice pentru un artist, pentru Christian Badea par fireşti; moşteneşte pasiunea pentru finanţe de la tatăl său, economist, care a fost şi director la Ministerul Finanţelor. „Dintotdeauna am fost interesat de pieţele financiare, de geopolitică, de cum se leagă. Dacă mă întrebaţi de anumite cotaţii, le văd automat, mă uit la  CNBC; urmăresc Bloomberg, anumite valute, e un fel de hobby al meu“. Dacă Badea a preferat o carieră artistică, pasiunea pentru finanţe a familiei s-a transmis băieţilor săi gemeni, în vârstă de 24 de ani, care lucrează amândoi în domeniu; unul este analist la o companie de evaluare financiară, altul lucrează pentru JPMorgan, în Statele Unite ale Americii. „Eu sunt dirijor tot timpul, din când în când mă fac antreprenor de nevoie, mi-ar plăcea să am pe cineva care să se ocupe de asta. Sunt dirijor, muzician de meserie şi din vocaţie.

    Din când în când, dacă vreau să fac un proiect anume, e clar că trebuie să pun umărul“, explică artistul, referindu-se la cel mai recent proiect în care s-a implicat, prezentarea a două concerte-spectacol cu actul I din opera Parsifal, de Richard Wagner, în toamnă, la Ateneul Român. Christian Badea va dirija orchestra şi corul Filarmonicii George Enescu şi soliştii invitaţi, printre care Ştefan Vinke, Eric Halvarson, Petra Lang, Bela Perencz. Sunt implicate numeroase resurse, iar ţara va fi readusă pe harta marilor proiecte culturale internaţionale, crede Badea. „Wagner este singurul compozitor care suscită pasiuni, care se apropie de dependenţă, fanii de Wagner sunt un fel de drogaţi de muzică.“

    Dirijorul îşi propune să facă din acest spectacol o tradiţie, la fel cum se întâmplă peste tot în lume, de la Budapesta, la Seattle sau Tokio. „Parsifal este unul dintre fenomenele care definesc o scenă culturală bine gândită şi interesantă. Contez nu doar pe publicul cunoscător, ci şi pe românii curioşi, pe fanii de afară, încet-încet vom avea un public cunoscător care se deplasează indiferent cât de departe este; vrem să atragem tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani.“ Spune că tinerii, deşi sunt obişnuiţi să aculte pe telefoane piese care durează între trei şi patru minute, sunt familiarizaţi cu opera lui din simplul motiv că sunt fani ai Lord of The Rings, Game of Thrones, Star Wars – ale căror coloane sonore se bazează pe partitura wagneriană. „Muzica dintr-un astfel de spectacol este mult mai bună decât în film, peisajele din Noua Zeelandă sunt superbe, dar muzica chiar nu e bine.“

    O prioritate pentru artist şi unul dintre motivele pentru care lansează acest proiect, prin intermediul fundaţiei pe care o conduce, Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică, este păstrarea talentelor locale. Dacă pentru cariera artiştilor români din generaţia sa imigrarea era necesară, în prezent militează pentru păstrarea talentelor româneşti în ţară. „Ne pleacă talentele, pleacă cei mai valoroşi şi nu mai pleacă la 22 de ani pentru mastere la Viena sau la Londra, ci pleacă la 18 ani, aşa că avem o problemă.

     

  • Povestea dirijorului român, cunoscut în lumea oamenilor de afaceri din România. A colaborat cu Pavarotti şi a câştigat un premiu Grammy

    Cultura este o industrie, poate să fie rentabilă şi o investiţie foarte bună, nu neapărat pe termen foarte lung, recuperarea acesteia poate să fie şi destul de rapidă “, este mesajul pe care îl transmite Christian Badea, dirijorul român cunoscut în toată lumea oamenilor de afaceri de pe piaţa locală. Christian Badea este unul dintre cei mai importanţi dirijori de operă din lume, invitat pe scene precum Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House of Covent Garden din Londra, Wiener Staatsoper, Bayerische Staatsoper din München, Hamburg Staatsoper, Opera Australia din Sydney.

    Artistul a studiat vioara la Conservator, iar în 1970 a plecat cu o bursă la Bruxelles, unde a studiat tehnica dirijorală. A urmat apoi cursuri la Salzburg, iar o bursă la şcoala Juilliard din New York l-a determinat să părăsească România. Şi-a început astfel cariera în SUA, ca director muzical al Columbus Symphony. De-a lungul timpului, a dirijat unele dintre cele mai prestigioase orchestre şi i-a adus colaborări cu artişti precum Leonard Bernstein, Luciano Pavarotti, Franco Zeffirelli sau Placido Domingo. În 1985, Badea a primit premiul Grammy, alături de Samuel Barber, pentru dirijarea spectacolului „Antoniu şi Cleopatra“. S-a întors în România pentru prima oară după Revoluţie în 2006 şi 2007, după o absenţă de aproape 35 de ani, cu prilejul unor concerte împreună cu Orchestra Naţională Radio.

    Dacă discuţiile despre economie şi cifre sunt în general atipice pentru un artist, pentru Christian Badea par fireşti; moşteneşte pasiunea pentru finanţe de la tatăl său, economist, care a fost şi director la Ministerul Finanţelor. „Dintotdeauna am fost interesat de pieţele financiare, de geopolitică, de cum se leagă. Dacă mă întrebaţi de anumite cotaţii, le văd automat, mă uit la  CNBC; urmăresc Bloomberg, anumite valute, e un fel de hobby al meu“. Dacă Badea a preferat o carieră artistică, pasiunea pentru finanţe a familiei s-a transmis băieţilor săi gemeni, în vârstă de 24 de ani, care lucrează amândoi în domeniu; unul este analist la o companie de evaluare financiară, altul lucrează pentru JPMorgan, în Statele Unite ale Americii. „Eu sunt dirijor tot timpul, din când în când mă fac antreprenor de nevoie, mi-ar plăcea să am pe cineva care să se ocupe de asta. Sunt dirijor, muzician de meserie şi din vocaţie.

    Din când în când, dacă vreau să fac un proiect anume, e clar că trebuie să pun umărul“, explică artistul, referindu-se la cel mai recent proiect în care s-a implicat, prezentarea a două concerte-spectacol cu actul I din opera Parsifal, de Richard Wagner, în toamnă, la Ateneul Român. Christian Badea va dirija orchestra şi corul Filarmonicii George Enescu şi soliştii invitaţi, printre care Ştefan Vinke, Eric Halvarson, Petra Lang, Bela Perencz. Sunt implicate numeroase resurse, iar ţara va fi readusă pe harta marilor proiecte culturale internaţionale, crede Badea. „Wagner este singurul compozitor care suscită pasiuni, care se apropie de dependenţă, fanii de Wagner sunt un fel de drogaţi de muzică.“

    Dirijorul îşi propune să facă din acest spectacol o tradiţie, la fel cum se întâmplă peste tot în lume, de la Budapesta, la Seattle sau Tokio. „Parsifal este unul dintre fenomenele care definesc o scenă culturală bine gândită şi interesantă. Contez nu doar pe publicul cunoscător, ci şi pe românii curioşi, pe fanii de afară, încet-încet vom avea un public cunoscător care se deplasează indiferent cât de departe este; vrem să atragem tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani.“ Spune că tinerii, deşi sunt obişnuiţi să aculte pe telefoane piese care durează între trei şi patru minute, sunt familiarizaţi cu opera lui din simplul motiv că sunt fani ai Lord of The Rings, Game of Thrones, Star Wars – ale căror coloane sonore se bazează pe partitura wagneriană. „Muzica dintr-un astfel de spectacol este mult mai bună decât în film, peisajele din Noua Zeelandă sunt superbe, dar muzica chiar nu e bine.“

    O prioritate pentru artist şi unul dintre motivele pentru care lansează acest proiect, prin intermediul fundaţiei pe care o conduce, Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică, este păstrarea talentelor locale. Dacă pentru cariera artiştilor români din generaţia sa imigrarea era necesară, în prezent militează pentru păstrarea talentelor româneşti în ţară. „Ne pleacă talentele, pleacă cei mai valoroşi şi nu mai pleacă la 22 de ani pentru mastere la Viena sau la Londra, ci pleacă la 18 ani, aşa că avem o problemă.

     

  • Povestea dirijorului român, cunoscut în lumea oamenilor de afaceri din România. A colaborat cu Pavarotti şi a câştigat un premiu Grammy

    Cultura este o industrie, poate să fie rentabilă şi o investiţie foarte bună, nu neapărat pe termen foarte lung, recuperarea acesteia poate să fie şi destul de rapidă “, este mesajul pe care îl transmite Christian Badea, dirijorul român cunoscut în toată lumea oamenilor de afaceri de pe piaţa locală. Christian Badea este unul dintre cei mai importanţi dirijori de operă din lume, invitat pe scene precum Metropolitan Opera din New York, Royal Opera House of Covent Garden din Londra, Wiener Staatsoper, Bayerische Staatsoper din München, Hamburg Staatsoper, Opera Australia din Sydney.

    Artistul a studiat vioara la Conservator, iar în 1970 a plecat cu o bursă la Bruxelles, unde a studiat tehnica dirijorală. A urmat apoi cursuri la Salzburg, iar o bursă la şcoala Juilliard din New York l-a determinat să părăsească România. Şi-a început astfel cariera în SUA, ca director muzical al Columbus Symphony. De-a lungul timpului, a dirijat unele dintre cele mai prestigioase orchestre şi i-a adus colaborări cu artişti precum Leonard Bernstein, Luciano Pavarotti, Franco Zeffirelli sau Placido Domingo. În 1985, Badea a primit premiul Grammy, alături de Samuel Barber, pentru dirijarea spectacolului „Antoniu şi Cleopatra“. S-a întors în România pentru prima oară după Revoluţie în 2006 şi 2007, după o absenţă de aproape 35 de ani, cu prilejul unor concerte împreună cu Orchestra Naţională Radio.

    Dacă discuţiile despre economie şi cifre sunt în general atipice pentru un artist, pentru Christian Badea par fireşti; moşteneşte pasiunea pentru finanţe de la tatăl său, economist, care a fost şi director la Ministerul Finanţelor. „Dintotdeauna am fost interesat de pieţele financiare, de geopolitică, de cum se leagă. Dacă mă întrebaţi de anumite cotaţii, le văd automat, mă uit la  CNBC; urmăresc Bloomberg, anumite valute, e un fel de hobby al meu“. Dacă Badea a preferat o carieră artistică, pasiunea pentru finanţe a familiei s-a transmis băieţilor săi gemeni, în vârstă de 24 de ani, care lucrează amândoi în domeniu; unul este analist la o companie de evaluare financiară, altul lucrează pentru JPMorgan, în Statele Unite ale Americii. „Eu sunt dirijor tot timpul, din când în când mă fac antreprenor de nevoie, mi-ar plăcea să am pe cineva care să se ocupe de asta. Sunt dirijor, muzician de meserie şi din vocaţie.

    Din când în când, dacă vreau să fac un proiect anume, e clar că trebuie să pun umărul“, explică artistul, referindu-se la cel mai recent proiect în care s-a implicat, prezentarea a două concerte-spectacol cu actul I din opera Parsifal, de Richard Wagner, în toamnă, la Ateneul Român. Christian Badea va dirija orchestra şi corul Filarmonicii George Enescu şi soliştii invitaţi, printre care Ştefan Vinke, Eric Halvarson, Petra Lang, Bela Perencz. Sunt implicate numeroase resurse, iar ţara va fi readusă pe harta marilor proiecte culturale internaţionale, crede Badea. „Wagner este singurul compozitor care suscită pasiuni, care se apropie de dependenţă, fanii de Wagner sunt un fel de drogaţi de muzică.“

    Dirijorul îşi propune să facă din acest spectacol o tradiţie, la fel cum se întâmplă peste tot în lume, de la Budapesta, la Seattle sau Tokio. „Parsifal este unul dintre fenomenele care definesc o scenă culturală bine gândită şi interesantă. Contez nu doar pe publicul cunoscător, ci şi pe românii curioşi, pe fanii de afară, încet-încet vom avea un public cunoscător care se deplasează indiferent cât de departe este; vrem să atragem tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani.“ Spune că tinerii, deşi sunt obişnuiţi să aculte pe telefoane piese care durează între trei şi patru minute, sunt familiarizaţi cu opera lui din simplul motiv că sunt fani ai Lord of The Rings, Game of Thrones, Star Wars – ale căror coloane sonore se bazează pe partitura wagneriană. „Muzica dintr-un astfel de spectacol este mult mai bună decât în film, peisajele din Noua Zeelandă sunt superbe, dar muzica chiar nu e bine.“

    O prioritate pentru artist şi unul dintre motivele pentru care lansează acest proiect, prin intermediul fundaţiei pe care o conduce, Fundaţia Română pentru Excelenţă în Muzică, este păstrarea talentelor locale. Dacă pentru cariera artiştilor români din generaţia sa imigrarea era necesară, în prezent militează pentru păstrarea talentelor româneşti în ţară. „Ne pleacă talentele, pleacă cei mai valoroşi şi nu mai pleacă la 22 de ani pentru mastere la Viena sau la Londra, ci pleacă la 18 ani, aşa că avem o problemă.

     

  • Românii pot deveni acţionari în noua companie Brădet Românesc

    După ce Institutul Cantacuzino a anunţat că lactatele Brădet nu sunt la baza îmbolnăvirilor recente ale copiilor cu E.coli, patronul fabricii de lactate, Marius Badea, a anunţat decizia de a transforma compania Lactate Bradet SRL în Brădet Românesc S.A., unde orice român poate deveni acţionar.

    Astfel, valul de solidaritate a românilor cu brandul românesc Brădet se poate materializa prin subscriere pentru acţiuni ale noii companii sau sprijin financiar contra bonuri de cumpărături.
    Proiectul  ”Lactate Brădet devine Brădet Românesc S.A.” a fost publicat pe platforma românească Sprijina.ro în cursul zilei de ieri şi a reuşit să atragă, în doar două ore de la publicare, peste 30.000 de vizualizări. Proprietarul Brădet şi-a propus să obţină exclusiv prin Sprijina.ro finanţări de 10 milioane lei, într-un interval de 60 de zile.

    “După strângerea capitalului, înfiinţăm societatea pe acţiuni şi în funcţie de banii subscrişi decidem: fie construim o fabrică nouă, fie extindem fabrica actuală. Eu personal mă voi implica pentru a realiza astfel cea mai mare fabrică de prelucrare a laptelui, cu capital integral românesc. Vom demonstra astfel că românii ştiu să fie uniţi şi să îşi apere propriile interese. Modalitatea de subscriere este simplă şi total transparentă, fiind asigurată de platforma Sprijina.ro”, declară  Marius Nicolae Badea.

    ”Suntem mândri să fim alaturi de o companie 100% locală, de bună credinţă, care şi-a demostrat nevinovăţia cu onoare, în ciuda reacţiilor opiniei publice şi a autorităţilor. Şi avem şansa să le oferim tuturor românilor ocazia de a se implica în reconstrucţia unui brand curat, românesc. Comunitatea poate schimba percepţii, atitudini şi, iată, soarta unei companii. Este nevoie doar de încredere, pe care Brădet a demonstrat că o merită”, declară Remus Pakei, Project Manager Sprijina.ro.

    Românii sunt invitaţi să se implice concret, cu beneficii palpabile, în transformarea companiei, prin contribuţii pe Sprijina.ro. Cei care optează pentru recompense în acţiuni pot contribui nelimitat, pornind de la suma de 100 lei. În acelaşi timp, se poate opta pentru achiziţionarea de bonuri valorice pentru cumpărături de produse “Lactate Brădet” sau pur şi simplu se poate oferi sprijin financiar personal pentru noul brand Brădet Românesc.

  • Drept la replică al lui Viorel Badea, senator PNL, ca urmare a unei ştiri publicate ieri de Business Magazin

    “În atenţia redacţiei Business Magazin

    Ieri, 7 ianuarie a.c., a apărut în publicaţia Business Magazin ştirea: ”Un senator PNL a cerut 3.000 de euro ca să-şi plătească factura la telefon”, preluată de pe site-ul publicaţiei Adevărul, ştire conform căreia aş fi cerut, de la Senatul României, decontarea sumei de 3000 Euro, reprezentând depăşiri convorbiri telefonice.

    În primul rând, doresc să vă transmit că aceasta este o informaţie eronată. NU am solicitat NICIODATĂ, nici public, nici în reuniunile Biroului Permanent al Senatului acoperirea acestei datorii din bugetul instituţiei, şi chiar mai mult decât atât, lunar îmi este oprită din indemnizaţie suma de 1.677 lei pentru acoperirea acestui debit, debit creat în timpul exercitării madatului de parlamentar, în interes de serviciu.

    Singurul lucru pe care l-am solicitat Biroului Permanent al Senatului, împreună cu domnul senator Anghel Adrian, a fost alocarea unui număr de 400 de minute/lună pentru convorbiri internaţionale şi roaming (a se vedea documentul ataşat). Menţionez, de asemenea, că în momentul de faţă abonamentele de telefonie mobila ale parlamentarilor cuprind 700 de minute naţionale, dar niciun minut internaţional şi roaming. Din stenograma publicată pe site-ul Senatului, rezultă că preşedintele Senatului, domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, nu întelege întocmai obiectul solicitării noastre şi abordează, în intervenţia sa, un aspect nerelevat de semnatarii documentului ataşat.

    În al doilea rând, datoria despre care s-a vorbit este înregistrată în bună măsură încă din mandatul anterior şi, cu toate că mi se reţin lunar bani pentru acoperirea acesteia, cheltuielile telefonice lunare depăşesc această sumă, iar datoria se acumulează în continuare. Din această cauză şi privind natura activităţii specifice exercitării legale a mandatului de parlamentar de diaspora, am considerat necesară introducerea în abonamentele telefonice ale celor doi senatori aleşi în Circumscripţia electorală nr.43, a 400 de minute/lună pentru convorbiri internaţionale şi roaming, minutele naţionale fiind inutile desfăşurării activităţii de parlamentar de diaspora.”

    Dreptul la replică în format PDF aici.

  • Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea

    Cu o experienţă de peste 13 ani, Mădălina Rachieru coordonează activitatea de Pieţe de Capital a biroului Clifford Chance Badea. Ea a fost promovată recent, alăturându-se celor doi parteneri care coordonează activitatea de la Bucureşti – Daniel Badea, managing partner, şi Nadia Badea. „Mă aflu, în acest moment, faţă în faţă cu cea mai mare provocare din cariera mea. Statutul de partener global al uneia dintre cele mai importante firme de avocatură din lume implică un grad enorm de responsabilitate.“ 

    Absolventă a Facultăţii de Drept Bucureşti (2002), Mădălina Rachieru este membru în Baroul Bucureşti din 2003. A acumulat experienţă în special în tranzacţii de piaţă de capital, atât pe piaţa locală cât şi pe pieţele internaţionale, precum şi în domeniul financiar-bancar. De-a lungul anilor, a consiliat instituţii financiare, bănci de investiţii şi companii locale şi internaţionale.

    Expertiza sa include toate aspectele legate de oferte publice iniţiale de acţiuni (IPO-uri), oferte secundare de acţiuni (SPO-uri), oferte de obligaţiuni domestice, oferte de euroobligaţiuni corporatiste şi suverane, programe de emisiune continuă de obligaţiuni (programe EMTN), emisiuni de certificate de depozit global (GDR-uri), securitizări de creanţe, fiind implicată în aproape toate tranzacţiile majore de piaţă de capital din România în ultimii 10 ani.

    Face parte din echipa Clifford Chance Badea încă de la înfiinţarea firmei, în 2002. În 2007, Mădălina Rachieru a fost detaşată pentru şase luni în cadrul grupului de pieţe de capital al biroului Clifford Chance din Londra. A fost promovată la poziţia de counsel în 2008

  • LOVITURA de proporţii pe care Voiculescu a dat-o în mare SECRET direct din închisoare. ”Este o necesitate”

    Dan Voiculescu continuă să fie activ, chiar dacă se află în închisoare de mai bine de un an, în dosarul privatizării Institutului de cercetări alimentare. Din închisoare, el a făcut o mutare – şoc.

    LOVITURA de proporţii pe care Voiculescu a dat-o în mare SECRET direct din închisoare. ”Este o necesitate”