Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, se arată în proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului.
Este interzis firmelor să condiţioneze, sub orice formă, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Sumele încasate suplimentar, înregistrate fiscal şi contabil, se evidenţiază pe un bon fiscal distinct.
Firmele stabilesc, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacşişului rămân la dispoziţia lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaţilor.
Impozitarea propusă vizează taxarea bacşişului ca profit al operatorului economic în cazul în care acesta nu se distribuie salariaţilor, respectiv cu 16% pe profit sau 3% pe venit în cazul microîntreprinderilor, bacşişul nefiind cuprins în sfera TVA.
Dacă se decide repartizarea către salariaţi, se impozitează veniturile angajatului din alte surse cu 16%, prin reţinere la sursă, iar sumele suplimentare nu sunt cuprinse în baza de impozitare a contribuţiilor sociale şi a contribuţiilor sociale de sănătate.
La ora începerii programului de lucru, banii personali deţinuţi de angajaţii firmei care îşi desfăşoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, sunt înregistraţi într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens.
Orice sumă de bani înregistrată în plus faţă de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali. Modelul, conţinutul registrului de bani personali precum şi procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal, se aprobă prin ordin al ministrului Finanţelor Publice până vineri, 17 aprilie 2015.
La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unităţii de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care îşi desfăşoară activitatea şi în timpul programului de lucru, angajaţii operatorului economic sunt obligaţi să prezinte sumele de bani aflate asupra lor.
Dacă diferenţa constatată de inspectorii fiscali este de până 1% inclusiv, dar nu mai mult de 100 lei inclusiv, din valoarea înregistrată în casa de marcat până la ora controlului, fapta se sancţionează cu avertisment.
Pentru diferenţe peste 1%, dar până în 100 lei, se aplică amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei. În cazul unei diferenţe între 100 lei şi 1.000 lei inclusiv, dar mai mică de 1% din valoarea înregistrată în casa de marcat, amenda este cuprinsă între 10.000 lei şi 15.000 lei, iar dacă este peste 1% amenda urcă la 20.000 lei şi se suspendă pentru 30 de zile activitatea operatorului economic pentru unitatea de vânzare la care s-a constatat contravenţia, începând cu cea de-a doua abatere constatată într-un interval de doi ani.
Dacă diferenţa este mai mare de 1.000 lei, dar sub 1% inclusiv, amenda este între 20.000 lei şi 25.000 lei, iar dacă depăşeşte 1% sancţiunea ajunge la 30.000 lei, cu suspendarea pentru 30 de zile a activităţii, de la a doua abatere într-un interval de 2 ani.
“Diferenţierea sancţiunilor în cadrul celor trei paliere valorice în sumă fixă, respectiv sub 100 lei, între 100 lei şi 1.000 lei, respectiv peste 1.000 lei, s-a realizat în funcţie de ponderea valorică a
diferenţelor neînregistrate fiscal, faţă de valoarea totală înregistrată fiscal până la ora controlului”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului.
Guvernul estimează că va colecta la bugetul de stat, în urma fiscalizării bacşişului, 154 milioane lei în acest an, 300 milioane lei anul viitor, 319 milioane lei în 2017 şi 338 milioane lei în 2018, respectiv 1,11 miliarde lei în circa trei ani şi jumătate.
