BusinessMagazin

Tag: Bacau

  • Cel mai puternic cutremur din Vrancea, produs în 2022

    Un cutremur cu magnitudinea de 4,2 pe scara Richter s-a produs în noaptea de duminică spre luni în zona seismică Vrancea, judeţul Vrancea. Este cel mai puternic cutremur produs în această zonă, de la începutul anului 2022.

    Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, în noaptea de duminică spre luni, la ora 00:31:06 (ora locală a României), s-a produs un cutremur mediu cu magnitudinea 4,2.

    Seismul a avut loc la adâncimea de 103 km şi a fost resimţit în mai multe oraşe.
    Intensitate: II

    Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 88km E de Braşov, 88km S de Bacău, 107km NE de Ploieşti, 108km V de Galaţi, 112km NV de Brăila, 157km N de Bucureşti, 168km SV de Iaşi, 179km NE de Piteşti, 200km E de Sibiu, 212km SV de Chişinău.

  • De la viticultură la IT. Cum s-a reinventat o companie care exporta vin pentru URSS în perioada comunistă

    Vinalcool Bacău, compania care în perioada comunistă producea 100-150 de vagoane de vin lunar şi le trimitea în URSS, a trecut de la insolvenţă, la investiţii în imobiliare şi IT. Care este povestea companiei?

    Vinalcool Bacău, unul dintre cei mai mari producători de vin înainte de Revoluţie şi a cincea întreprindere agricolă de stat din România, cumpărată de Lucian Ciubotaru în 2005, moment în care se afla în insolvenţă şi cu datorii 65 de miliarde de lei, vrea să se reinventeze şi pariază pe imobiliare şi IT. Singura legătură cu viticultura rămâne colecţia de vinuri Nicolae’S, a lui Nicolae Ceauşescu, din vinoteca fondată în anul 1967, pe care compania încă o deţine. „Viitorul companiei noastre, în contextul actual, arată că avem de lucru în perfecţionarea unor domenii la care înaintea pandemiei nici nu ne-am fi gândit. În viitorul imediat, vechiul Vinalcool va sfârşi, probabil, ca nume, dar o va face cu siguranţă generând un mare nume în industria de software”, povesteşte Lucian Ciubotaru, CEO al Vinalcool, de profesie economist. În prezent, compania are afaceri în agricultură, imobiliare şi IT. Exploatează o fermă de aproximativ 500 de hectare de teren agricol şi are în portofoliu brandurile de băuturi nonalcoolice Fresh din Mere de Iteşti, Cireşe de Iteşti şi Cămara din Iteşti şi anul acesta va scoate pe piaţă un brand nou. „Intenţia noastră este de a dezvolta o industrie uşoară, bazată pe finanţări cu fonduri europene. Cercetăm şi posibilitatea creşterii unui lot de bovine din rase de carne, pentru care este mare căutare”, spune Ciubotaru.

     

    Ce a fost…

    „Vinalcool, fabrica de vinuri din Bacău, obţinea cantităţi cuprinse între 100-150 de vagoane de vin lunar, iar în ultima perioadă a existenţei acesteia, îşi diversificase producţia cu rachiuri, coniac, lichioruri, ape minerale, diferite sortimente de sucuri naturale şi a fabricat prima şampanie din România pentru copii, exportată şi către parteneri din Moscova”, povesteşte Lucian Ciubotaru. Antreprenorul adaugă că marii clienţi externi ai Vinalcool Bacău erau Japonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Polonia, Albania, China şi URSS. După 1990, compania a fost privatizată şi pachetul majoritar de acţiuni a ajuns la concernul turc Pakmaya-Hasmaya, iar capacităţile de producţie au fost vândute şi angajaţii concediaţi, compania ajungând pe marginea falimentului. „Am preluat prima acţiune şi apoi, pas cu pas, pachete din ce în ce mai consistente de acţiuni când nimeni nu mai dădea o şansă de supravieţuire Vinalcoolului. Apoi am cumpărat la licitaţie publică, prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, pachetul majoritar. Astăzi am o satisfacţie enormă pentru am făcut faţă acestei provocări”, susţine Lucian Ciubotaru. Iniţial, el a încercat să repornească producţia de vinuri şi spirtoase, cu reţete şi branduri proprii, dar a eşuat şi a hotărât să transforme baza centrală a companiei, un teren de aproximativ trei hectare, în centru logistic, unde găzduieşte în prezent companii precum MegaImage, Coriolan, Raffaelo Art, AdStill, Molkerei, Nortek, Pelle-Industria Vernici, Cizmărie şi Nortek Trust.

     

    Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN

  • De la viticultură la IT. Cum s-a reinventat o companie care exporta vin pentru URSS în perioada comunistă

    Vinalcool Bacău, compania care în perioada comunistă producea 100-150 de vagoane de vin lunar şi le trimitea în URSS, a trecut de la insolvenţă, la investiţii în imobiliare şi IT. Care este povestea companiei?

    Vinalcool Bacău, unul dintre cei mai mari producători de vin înainte de Revoluţie şi a cincea întreprindere agricolă de stat din România, cumpărată de Lucian Ciubotaru în 2005, moment în care se afla în insolvenţă şi cu datorii 65 de miliarde de lei, vrea să se reinventeze şi pariază pe imobiliare şi IT. Singura legătură cu viticultura rămâne colecţia de vinuri Nicolae’S, a lui Nicolae Ceauşescu, din vinoteca fondată în anul 1967, pe care compania încă o deţine. „Viitorul companiei noastre, în contextul actual, arată că avem de lucru în perfecţionarea unor domenii la care înaintea pandemiei nici nu ne-am fi gândit. În viitorul imediat, vechiul Vinalcool va sfârşi, probabil, ca nume, dar o va face cu siguranţă generând un mare nume în industria de software”, povesteşte Lucian Ciubotaru, CEO al Vinalcool, de profesie economist. În prezent, compania are afaceri în agricultură, imobiliare şi IT. Exploatează o fermă de aproximativ 500 de hectare de teren agricol şi are în portofoliu brandurile de băuturi nonalcoolice Fresh din Mere de Iteşti, Cireşe de Iteşti şi Cămara din Iteşti şi anul acesta va scoate pe piaţă un brand nou. „Intenţia noastră este de a dezvolta o industrie uşoară, bazată pe finanţări cu fonduri europene. Cercetăm şi posibilitatea creşterii unui lot de bovine din rase de carne, pentru care este mare căutare”, spune Ciubotaru.

     

    Ce a fost…

    „Vinalcool, fabrica de vinuri din Bacău, obţinea cantităţi cuprinse între 100-150 de vagoane de vin lunar, iar în ultima perioadă a existenţei acesteia, îşi diversificase producţia cu rachiuri, coniac, lichioruri, ape minerale, diferite sortimente de sucuri naturale şi a fabricat prima şampanie din România pentru copii, exportată şi către parteneri din Moscova”, povesteşte Lucian Ciubotaru. Antreprenorul adaugă că marii clienţi externi ai Vinalcool Bacău erau Japonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Polonia, Albania, China şi URSS. După 1990, compania a fost privatizată şi pachetul majoritar de acţiuni a ajuns la concernul turc Pakmaya-Hasmaya, iar capacităţile de producţie au fost vândute şi angajaţii concediaţi, compania ajungând pe marginea falimentului. „Am preluat prima acţiune şi apoi, pas cu pas, pachete din ce în ce mai consistente de acţiuni când nimeni nu mai dădea o şansă de supravieţuire Vinalcoolului. Apoi am cumpărat la licitaţie publică, prin intermediul Bursei de Valori Bucureşti, pachetul majoritar. Astăzi am o satisfacţie enormă pentru am făcut faţă acestei provocări”, susţine Lucian Ciubotaru. Iniţial, el a încercat să repornească producţia de vinuri şi spirtoase, cu reţete şi branduri proprii, dar a eşuat şi a hotărât să transforme baza centrală a companiei, un teren de aproximativ trei hectare, în centru logistic, unde găzduieşte în prezent companii precum MegaImage, Coriolan, Raffaelo Art, AdStill, Molkerei, Nortek, Pelle-Industria Vernici, Cizmărie şi Nortek Trust.

    „Aceste companii au rezistat cu bine acestui an complicat, iar la o discuţie recentă cu reprezentanţii lor am remarcat faptul că au planuri de dezvoltare concrete, sunt optimişti şi privesc încrezatori în viitor.” În decursul reorganizării judiciare, compania a vândut ultimul centru de vinificaţie deţinut, din cele şase pe care le avea înainte de 1989. Astăzi, firma mai deţine colecţia de vinuri Nicolae’S, din vinoteca fondată în anul 1967 cu destinaţie specială pentru partidele de vânătoare organizate în pădurile superbe din Subcarpaţii Bacăului şi Neamţului la ordinul cuplului prezidential. Însă, anteprenorul recunoaşte că în funcţie de evoluţia vremurilor, va scoate la licitaţie vinoteca, pentru a asigura sursa financiară de dezvoltare a companiei în celelalte domenii. „Colecţia Nicolae’S are potenţial serios de valorificare, iar clienţii interesaţi sunt cu adevărat celebri în lumea colecţionarilor de top. Celebrul Floyd Mayweather Jr., excentricul colecţionar ce deţine deja una dintre sticlele lui Ceauşescu din anul său de naştere, a transmis prin intermediul elevului său băcăuan Ronald Gavril, aprecierea pentru colecţia noastră şi intenţia de a oferta la momentul deciziei companiei de organizare a unei licitaţii publice. Este doar unul dintre greii lumii care vor trofeul dictatorului”, a mai spus Croitoru.

     

    …şi ce a rămas

    Vinalcool a achiziţionat un teren de 0,7 hectare şi mai deţine o fermă de 3 hectare, cu potenţial de exploatare în domeniul imobiliar. De altfel, din 2020, compania s-a uitat şi către domeniul IT, odată cu preluarea administrării companiei de către Mihai Ciubotaru, fiul cel mare al lui Lucian Ciubotaru, cu studii în domeniul tehnologiei informaţiei. „Domeniul IT, un domeniu străin multora dintre cei prezenţi în structura de decizie a Vinalcool, a devenit recent un domeniu important, iar conjunctura pandemiei a fost una decisivă în această schimbare. Domeniul IT promite să devină locomotiva companiei în viitorul apropiat”, a afirmat Lucian Ciubotaru.  Compania Vinalcool este coproprietară a mărcii înregistrate SMS to CASH, marcă ce are la bază aplicaţii şi metode cuprinse în cinci brevete de inovaţie protejate la nivel european si mondial, la organismele internationale WIPO si Benelux. SMS to CASH este un serviciu de trimitere de mesaje către numere scurte cu valoare adăugată şi obţinerea de cash, pe loc sau în contul indicat. Alte servicii din portofoliu sunt Call to Cash şi RechargetoSIM.Totodată, Vinalcool este în discuţii cu un antreprenor român ce deţine un business în domeniul IT să preia o parte din acţiuni şi din angajaţi. „Am bătut palma deocamdată la nivel verbal”, a explicat Lucian Ciubotaru, care nu a dorit să spună numele firmei. În 2021, antreprenorul susţine că va investi în extinderea activităţilor companiei şi în deschiderea unui birou în Bucureşti, ce va fi gata în această primăvară, datorită pespectivelor actuale destul de bune. Astfel, numărul angajaţilor Vinalcool, direct sau prin intermediul companiilor la care societatea este acţionar, va creşte cu 8-12 persoane. În perioada comunistă, compania avea circa 250 de angajaţi, însă la începutul anilor 2000 a intrat în insolvenţă, iar în 2019, ultimul an pentru care există date publice disponibile, a avut un număr mediu de 10 angajaţi. „În 2020, companiile tradiţionale şi managerii cu experienţă, au trecut cu bine această primă perioadă dificilă a pandemiei. A dezvolta bussinesuri în mai multe domenii de afaceri a fost de asemenea un atuu în lupta pentru supravieţuire, stabilitatea în grup fiind asigurată pe rând de câte unul dintre domeniile de activitate”, a afirmat Lucian Ciubotaru. El adaugă că Vinalcool a reuşit să îşi menţină cifra de afaceri, profitul net şi numărul de angajaţi intacte. În 2019, compania a avut venituri de 1 milion de lei, în uşoară creştere faţă de anul anterior, şi un profit de 409.000 de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. „Experienţa echipei pe care o conduc şi-a spus cuvântul în acest caz, corabia noastră fiind încercată în multe rânduri de valurile economiei de tranziţie, de efectele privatizarilor fără viziune, de taifunul unei reorganizări judiciare, care impunea achitarea uriaşei sume de 64 miliarde lei vechi etc. Am sfidat trendul, am jucat adevărata ruletă rusescă”, a mai spus Ciubotaru.

  • Oraşul din România unde cei care nu poartă mască pe stradă vor primi una în loc de amendă

    Băcăuanii care nu poartă mască pe stradă vor primi una, în loc de amendă, anunţă primarul oraşului, Lucian Daniel Stanciu Viziteu, acesta considerând că e nevoie mai mult de informare şi prevenţie, decât de sancţiuni.

    Poliţiştii locali din Bacău le vor da oamenilor măşti în loc de amenzi dacă sunt surprinşi pe stradă, accidental, fără mască, potrivit primarului oraşului, Lucian Daniel Stanciu Vezeteu.

    De asemenea, poliţiştii locali le vor oferi oamenilor informaţii pentru a conştientiza importanţa purtării măştii.

    „Pentru că avem încă o rată de infectare scăzută (3,62 în scădere uşoară), consider că va fi şi mai mică dacă ne concentrăm pe informare şi prevenţie, în loc de sancţiuni. Aceste aspecte au fost discutate la întâlnirea cu întreg efectivul Poliţiei Locale care se ocupă de ordinea publică. Nu doresc să avem mai multe restricţii şi ştiu că nici dumneavoastră nu doriţi, de aceea sunt convins că băcăuanii sunt solidari şi înţeleg foarte bine să se protejeze şi aşa să salveze vieţi şi să menţinem deschis oraşul. Rata de infectare sub 4 este o dovadă în acest sens”, spune primarul Bacăului.

    Acesta este convins că prin informare şi prevenţie, băcăuanii vor înţelege mai repede situaţia, decât prin aplicarea amenzilor.

  • Oraşul care acum este în atenţia tuturor din cauza unei crime total neaşteptate, nespecifice României, se zbate între căderea petrochimiei şi creşterea covrigilor Croco. Oneştiul a dat României primul miliardar în dolari din IT

    Timpul contează foarte mult în intervenţii precum cea de la Oneşti, judeţul Bacău, întrucât agresorul poate intra în criză de timp. Se negociază în permanenţă cu el şi nu este niciodată contrazis, spune psihologul Liviu Chesnoiu, care arată greşelile comise în timpul tragediei de ieri.

    Cel care a sunat la 112 pentru a da alarma a fost chiar Gheorghe Moroşan, bărbatul de 68 de ani care a ţinut ostatici şi apoi a ucis doi muncitori care renovau apartamentul de unde fusese evacuat.

    Ulterior, soţia agresorului a fost reţinută pentru complicitate la lipsire de libertate, după ce anchetatorii au stabilit că se afla în imobilul  în care s-a petrecut tragedia, poliţiştii găsind în poşeta ei mai multe coliere din plastic, asemănătoare celor folosite pentru imobilizarea victimelor.

    Oneştiul este un oraş mic din judeţul Bacău, cu o populaţie de aproape 40.000 de locuitori la ultimul recensământ, fiind prins între „ruinele” petrochimiei, cu rafinăria RAFO, şi unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de mâncare – biscuiţii Croco.

    Rafinăria RAFO, intrată în faliment în septembrie 2019, a fost cumpărată anul trecut de Roserv Oil, o firmă care face parte din grupul Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica. Valoarea tranzacţiei a fost de 6 milioane de dolari.

    RAFO a fost scoasă la vânzare în urmă cu aproape patru ani, nemaifiind funcţională de aproximativ un deceniu.

    Preţul de pornire ajunsese în 2019 la 25 mil. dolari, deşi, în primăvara lui 2019, RAFO era scoasă la vânzare cu un preţ de 60 mil. euro, potrivit unui anunţ al CITR, companie care gestionează businessurile aflate în dificultate. În 2004, cifra de afaceri RAFO depăşea Orange, Dacia şi Distrigaz Sud, iar Carom Oneşti – singurul combinat de cauciuc sintetic din România şi sud-estul Europei – reuşea să depăşească cifra de afaceri a Distrigaz Nord şi ALRO.

    Anul trecut, Damian Mereu – antreprenorul care deţine compania Croco din Oneşti – a declarat că a finalizat o investiţie de 6 milioane de euro în creşterea capacităţii de producţie şi diversificarea gamei, îndreptându-se astfel către un număr de 500 de angajaţi.

    În 2019, cifra de afaceri a firmei ajungea la 35 de milioane de euro, de vreme ce produsele realizate în fabrica din Oneşti ajung în ţări precum Spania, Germania, Coreea de Sud şi Australia.

    Totodată, Oneştiul a oferit României primul miliardar în dolari din IT, Daniel Dines, creatorul UiPath, un startup care domină la nivel global industria lucrativă a roboţilor software. În urma unei finanţări de 750 mil. dolari, evaluarea proiectului a ajuns la circa 35 de miliarde de dolari.

     

  • VIDEO | Bărbatul care i-a sechestrat şi ucis pe cei doi muncitori din Oneşti ameninţa pe Facebook cu 3 ani în urmă: „Cu armă de foc voi face şi eu dreptate”

    Doi muncitori care renovau un apartament în Oneşti, judeţul Bacău, au fost omorâţi, luni seara, de fostul proprietar, supărat că fusese evacuat. Poliţia a deschis focul pentru a intra în apartamentul unde agresorul a ţinut cei doi bărbaţi ostatici, dar era deja prea târziu pentru una dintre victime. Celălalt, un bărbat de 36 de ani, a fost luat în stare critică, în stop cardio respirator şi dus la spital, unde a murit.

    Numele agresorului este Gheorghe Moroşan şi, potrivit unei înregistrări video preluate de Ziarul de Bacău de pe Facebook, bărbatul în vârstă de 68 de ani anunţase cu 3 ani în urmă că îşi va face singur dreptate.

    Bărbatul apare în videoclipul postat pe reţeaua socială în data de 29 octombrie 2018, vorbind despre pierderea apartamentului din care a fost nevoit să se mute.

    Gheorghe Moroşan povesteşte că era plecat în străinătate atunci când a avut loc evacuarea. Acesta a precizat că fiica sa a fost ameninţată cu pistolul de unul dintre jandarmi, pentru a ieşi din casă.

    „A scos pistolul din dotare şi i-a pus fiicei mele pistolul la cap, că dacă nu părăseşte apartamentul o împuşcă. În acel moment i-a pus cătuşele la mână şi a dat-o afară forţat din apartament”, subliniază el în filmare.

    Bărbatul mai spune şi că, până la momentul respectiv, nu văzuse un ordin de evacuare şi că nu a reuşit să îşi recupereze bunurile din 2010, când a avut loc incidentul.

    „Am încercat să îmi recuperez lucrurile din apartament, dar nu s-a putut face absolut nimic. În acel moment familia mea a fost aruncată afară în stradă, nu i-a dat voie să ia absolut nimic din apartament. Mai mult de atât, ei au luat cheile, au sigilat apartamentul şi a rămas tot în custodia lor.”

    „Familia mea a fost ameninţată cu armă de foc. Dacă nu se lămureşte această situaţie, cu armă de foc voi face şi eu dreptate! Să nu vă fie de glumă, nu glumesc! Asta am vrut să spun, dacă vreţi, luaţi măsuri, iar dacă nu, o să vă lămuresc, o să luaţi mai târziu”, îşi încheie Moroşan discursul.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro. 

  • Reacţii tragedie Oneşti: Atacatorul împuşcat de poliţişti, în spital. Liviu Chesnoiu explică cum se face diferenţa între o intervenţie reuşită şi un eşec total

    Tragedia de la Oneşti scoate la iveală lipsurile Poliţiei Române. Ar fi putut fi evitată tragedia?

    Cel mai probabil, da. Mai ales că la intervenţie au participat numeroşi oameni ai legii. Valeriu Şuhan, de la Monitorul Siguranţei Cetăţeanului, a căutat explicaţii pentru evenimentul nefericit. 
     
    Ne lovim de încă un eşec al poliţiei. Cum ar fi trebuit poliţiştii să acţioneze în acest caz?
     
    „Încă n-aş putea spune că e vorba de un eşec. Într-adevăr, e o tragedie îngrozitoare, în urma căreia doi oameni au fost ucişi în mod îngrozitor. E adevărat, dramatismul este accentuat de faptul că toată nenoricirea s-a făcut de faţă cu un dispozitiv numeros de poliţie. E un moment foarte dificil pentru poliţie, care va trebui să dea explicaţii în legătură cu acest aspect”, a precizat Valeriu Şuhan. 
     
    La rândul lui, psihologul criminalist Liviu Chesnoiu a explicat cum se face diferenţa între o intervenţie reuşită şi un eşec total, ca cel de aseară. 
     
    „La astfel de situaţii, timpul contează foarte mult. S-a pierdut foarte mult timp până a venit cineva de la Inspectoratul de poliţie al judeţului. În aceste momente, un om ca acel individ intră în criză de timp.
     
    În astfel de situaţii, negociatorul trebuie să vină în secunda doi când se dă alarma.
     
    Acest negociator trebuie să aibă pregătire psihologică şi să fie într-o legătură cu acel individ. Acel individ nu trebuie contrazis în niciun fel. Cu proştii şi cu nebunii nu te contrazici”, a precizat Liviu Chesnoiu, psiholog criminalist.
     

  • Incredibil: într-un judeţ din România tribunalul a decis ca restaurantele şi barurile să nu fie închise, anulând decizia Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă

    Tribunalul din Bacău a decis anularea deciziei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă de a închide restaurantele şi barurile din judeţ, însă hotărârea nu este definitivă, ea putând fi contestată. Mai mulţi jucători HoReCa din judeţ s-au asociat şi au intentat la secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal un proces pentru anulare act administrativ cu caracter normativ.

    Judecătorii au decis anularea “art 2 alin 7 din hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bacău, nr 44 din data de 15.10.2020. Suspendă art 2 alin 7 (…) până la soluţionarea definitivă a cauzei. Obligă pârâtul la emiterea unui alt HCJSU care să cuprindă măsuri graduale de combatere a COvid-19 pentru industria HoReCa.”

    Decizia vine într-o perioadă în care autorităţile au luat decizia închiderii la interior a localurilor HoReCa din cele mai multe zone din ţară ca urmare a creşterii numărului de cazuri de îmbolnăviri. Măsuri similare au fost luate însă de majoritatea ţărilor europene.

     

  • Wizz Air anunţă rutele pentru cea mai nouă bază locală, deschisă la Bacău

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a inaugurat astăzi o nouă bază, la Bacău. Aceasta va asigura conexiuni prin 13 rute în reţeaua extinsă a companiei: Torino, Veneţia Marco Polo, Veneţia Treviso, Bologna, Roma Fiumicino, Milano Bergamo, Catania, Larnaca (Cipru), Londra Luton, Liverpool, Memmingen/Munchen West, Billund, Bruxelles Charleroi.

    În urma deschiderii bazei din Bacău au fost peste 70 de noi locuri de muncă directe în cadrul companiei aeriene şi mult mai multe locuri de muncă în industriile asociate, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Compania a anunţat că a pus la vânzare 5.000 de bilete la suma de 39 de lei/sens pentru zborurile selectate din şi spre Bacău, pentru călătoriile efectuate până pe 27 martie 2021.

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.