BusinessMagazin

Tag: Avalanşa

  • TRAGEDIE în Munţii Retezat. Cei doi copii morţi în avalanşă erau SPORTIVI de performanţă şi atinseseră Vârful Aconcagua din Argentina, de 6.962 metri, cel mai înalt din America

    UPDATE 21:08 Operaţiunea de coborâre de pe munte a celor doi copii morţi după avalanşa din Retezat, suspendată

    Operaţiunea de coborâre de pe munte a trupurilor celor doi copii care au murit, sâmbătă, surprinşi de o avalanşă în Munţii Retezat, a fost suspendată până duminică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Şeful Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodeanu, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că echipele de salvare îşi vor petrece noaptea la cabana Pietrele, de unde vor pleca duminică dimineaţa la ora 5 spre locul în care se află trupurile celor doi copii.

    ”Drumul este lung şi greu, este întuneric şi am sistat operaţiunea până duminică dimineaţa, când membrii echipajului vor acţiona în siguranţă”, a spus Bodeanu.

    Potrivit acestuia, cei trei turişti din grupul de cinci persoane surprins de avalanşă vor coborî până în zona Cârnic, zonă până unde au acces maşinile, unde sunt deja ambulanţe pregătite.

    ”Se pare că unul dintre cei trei va fi transportat la spital, cel mai probabil la spitalul din Haţeg, pentru o verificare medicală. Această persoană are un traumatism facial, la prima vedere”, a spus Bodeanu.

    Copiii care au murit în avalanşa din Retezat sunt 2 sportivi de performanţă

    Doi sportivi ai României, recunoscuţi în lume pentru rezultate obţinute în alpinism, au urcat, sâmbătă, ultima creastă. Fetiţa care a murit surprinsă de avalanşă în Retezat este copilul de aur al alpinismului românesc, iar băiatul – cel mai tânăr alpinist din Europa care a atins Vârful Aconcagua.

    Copiii muntelui, Geta şi Erik, au trăit până la 13 şi 14 ani vorbind cu cele mai înalte creste montane, însă şi-au îngropat iubirea pentru munte în judeţul Hunedoara, în Masivul Retezat.

    Doi sportivi ai României, recunoscuţi în lume pentru rezultate obţinute în alpinism au urcat, sâmbătă, ultima creastă.

    Cea mai tânără alpinistă, Dor Geta Popescu, care până la 13 ani s-a jucat cu crestele munţilor, este copilul de aur al alpinismului românesc care a murit, sâmbătă, în Retezat, sub muntele de zăpadă şi de bolovani.

    “2016 a fost marfă! Am tras la antrenamente şi am avut spor, expediţiile au reuşit toate şi au cam fost câteva: Aconcagua – 6972 metri, în februarie, cel mai înalt vârf din afara Asiei, cel mai înalt din America de Sud. Apoi în mai, Pico de Orizaba 5636 metri, în Mexic, cel mai inalt vulcan din America de Nord. Tot în mai, Denali / McKinley 6190 de metri, cel mai înalt vârf din America de Nord şi în decembrie, Mt Giluwe – cel mai înalt vulcan din Australia şi Oceania”, îşi descria, pe o reţea de socializare, tânăra alpinistă palmaresul din anul 2016.

    Pagina ei de Facebook evidenţiază dragostea pentru munte, Geta pregătindu-se asiduu pentru proiectele din 2017.

    “Geta trăieşte la altitudine şi în anul 2017! Performanţele mele anterioare şi expunerea media sunt argumene solide pentru a te alătura echipei cu care am realizat expediţiile de record în munţi înalţi”, aşa suna un mesaj postat de Dor Geta Popescu pe Facebook cu numai o zi înainte de tragedie.

    Fata urma să plece la sfârşitul lunii iunie spre o nouă provocare – Lenin Peak 7134 metri – unde urmau 18 zile consecutive de ascensiune, un mod de abordare complex şi un tip de aclimatizare special.

    Dor Geta Popescu este din Râşnov şi s-a cazat în Retezat împreună cu tatăl ei.

    Alături de mica alpinistă şi-a pierdut viaţa şi Erik Gulacsi, şi el sportiv al Federaţiei Române de Alpinism şi Escaladă.

    Coleg cu Geta la Clubul Sportiv Montan Altitude, Erik a atins, tot în anul 2016, Vârful Aconcagua din Argentina, de 6.962 metri, cel mai înalt din America. A devenit astfel cel mai tânăr alpinist din Europa care a reuşit această performanţă.

    Erik a fost şi el în Retezat împreună cu tatăl său.

    UPDATE 18:42 Salvatorii montani au ajuns la turiştii surprinşi de avalanşa din Munţii Retezat

    Salvatorii montani au ajuns, sâmbătă, în jurul orei 18.20, la turiştii surprinşi de avalanşa din Munţii Retezat. Ei confirmă decesul a doi copii de 13, respectiv 14 ani şi spun despre ceilalţi trei turişti surprinşi de avalanşă că nu sunt răniţi grav.

    Potrivit jandarmilor montani hunedoreni, echipele de salvare au ajuns la turiştii care au supravieţuit avalanşei din Muncţii Retezat.

    Primele date arată că rănile suferite de aceştia nu sunt grave şi pot merge pe picioarele lor, nefiind nevoie de transport pe targă.

    De asemenea, salvatorii montani au confirmat decesul a doi copii, de 13, respectiv 14 ani.

    Grupul din care făceau parte cei doi copii era din Braşov. Copiii nu sunt fraţi, dar toţi cei din grup sunt rude.

    Doi copii au murit, sâmbătă, după ce grupul din care făceau parte a fost surprins de o avalanşă produsă în Munţii Retezat, între Şaua Bucurei şi Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara.

    Salvatorii au fost anunţaţi despre avalanşă de către o persoană care se afla într-un alt grup format din aproximativ 50 de turişti aflaţi într-o tabără.

    Avalanşa ar fi pornit dinspre Vârful Peleaga spre Bucura, în acea zonă fiind un traseu cu o dificultate ridicată, motiv pentru care era folosit ca traseu de vară.

    Potrivit Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în Retezat erau posibile avalanşe în golurile alpine de sub Vârful Judele, pe traseul Lacul Bucura-Refugiul Bucura, sub Vârful Retezat pe traseul marcat cu bandă roşie. De asemenea, exista risc de avalanşă pe Valea Berbecilor, sub Vârful Peleaga.

    UPDATE 17.50 Avalanşa care a surprins 5 turişti, observată de un bărbat aflat cu mai mulţi turişti în tabără

    Avalanşa care a surprins, sâmbătă, în Munţii Retezat, cinci turişti, a fost observată de un adult care se afla în zonă cu 50 de persoane aflate într-o tabără, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Şeful Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodeanu, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că cele cinci persoane surprinse de avalanşă făceau parte dintr-un grup separat, independent de altul format din 51 de persoane aflate într-o tabără organizată de o asociaţie montană.

    Anunţul la 112 cu privire la avalanşă a fost făcut chiar de un bărbat din grupul celor 51 de turişti care, aflându-se într-o altă zonă decât traseul parcurs de avalanşă, a observat prăvălirea muntelui de zăpadă peste cei cinci.

    Bărbatul care a anunţat accidentul la 112 a scos turiştii de sub zăpadă, a localizat accidentul pentru echipele de salvare şi a informat salvatorii că doi copii ar fi murit.

    ————————————

    Echipele de salvare montane din judeţul Hunedoara au pornit, sâmbătă, să salveze mai mulţi turişti surprinşi de o avalanşă în Munţii Retezat.

    Salvatorii montani au declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că un turist a apelat 112 şi a anunţat că un grup format din cinci turişti a fost surprins de o avalanşă, între Şaua Bucurei şi Poiana Pelegii din Munţii Retezat.

    Apelantul le-a spus salvatorilor montani că doi copii surprinşi de avalanşă au murit.

    Reprezentanţii Salvamont declară că din primele informaţii a reieşit că cei doi copii au 13, respectiv 14 ani.

    Avalanşa ar fi pornit dinspre Vârful Peleaga spre Bucura, în acea zonă fiind un traseu cu o dificultate ridicată, motiv pentru care era folosit ca traseu de vară.

    Cel mai apropiat post de Salvamont este cel de la Râuşor, situat la circa 40 de kilometri distanţă.

    În aceeaşi zonă a murit o tânără, în urmă cu câţiva ani.

    Potrivit unui comunicat transmis de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, la ora transmiterii acestei ştiri este în desfăşurare o misiune de salvare a unor persoane surprinse de o avalanşă pe Vârful Peleaga, judeţul Hunedoara.

    ”Spre locul intervenţiei se deplasează echipe ale Salvamont Hunedoara, Jandarmeria Montană, ISU Hunedoara cu doua autospeciale, dintre care una de transport personal şi victime multiple, precum şi echipaje ale poliţiei. Elicopterele aparţinând punctelor de operare Târgu Mures si Craiova sunt prealertate pentru a interveni cu troliu. Vom reveni cu informaţii pe măsură ce echipele de intervenţie ajung la faţa locului”, arată Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă.

    Potrivit sursei citate, în Retezat sunt posibile avalanşe în golurile alpine de sub Vârful Judele, pe traseul Lacul Bucura-Refugiul Bucura, sub Vârful Retezat pe traseul marcat cu bandă roşie. De asemenea, există risc de avalanşă pe Valea Berbecilor, sub Vârful Peleaga.

    La rândul său, şeful Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean, a declarat că în zona lovită de avalanşă se afla un grup format din 51 de persoane, din care cinci au fost surprinse de avalanşă.

    ”Cele trei persoane care au supravieţuit sunt în afara oricărui pericol”, a spus Ovidiu Bodean.

    Potrivit acestuia, salvatorii montani vor ajunge la grupul de turişti în trei sau patru ore.

     

  • Trei români sunt blocaţi în hotelul acoperit de zăpadă din Italia. Imagini din “infernul alb”

    Trei români, un adul şi doi copii, se află în hotelul afectat de avalanşa care a avut loc în regiunea Abruzzo, din Italia, a anunţat joi, Ministerul Afacerilor Externe

    “În urma avalanşei care a lovit un hotel din localitatea Farindola, în regiunea Abruzzo, declanşată de seismele produse la data de 18 ianuarie 2017, Ambasada României în Italia a primit semnalări conform cărora, la momentul actual, trei cetăţeni români (un adult şi doi minori) s-ar afla în incinta unităţii de cazare. Ambasada României la Roma a contactat în regim de urgenţă autorităţile locale, în vederea obţinerii de detalii suplimentare. Precizăm că operaţiunile de salvare sunt în curs de desfăşurare, fiind îngreunate de condiţiile meteorologice severe şi de daunele produse de avalanşă asupra clădirii”, a comunicat, pentru MEDIAFAX, MAE.

    Ambasada României în Italia şi Consulatul României la Bologna monitorizează în continuare situaţia.

     

  • Cabana unde poţi să stai GRATIS. O singură condiţie trebuie să îndeplineşti pentru a te putea bucura de o privelişte minunată

    Există o cabană unde orice turist poate să stea gratis. Totuşi, trebuie îndeplinită o condiţie pentru a putea rămâne peste noapte într-un loc unde te poţi bucura de o privelişte minunată, informează one.ro.

    Condiţia pe care trebuie să o îndeplinească cei care vor să se bucure de peisajul superb este să urce 2.531 de metri, adică până în vârful muntelui Foronon del Buinz, relatează boredpanda.com.

    Cabana a fost construită în memoria alpinistului Luca Vuerich, care a murit într-o avalanşă în 2010, de către familia acestuia.

    Construcţia a fost proiectată de către arhitectul Giovanni Pesamosca şi se află pe traseul Ceria-Merlone.

    GALERIE FOTO

  • Scrisoare către mine: “Schimbarea pe care o doreşte mare parte din societatea românească s-ar putea să întârzie”

    Da, am decis să îmi scriu mie, pentru că oricum ceilalţi sunt ocupaţi, unii cu scrisul, alţii cu cititul. Este un exerciţiu pe care vi-l recomand, mai ales că momentele în care stau faţă în faţă cu mine şi conversăm, de exemplu în cazul bărbieritului, sunt cam rare şi durează puţin. O scrisoare poate limpezi, îţi poate arăta cum stai şi la ce să te aştepţi.

    Aşadar:

    „Dragul meu, bla, bla, bla, care sănătate ţi-o doresc şi ţie. M-am gândit să îţi scriu pentru ca, furat de anumite entuziasme, să nu rişti mai târziu să fii dezamăgit.

    Dezamăgit pentru că schimbarea pe care o doreşti, pe care o doreşte o mare parte din societatea românească, între graniţe sau în afara acestora, s-ar putea să întârzie. Nu-ţi scriam aceste rânduri dacă nu vedeam la televizor o defilare de ziua naţională ţinută, într-un oraş destul de important, într-un supermarket – tinere majorete fluturând pompoane, o fanfară, başca trupele de militari bătând pas de defilare printre rafturile cu sticle de băutură, detergent şi murături -, nu-i asta definiţia României de astăzi?! Ţara care acum te face să te simţi plin de mândrie, acum te trânteşte cu capul în pământ de nu te vezi. Domnul Iohannis a izbutit să coalizeze o sumă de oameni, dar adu-ţi aminte că ai mai văzut de cel puţin două ori valuri de entuziasm popular care au purtat, entuziaste, oameni ce păreau a avea la ei cheia schimbării; nu după mult timp constatai că, din păcate, cheia lor nu se potrivea în broasca schimbării, iar schimbarea rămânea un soi de Fata Morgana.

    Aş vrea să îţi reamintesc o povestire a lui Ray Bradbury, pe care îl socoteam amândoi unul dintre cei mai inteligenţi şi adevăraţi oameni care au populat planeta, mai ales pentru sufletul său, pentru înţelegerea şi compasiunea care puteau fi intuite dincolo de literatură. Povestirea vorbeşte de o lume a viitorului în care rachetele zburau oriunde în spaţiu, spre Lună, spre Marte sau spre Saturn, dar călătoriile erau accesibile doar celor avuţi. Eroul este un ins care are o mică afacere de reciclare a metalelor şi care primeşte, pentru a fi topită, un model la scara 1/1 al unei rachete.

    Pentru că sintetiza toată nemulţumirea sa, toate neîmplinirile, toate speranţele pierdute, omul îşi varsă întâi furia pe rachetă, şi porneşte să o distrugă. Se răzgândeşte, văzând privirile copiilor săi, pierduţi în admiraţie şi visare la vederea navei cosmice. Aşa că eroul nostru ia o decizie şi îşi cheltuie economiile de-o viaţă pentru o aparentă utilare a rachetei şi le promite copiilor o uluitoare, dar unică, excursie în spaţiul cosmic. Îi cheamă în rachetă, cu toată opoziţia nevestei, şi pleacă; puştii sunt răvăşiţi de imaginea spaţiului, de craterele de pe Lună, de culoarea roşie a planetei Marte, de luminile universului şi de sclipirea stelelor.

    Copiii sunt lipiţi de hublouri, iar omul nostru se furişează spre uşa navei, pe care o deschide spre… Nu spre spaţiul infinit, ci spre curtea sa plină de vechituri metalice. Le oferise copiilor, cu ajutorul unui amalgam de ecrane tridimensionale, cu un pachet de filme şi cu un set de motoare de automobil vechi, o iluzie, iluzia spaţiului, a stelelor şi a planetei Marte.

    Îţi aduc aminte de povestire pentru că mă uit în jur şi văd numai ecrane, ecrane care ne oferă doar iluzia unei lumi. Ecranele ne arată infractori care pozează în fecioare sau care se îmbracă în piei de funcţii oficiale, ne spun ce trebuie să simţim, ce trebuie să auzim şi ce trebuie să citim. În spatele ecranelor, în locul filmelor 3D şi al motoarelor de automobil stau însă interese şi egoism şi nepăsare.

    Într-o lume globalizată, cel mai important lucru este individul şi satisfacţia, mulţumirea sa, modul în care interesele unui stat se îmbină cu cele ale cetăţeanului. În cazul în care se suprapun şi sunt direct proporţionale, rezultatul este cum nu se poate mai fericit. Altfel, individul îşi va căuta împlinirea pe alte meleaguri – vezi cazul celor trei milioane de români care de voie, de nevoie au ales să lucreze în alte ţări. Şi culmea este că nemulţumirea lor s-a transformat în mulţumirea de astăzi a României, fie pentru că s-au încolonat la uşile secţiilor de votare, fie pentru că trimit acasă an de an, neabătuţi, miliarde de euro.

    Acum, ca de obicei, mingea este în terenul celor care îşi permit rachete. Şi tare mi-e teamă că noi vom rămâne, din nou, doar cu ecranele.”

    Gata.

    Ilustrez cu o fabuloasă arcă a maestrului Viorel Mărginean.

  • Cât de periculoase sunt promoţiile şi reducerile pentru comercianţi

    Avalanşa de promoţii, preţurile scrise cu litere de-o şchioapă în magazine, reclamele TV care anunţă superoferte sau newsletterele retailerilor sunt instrumente de atragere a clienţilor în magazine, fie ele virtuale sau fizice. Nu este însă suficient. Iar promoţiile şi reducerile se pot dovedi periculoase pentru retaileri.

    APROAPE CĂ NICIUN RETAILER NU MAI ARE PERIOADE ÎN CARE SĂ NU DERULEZE CAMPANII DE REDUCERI DE PREŢ SAU PROMOŢII AXATE, ÎN ESENŢĂ, PE ACELAŞI MECANISM. Revoluţia preţurilor, Black Friday, Cyber Monday, campaniile de reduceri de weekend ale unor retaileri sau Pink Monday sunt numai câteva exemple. Dublate de promisiuni precum ”cel mai mic preţ, plătim de zece ori diferenţa în cazul în care găseşti mai ieftin în altă parte„, de reclame TV care anunţă fie reduceri ”bombă„ la anumite sortimente, fie formula ”plăteşti unul şi iei două„ sau ”discount de x%„, unde x tinde spre 90, ”preţurile se topesc„, ”1Ă1 gratis„ etc. Chiar şi o simplă privire în inbox este suficientă pentru a susţine această idee. Care sunt efectele unei astfel de strategii asupra produsului şi asupra consumatorului?

    Olivia Petre, strategy & new business director, DDB România, agenţia de creaţie a The Group, spune că brand equity-ul unui produs nu se cultivă prin tăiere de preţuri, ci prin adăugare de valoare, aceasta fiind adevărata provocare a marketingului. ”Tocmai de aceea reducerile de preţ au fost şi vor rămâne o unealtă cu două tăişuri„, afirmă Olivia Petre. Pe termen scurt, beneficiul atragerii de clienţi noi şi creşterile previzibile de volume se pot constitui în criterii de eficienţă, însă ele trebuie bine cântărite în raport cu riscurile pe termen lung.

    Potrivit studiilor din cele mai variate segmente, arată reprezentanta DDB România, consumatorii loiali brandului sunt înclinaţi să asocieze descreşterea preţului cu o scădere a calităţii produsului. ”Este un joc periculos al percepţiilor„, afirmă Olivia Petre. Ea adaugă că în afara unor contexte ca sfârşitul de sezon, zilele de sărbătoare sau promoţiile punctuale, bine delimitate şi înţelese ca atare de consumatori, ”strategiile de reduceri de preţ nejustificate şi agresive pot avea consecinţe negative iremediabile asupra poziţionării versus competiţie„.

    Pe de altă parte, campaniile de reducere de preţ joacă un rol important în contextul unei strategii de comunicare solide, construită pe promovarea valorilor fundamentale ale brandului, spune Alina Niţă, shopper marketing director în cadrul McCann Bucureşti. Pentru retailer, astfel de campanii reprezintă un instrument foarte important de creştere a traficului. ”Dacă este folosit înţelept, acesta le poate aduce retailerilor beneficii importante în ce priveşte creşterea numărului de tranzacţii, maximizarea vânzărilor şi chiar a profitului”, spune reprezentanta McCann.

    De aceea, rolul reducerilor de preţ trebuie foarte bine definit. Folosite cu caracter tactic, campaniile de reducere de preţ nu prezintă riscul erodării imaginii brandului. Însă, completează Alina Niţă, reducerea de preţ ca strategie permanentă de comunicare creează confuzie în rândul cumpărătorilor, astfel că percepţia acestora va fi de ”scump„ sau, mai rău, ”s-a scumpit„ în momentul în care reducerea dispare, dintr-un motiv sau altul. ”Vectorii prin care se construieşte încrederea nu se rezumă la preţ. Dacă vorbim despre un retailer, poate fi vorba despre sortiment, servicii, atmosfera de cumpărare etc.; depinde de obiectivele şi de strategia prin care acesta îşi propune să le atingă.”

    Andreea Florea, managing partner la BrandTailors, completează că pe termen mediu ”vom asista la o dificultate din ce în ce mai mare a retailerilor de a vinde în «full price», mai ales în cazul unor cumpărături programate, cum sunt electronicele sau electrocasnicele, făcute de către un consumator informat care se întreabă, pe bună dreptate, de ce să plătească o sumă oarecare pentru un produs, când poate plăti jumătate sau mai puţin pentru acelaşi produs„. Andreea Florea adaugă şi că pot exista dezavantaje chiar şi pe termen scurt – unii retaileri care au investit foarte mult într-un eveniment de tip Black Friday, având obiective de trafic şi lărgirea bazei de clienţi, şi-au făcut mai mult rău decât bine din punct de vedere reputaţional, din moment ce website-ul lor, sistemul de comenzi şi livrări sau echipa de vânzări nu erau pregătite pentru volumul de clienţi pe care l-a dislocat o reducere masivă de preţ valabilă pe o perioadă foarte scurtă.

    Pe termen lung apar întrebări şi dubii absolut fireşti asupra valorii reale a produselor comercializate într-o promoţie de preţ aproape perpetuă. ”Acest lucru va duce la o oarecare permanentizare a reducerii, iar producătorii, fiind presaţi de obiectivele de profitabilitate, vor fi probabil nevoiţi să scadă calitatea produsului respectiv şi, astfel, toată lumea are de pierdut„, mai spune reprezentanta BrandTailors. Şi poate cel mai mare pericol este faptul că ”un consumator care cumpără la preţ promoţional de la un retailer va trece fără să clipească la un alt retailer care are o promoţie la următoarea achiziţie„, completează Andreea Florea.

     

    etailerii admit că piaţa din România este foarte sensibilă la preţ, un fenomen valabil pentru toate categoriile de produse. Însă, spune Violeta Luca, vicepreşedinte & director executiv la eMAG, sunt mulţi clienţi care urmăresc ofertele dar şi clienţi pentru care un mesaj puternic, care anunţă reduceri substanţiale, reprezintă doar un mod de a-şi reaminti să caute ceea ce au oricum nevoie să cumpere. ”Atât în online, cât şi în offline se observă că acest gen de campanii influenţează decizia de cumpărare, în sensul în care clienţii noştri aleg să facă trade-up, achiziţionând produse mai performante decât ar fi intenţionat iniţial, pentru că li se facilitează accesul la ele la preţuri cu discounturi substanţiale.”

    Tot ea adaugă că, în mod evident, mesajele anunţând reducerile masive sunt cârligul care atrage atenţia, dar mixul de produse incluse în promoţie generează rezultatele de business. În cazul eMAG, spune Luca, evenimentele de shopping create ”nu ne afectează brandul, ci îl întăresc. Cu fiecare ediţie, numărul clienţilor care participă la campaniile noastre creşte„. În sprijinul ideii stă exemplul evoluţiei pe piaţa românească a fenomenului Black Friday, derulat aici pentru prima oară în 2011. Un an mai târziu peste 4 milioane de români deja aflaseră despre campanie, iar numărul lor a ajuns în 2013 la 7,4 milioane. ”Modelul nostru de business ne permite să scalăm rapid. Într-o perioadă scurtă, de numai o zi, mesajul nostru poate ajunge chiar şi la până 10 milioane de români, dar, faţă de retailul offline, noi îi putem primi pe toţi în magazin în acelaşi timp”, declară Violeta Luca.

  • Soros: Scăderea yenului japonez s-ar putea transforma într-o avalanşă

     “Dacă yenul începe să scadă, ceea ce s-a întâmplat deja, iar locuitorii Japoniei vor începe să îşi dea seama că ar putea continua să coboare şi vor dori să îşi plaseze banii în străinătate, atunci scăderea ar putea semăna mai mult cu o avalanşă”, a declarat Soros într-un interviu la CNBC, preluat de Bloomberg.

    Bill Gross, care manageriază cel mai mare fond de obligaţiuni din lume la Allianz, a criticat de asemenea planul Băncii Japoniei, apreciind că yenul va trebui să se deprecieze “mult mai mult” pentru ca inflaţia să atingă ţinta stabilită de guvernatorul Haruhiko Kuroda, de 2%.

    Kuroda a prezentat joi noul program, care prevede dublarea fondului alocat lunar de Banca Japoniei pentru achiziţia de obligaţiuni din piaţă, la aproximativ 7,5 miliarde yeni (77,8 miliarde de dolari), cu scopul de a aduce inflaţia anuală la 2% în termen de 2 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Culisele războaielor cibernetice văzute de cel mai puternic softist din România

    La mijlocul săptămânii trecute, când articolul de faţă era încă în lucru, un atac cibernetic de amploare era în plină desfăşurare în Coreea de Sud. O ştire Mediafax anunţa că reţelele informatice ale mai multor posturi de televiziune şi instituţii bancare erau paralizate ca urmare a unui atac petrecut în contextul tensiunilor cu Coreea de Nord.

    De altfel, regimul nord-coreean, ale cărui ameninţări sunt tot mai numeroase, de la noile sancţiuni votate de Consiliul de Securitate al ONU, a fost suspectat că a orchestrat şi cele două atacuri cibernetice de anvergură împotriva Coreii de Sud din 2009 şi 2011. Ca şi atunci, au fost vizate instituţiile financiare, în unele cazuri clienţii acestora nemaiputând folosi cardurile bancare sau retrage bani de la bancomate chiar şi pentru o săptămână, dar, spre deosebire de atacurile trecute, când au fost afectate şi administraţii publice, de astă dată au mai fost lovite şi trei posturi de televiziune. Iar cu o săptămână înainte, erau denunţate atacuri cibernetice “prelungite şi intensive” împotriva mai multor site-uri oficiale, între care cel al agenţiei de presă Korean Central News Agency (KCNA) şi cel al companiei Air Koryo.

    Exemplul nu mai pare un simplu atac informatic, ci un adevărat război cibernetic, mai ales că surse oficiale din cadrul serviciilor de informaţii sud-coreene citate de presa internaţională estimează că în acest sens au fost mobilizaţi mai bine de 3.000 de informaticieni din Coreea de Nord. În acest război, Coreea de Sud a instituit un mecanism de alertare a apărării sale cibernetice pentru a preveni agresiunile nord-coreene şi a adoptat o scară de risc numită Infocon care, odată cu accentuarea tensiunilor din peninsula coreeană după cel de-al treilea test nuclear nord-coreean din 12 februarie, a fost ridicat de la 4 la 5.

    În 2012, Coreea de Sud a fost victima a 40.000 de atacuri cibernetice din exterior, potrivit Guvernului, număr care în 2008 era de 24.000. “Este o superputere informatică cu o infrastructură excelentă, dar rămâne relativ vulnerabilă la acte de piraterie”, spunea recent despre Coreea de Sud, într-un interviu pentru agenţia de presă AFP, Park Soon-Tai, responsabil de operaţiuni antihacking la Agenţia sud-coreeană de securitate pe internet.

    ĂZBOIUL CIBERNETIC DIN PENINSULA COREEANĂ NU ESTE ÎNSĂ UN CAZ SINGULAR. Astfel de bătălii în mediul virtual au loc de multă vreme, dar îngrijorător este mai degrabă faptul că numărul lor creşte exponenţial de la un an la altul, fiind cu precădere atacuri sofisticate, comandate de state care vor să lovească astfel alte ţări. “Există trei categorii de atacatori: infractorii cibernetici care fac bani din furt pe internet, categorie fără îndoială reprezentată şi în România, apoi aşa-numiţii hacktivişti precum grupul Anonymous, care desfăşoară astfel de activităţi prin prisma unor convingeri politice, precum şi statele care atacă alte state”, punctează Costin Raiu, directorul echipei globale de cercetare şi analiză responsabilă de atacurile informatice sofisticate a Kaspersky Lab.

    Raiu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în securitate de pe plan local; omul de afaceri Radu Georgescu spunea nu demult că este cel mai bun softist pe care îl cunoaşte în România, mai ales că de la el a pornit, practic, tehnologia de la baza antivisului RAV.

    “Statele împotriva statelor” este categoria răspunzătoare din ce în ce mai frecvent de războaiele cibernetice şi care afectează inclusiv companii. În 2010, de pildă, a fost descoperit Stuxnet, un atac despre care se presupune că a fost iniţiat de SUA şi Israel împotriva unor instalaţii nucleare ale Iranului. Deşi a afectat cu precădere computere din Iran (58,8%), în bătaia puştii virtuale au ajuns şi Indonezia (18,2%), India (8,3%), dar şi din Azerbaidjan, SUA, Pakistan şi nu numai.

    Despre Stuxnet, specialiştii în securitate informatică spun că a fost activ timp de cel puţin cinci ani înainte de a fi descoperit. “Costul realizării sale este estimat la 100 de milioane de dolari, însă pagubele sunt greu de cuantificat. În tot cazul războaiele cibernetice de acest fel sunt cele care cauzează cele mai mari pierderi”, spune Costin Raiu.

  • Un spectacol despre imperiul fricii şi curajul de a spune nu: Avalanşa, de Radu Afrim

    Aflat sub ameninţarea unei avalanşe uriaşe, un sat înconjurat de munţi trăieşte nouă luni pe an îngheţat într-o tăcere de moarte, pe care reguli aspre o impun pentru supravieţuirea comunităţii. Femeile trebuie să-şi programeze naşterile în celelalte trei luni pentru că strigătele facerii şi cele ale nou-născutului riscă să provoace avalanşa. Încremeniţi de secole sub legea fricii menită să-i reducă la tăcere, sătenii vorbesc în şoaptă. Doar unul singur are curajul să rostească “Nu! Nu, avalanşei, nu, tradiţiilor barbare”. Spectacolul va avea o primă reprezentaţie, anul acesta, pe 10 ianuarie, la Sala Atelier a Teatrului Naţional Bucureşti.