BusinessMagazin

Tag: autorizare

  • Reacţia Huawei România după decizia Guvernului de a respinge solicitarea de autorizare pentru construcţia de reţele 5G: „Suntem dezamăgiţi de decizia Guvernului României, decizie care nu are la bază nicio evaluare obiectivă şi nici a fost luată în urma unor constatări concrete”

    Subsidiara locală a producătorului chinez de echipamente de telecomunicaţii Huawei s-a declarat „dezamăgită” de decizia Guvernului României de a-i respinge cererea de autorizare pentru construcţia de reţele 5G pe plan local, susţinând că aceasta va avea un „impact negativ” şi că nu se bazează pe „constatări concrete”.

    „ Huawei România a luat la cunoştinţă de decizia Guvernului cu privire la cererea de autorizare pentru echipamentele de infrastructură 5G ale companiei, decizie luată în data de 29 februarie 2024, pe care o evaluează în acest moment, precum şi impactul său ulterior. Suntem dezamăgiţi de decizia Guvernului României, decizie care nu are la bază nicio evaluare obiectivă şi nici a fost luată în urma unor constatări concrete. Huawei este prezentă în România de peste 20 de ani, în toată această perioadă neavând nicio problemă de securitate, respectând pe deplin toate legile, normele şi reglementările naţionale. Echipamentele şi serviciile noastre sunt sigure şi fiabile, iar soluţiile noastre tehnice sunt, de asemenea, verificate şi certificate pentru a îndeplini toate standardele şi cerinţele din industria telecomunicaţiilor.
    Huawei este, de asemenea, un furnizor consacrat de infrastructură 5G sigură şi fiabilă pentru majoritatea ţărilor UE, iar Huawei România este dispusă să colaboreze cu autorităţile române pentru clarificări.

    Această decizie va afecta afacerile noastre din România şi, de asemenea, va avea un impact negativ de pe termen lung asupra ecosistemului industriei tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (TIC) şi al afacerilor partenerilor noştri locali.
    Huawei România este un contribuitor cheie în dezvoltarea infrastructurii digitale şi a economiei româneşti şi rămâne ferm angajată să colaboreze cu partenerii noştri pentru a aduce transformarea digitală a ecosistemului TIC şi a societăţii româneşti în ansamblu. Huawei România, împreună cu cei 1.300 de angajaţi locali, va continua să servească societatea românească prin soluţii sigure şi de încredere, să dezvolte talentele TIC şi să promoveze ocuparea forţei de muncă. Huawei România îşi rezervă dreptul legal de a contesta această decizie”, conform companiei.

    În urmă cu doi ani un studiu realizat de compania internaţională de avocatură Dentons şi firma poloneză de consultanţă Audytel, la solicitarea Huawei, estima că firma chinezească ar pierde în zece ani venituri de aproape 3 miliarde de euro dacă nu ar primi autorizare pentru a construi reţele 5G – ceea ce s-a întâmplat acum.

    “Dacă ar fi exclusă de la livrările către piaţa românească Huawei ar suferi o pierdere combinată de peste 2,7 miliarde de euro pe parcursul a 10 ani, din care cea mai mare parte rezultă din vânzările nerealizate de bunuri şi servicii. Interzicerea Huawei de la livrările către piaţa din România în conformitate cu proiectul de lege ar costa industria locală de telecomunicaţii între 2,7 miliarde de euro   şi 4,2 miliarde de euro  pe o perioadă de 10 ani”, conform documentului publicat în 2021.
    Acelaşi raport estima la 735 mil. euro costul înlocuirii echipamentelor Huawei din infrastructurile Orange, Vodafone, Digi şi Telekom Mobile.
     

  • Băncile din China înăspresc restricţiile asupra Rusiei după ordinul de sancţionare emis de Statele Unite

    Băncile de stat din China înăspresc restricţiile privind finanţarea clienţilor ruşi după ce Statele Unite au autorizat sancţiuni secundare împotriva firmelor financiare de peste mări care sprijină efortul de război al Moscovei în Ucraina, au declarat câteva persoane familiare cu această chestiune, potrivit Bloomberg.

    Cel puţin două bănci au comandat în ultimele săptămâni o revizuire a afacerilor lor din Rusia, concentrându-se pe tranzacţiile transfrontaliere, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să ofere declaraţiile sub rezerva anonimatului. Băncile vor rupe legăturile cu clienţii aflaţi pe lista de sancţiuni şi vor înceta să mai furnizeze orice servicii financiare pentru industria militară rusă, indiferent de moneda sau de locaţia tranzacţiilor, au declarat persoanele respective.

    Creditorii îşi intensifică măsurile de precauţie cu privire la clienţi, inclusiv verificând dacă înregistrările comerciale, beneficiarii autorizaţi şi controlorii finali sunt din Rusia. Revizuirea va fi extinsă la clienţii non-ruşi care desfăşoară afaceri în Rusia sau transferă articole critice în Rusia printr-o ţară terţă, au spus aceştia. 

    Măsura marchează o escaladare a restricţiilor pe care băncile de stat chineze le aveau în vigoare cel puţin de la începutul anului 2022, după ce invazia Rusiei în Ucraina a declanşat un val de sancţiuni din partea unor state occidentale, printre care se numără şi Statele Unite. Departamentul Trezoreriei SUA a declarat luna trecută că va folosi sancţiuni secundare împotriva băncilor care facilitează înţelegeri pentru ca Rusia să achiziţioneze echipamente necesare agresiunilor din Ucraina, extinzând astfel lupta sa financiară împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

    Această evoluţie subliniază măsura în care China respectă sancţiunile americane, în pofida opoziţiei sale de principiu faţă de acestea şi a promisiunilor de a menţine legăturile economice cu Rusia. Guvernul preşedintelui Xi Jinping a evitat să furnizeze un ajutor militar major Rusiei, chiar dacă îi oferă sprijin diplomatic lui Putin şi intensifică comerţul în domenii care nu sunt interzise de sancţiuni.

    Exporturile Chinei către Rusia au crescut în timpul războiului, iar naţiunea a devenit cel mai mare importator de combustibili fosili din Rusia, livrările de cărbune fiind mai mult decât duble din 2020. Sancţiunile au privat banca centrală a Rusiei de accesul la aproximativ jumătate din rezervele sale internaţionale, lăsând-o în posesia doar a aurului şi a yuanului. Utilizarea monedei chineze a crescut, ponderea decontărilor pe bază de yuani urcând la 27% din septembrie, de la 15% la sfârşitul anului 2021.

    În domeniul financiar, băncile ruseşti au apelat în 2022 la UnionPay din China, după ce Visa Inc. şi Mastercard Inc. şi-au suspendat operaţiunile. 

  • Din găselniţele legislative: Cum au scăpat aproape 3.500 de pensiuni de autorizarea la incendiu?

    Circa 3.500 de pensiuni agroturistice, un segment al turismului local care a crescut semnificativ în ultimii ani,  nu au autorizaţie la incediu, însă ele funcţionează în parametri legali. Legea care prevede categoriile de construcţii şi amenajări supuse avizării sau autorizării privind securitatea la incediu le permite celor 3.500 de pensiuni agroturistice să funcţioneze fără avize de la ISU.

    Acest număr de pensiuni agroturistice este prezent în datele de la Institutul Naţional de Statistică, care defineşte pensiunile agroturistice doar structurile de cazare de până la opt camere.

    Pensiunile agroturistice reprezintă mai bine de o treime din numărul total de structuri de cazare prezentat în datele Institutului Naţional de Statistică, un segment care s-a dublat în ultimii zece ani.

    În contextul incendiului de la Ferma Dacilor, ZF a contactat mai multe pensiuni care au spus că nu au nevoie de autorizaţie la incendiu dacă au până în opt camere, legea le permite să funcţioneze legal fără acest aviz.

    Actul normativ care prevede aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu este HG nr. 571/2016. Printre categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi autorizării privind securitatea la incediu se numără şi clădiri sau spaţii amenajate în clădiri având destinaţia turistică, cu mai mult de opt camere şi/sau 16 locuri, pentru cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, bile turistice, bungalouri, cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsute tip camping, pensiuni turistice urbane şi rurale.

    Astfel, pensiunile şi unităţile de cazare care au o capacitate mai mică de opt camere sunt exceptate, prin lege, de la autorizaţia de incediu. În lege nu este însă specificat de ce a fost ales acest prag de opt camere şi nu un număr mai mic de spaţii de cazare.

  • Americanii de la BSOG nu doar că nu pleacă din Marea Neagră, dar se apucă de autorizarea primului coridor energetic offshore care ar putea prelua 3 GW de eoliene, investiţii de 4,5-6 mld. euro

    Black Sea Oil & Gas (BSOG), companie care are în spate gigantul american Carlyle şi care de anul trecut produce primele gaze noi din Marea Neagră prin proiectul Midia Gas Development (MGD), începe procesul de autorizare a unui coridor energetic din sectorul românesc al Mării Negre de-a lungul infrastructurii proiectului MGD.

    Odată avizată şi construită această infrastructură de-a lungul conductelor existente ale proiectului MGD, aceasta ar putea susţine conectarea a 3 GW de energie eoliană offshore. În acest moment, România încă nu are o legislaţie pentru dezvoltarea de proiecte eoliene offshore, BSOG, alături de casa de avocatură Ijdelea & Asociaţii, fiind astfel la al doilea proiect de pionierat din energia locală, după cel de producţie a gazului din Marea Neagră.

    „Cu o capacitate proiectată de 3GW şi o lungime de 126 km, acest prim pas priveşte autorizarea primului coridor energetic din sectorul românesc al Mării Negre cu scopul de a conecta viitoarele parcuri eoliene din largul mării la sistemul energetic naţional (SEN) operat de Transelectrica. Finalizarea procedurilor de reglementare este estimată pentru jumătatea anului 2024”, a anunţat azi BSOG, care va lucra şi la acest proiect cu partenerii din MGD, Petro Ventures Resources şi Gas Plus Dacia.

    Potrivit informaţiilor disponibile, pentru a monta 1 MW eolian offshore cunt necesare investiţii de 1,5-2 milioane de euro.

    „Estimările privind producţia de energie eoliană prin instalaţii fixe în sectorul românesc al Mării Negre sunt foarte promiţătoare. Cu toate acestea, una dintre cele mai mari provocări ale dezvoltării unui parc eolian în zona marină o reprezintă încercarea de a asigura şi apoi de a autoriza un culoar energetic de la instalaţiile de producţie offshore la SEN. Traversarea unor zone foarte reglementate pe uscat şi pe apă cum sunt ariile naturale protejate, zonele militare, zonele turistice, siturile arheologice şi monumentele istorice, zonele de ancoraj, porturile şi căile maritime, precum şi securizarea accesului la terenuri şi obţinerea susţinerii comunităţilor vizate, coexistenţa cu activităţile de pescuit şi detectarea şi evitarea munitiei neexplodate existentă pe fundul mării sunt unele dintre aceste provocări iar infrastructura proiectului MGD le-a depăşit pe toate cu succes”, spune Mark Beacom, CEO BSOG.

    Potrivit informaţiilor BSOG, infrastructura, terenurile deţinute în proprietate şi drepturile legale de trecere, plasează proiectul MGD într-o poziţie ideală pentru asigurarea coridorului energetic care va deservi producţia eoliană din zona marină şi facilităţile necesare de conectare la SEN, precum staţiile de transformare şi, dacă va fi cazul, convertizoare.

    „Realizarea coridorului energetic al MGD deblochează o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea energiei eoliene din zona marină a României, care va susţine creşterea securităţii energetice şi va stimula capacitatea de producţie din surse regenerabile, contribuind astfel la atingerea noilor obiective climatice ale UE şi în materie de energie regenerabilă.

     

  • Câciu: CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF

    CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF, afirmă ministrul de Finan ţe, Adrian Câciu: „ASF va da tot concursul ca autorizaţiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid şi CEC să vină cât mai rapid în piaţă”.

    „Am solicitat şi ieri (luni – n.r.) CEC, o spune şi acum, să se autorizeze, să îşi depună documentele de autorizare la ASF. În momentul în care începe procedura de autorizare, din ce am discutat cu preşedintele Nicu Marcu, ASF va da tot concursul ca autorizaţiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid şi CEC să vină cât mai rapid în piaţă”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu.

    El spune că, întrebat dacă România poate fi supusă unei proceduri de infringement dacă intervine pe piaţa liberă, „este important ca românii să fie protejaţi”.

    Câciu afirmă că „preţurile pot fi ţinute sub control, dar ASF trebuie să fie mai puternică”.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, afirma, vineri, că EximBank şi CEC Bank „au obligaţia” să intervină pe piaţa RCA, după decizia ASF privind compania Euroins.

    ASF a decis vineri să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea FGA ca administrator interimar al societăţii.

  • Opinie: Autorizarea unui parc eolian durează mai mult decât lucrările de construcţie

    Procesele lente de autorizare reprezintă unul dintre cele mai mari obstacole aflate în calea atingerii ţintelor UE privind regenerabilele pentru 2030.

    Guvernele şi strategii trebuie să acţioneze cu curaj pentru ca dezvoltarea regenerabilelor să ia având cât mai rapid posibil, argumentează Sandrine Dixson-Decleve, ambasador european pentru Comisia Tranziţiilor Energetice (ETC), într-o opinie publicată de Euractiv.

  • Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Avem o premieră în România, de astăzi toţi agenţii economici cu domiciliul fiscal în Sectorul 6 vor veni la autorizare o dată la patru ani, nu în fiecare an

    Agenţii economici cu domiciliul fiscal în Sectorul 6 al Capitalei nu vor mai fi nevoiţi să depună anual un dosar stufos pentru autorizare la administraţia locală, ci vor veni doar o dată la patru ani, a explicat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, prezent în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

    „Avem o premieră în România. De astăzi, consiliul local va vota un nou regulament în care toţi agenţii economici din Sectorul 6 vor veni la autorizare o dată la patru ani – şi cu ocazia asta poate aud mesajul meu şi vin să îşi facă domiciliul fiscal în Sectorul 6. Nu vor mai avea toată acea povară administrativă care presupunea 20-25 de hârtii, certificare, autorizaţii, pe care trebuia să le depună. Acum le depun odată la patru ani şi le depun online”.

    Regulament este finalizat şi este supus astăzi la vot în consiliul local. Anual, agenţii economici cu domiciliul fiscal în Sectorul 6 vor fi nevoiţi doar să plătească o taxă, dacă este cazul, şi să completeze o cerere, respectiv o declaraţie pe propria răspundere cum că nu au intervenit modificări.

    „Dacă apar modificări, ei trebuie să vină şi să ne spună în termen de 30 de zile că s-a schimbat ceva, un acţionar, administratorul, etc. Dar nu mai vin în fiecare an cu o cârcă de acte să stea şi să umble şi să ne încărcăm şi noi din punct de vedere administrativ. (…) Adică scoatem din povara administrativă şi controlul ex-ante şi venim cu contrlul ex-post, astfel încât să vedem că lucrurile sunt aşa cum au fost declarate”.

    Edilul spune că reducerea acestei birocraţii care viza fiecare agent economic cu domiciliul fiscal s-a numărat printre planurile anunţate în campanie. Ciucu a stat cu funcţionarii din primărie şi „cu pixul în mână” şi a luat pe rând fiecare document din această serie de peste 20 de hârtii care trebuia depusă anual de agenţii economici, pentru a vedea ce valabilitate au acestea şi cât de necesară este depunerea lor în fiecare an.

    „Orice primar din ţară poate lua proiectul şi să îl aplice ca atare petnru că funcţionăm pe aceeaşi legislaţie”.

  • Câte clase de activitate poate avea o persoană fizică autorizată (PFA) în acest an

    Legislaţia în vigoare la ora actuală prevedere ca persoanele fizice autorizate (PFA) să aibă  în obiectul de activitate cel mult 5 clase de activităţi prevăzute de codul Clasificării activităţilor din economia naţională (CAEN).

    Legea nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale reglementează modul de desfăşurare a activităţii PFA-urilor.

    În momentul de faţă, cei care vor să aibă o permisivitate mai mare din acest punct de vedere, pot opta pentru deschiderea unei întreprinderi individuale, în cadrul căreia pot opta pentru până la 10 clase de activitate.

    Pentru a înfiinţa o II sau o PFA trebuie ţinut cont de cele două etape importante, după cum urmează:

    1. Înfiinţarea firmei la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC);
    2. Înregistrarea la (ANAF) .

     

     

  • ANAT: Voucherele de vacanţă au determinat autorizarea, deci fiscalizatea a circa 3.000 de structuri de cazare – pensiuni, vile, apartamente

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism – ANAT –  protestează faţă de actuala decizie a Guvernului privind eliminarea în 2021 a acordării voucherelor de turism pentru angajaţii din sectorul public. Astfel, voucherele de vacanţă reprezintă o modalitate de dezvoltare a turismului intern. Voucherele de vacanţă au determinat autorizarea a circa 3.000 de structuri de cazare, iar eliminarea acestor beneficii ar putea reprezenta un risc în sensul în care unele structuri de cazare să se reîntoarcă la „turismul la negru”.

    “La 31 decembrie 2020, Guvernul prelungea cu un an programul tichetelor de vacanţă, prin OUG 226/31.12, arătând în preambul cât de util este acest program. Acum, după o lună, acelaşi guvern renunţă la programul respectiv. Ne întrebăm dacă mai poate fi credibil un asemenea guvern”, declară Dumitru Luca, preşedintele ANAT.

    În prezent, 90% dintre vouchere sunt acordate de companiile şi instituţiile statului, iar 10% de către companiile private, care au dreptul de a acorda aceste beneficii. Totodată, aceste vouchere sprijină mediul privat deoarece peste 95% dintre furnizorii de turism sunt privaţi.

    ”Ne miră faptul că Guvernul României alege să elimine o măsură extrem de utilă pentru turismul şi pentru economia României. Sunt convins că existau alte pârghii şi soluţii de a economisi bani la bugetul national. În plus, aceste vouchere, aşa cum am demonstrate cu cifre, aduc în timp bani economiei naţionale”, subliniază Lucian Boronea, prim vicepreşedinte ANAT.

    Reprezentanţii ANAT susţin faptul că în piaţă nu mai există foarte multe vouchere de vacanţă. Voucherele de vacanţă au un impact pozitiv Impact pozitiv asupra cifrei de afaceri, profitabilităţii, ratei investiţiilor, productivităţii, ocupării, eficienţei şi a valorii adăugate. Fiecare leu investit în voucherele de vacanţă generează 0,51 lei la produsul intern brut al României, iar la fiecare 64.359 de lei direcţionaţi pentru voucherele de vacanţă se creează şi se menţine un loc de muncă.

    ”Înţelegem constrângerile bugetare din această perioadă, susţinem iniţiativa Guvernului României de a reanaliza diferitele sporuri şi avantaje materiale de care beneficiază angajaţii din sectorul public, a pensiilor speciale ce nu au nicio legătură cu contributivitatea, însă nu înţelegem cum aceste vouchere de vacanţă au fost puse pe acelaşi palier cu restul sporurilor şi avantajelor, în condiţiile în care circuitul fondurilor alocate este strict reglementat, ele aducând deopotrivă beneficii angajatilor, angajatorilor şi economiei naţionale”, afirmă Dumitru Luca.

    Suma totală a tichetelor de vacanţă emise în 2019 la care se adaugă şi primele zece luni din 2020 se ridică la 2,77 miliarde lei, iar totalul tichetelor consumate în aceeaşi perioadă este de 2,15 miliarde lei, adică 77,5% din volumul celor emise.

  • Plăţile online cu cardul vor avea noi reguli în 2021 pentru a preveni frauda: băncile vor cere autorizarea tranzacţiilor prin 3D Secure

    România va aplica din ianuarie 2021 o nouă directivă europeană care presupune o autorizare mult mai sigură a plăţii cu cardul online, măsură care va afecta toţi operatorii din sistemul de plăţi electronice, care vor solicita autorizarea plăţilor în doi paşi.

    Introdus cu scopul de a reduce fraudele din e-commerce prin adăugarea unui filtru de protecţie pentru clienţi atunci când fac o plată online, 3D Secure este un standard internaţional de securitate pentru plăţile cu cardul online.

    ”Concret, este vorba despre pagina securizată în care tu îţi introduci datele cardului atunci când vrei să faci plata online. Iar după ce ai apăsat butonul ”plăteşte”, următorul pas în cazul ING este să autorizezi plata prin aplicaţia mobilă Home’Bank în următoarele 10 minute. Este important să nu se închidă pagina comerciantului în această etapă. Odată deschisă aplicaţia Home’Bank, va apărea o notificare din ecranul principal, de la care trebuie să continui conform instrucţiunilor”, se arată într-un comunicat ING.

    Totodată, începând cu 1 ianuarie 2021 toate plăţile cu cardul efectuate la magazinele online din Europa, inclusiv România, vor trece prin fluxul 3D Secure şi autorizare a plăţilor cu minimum doi factori (ceva ce eşti – amprentă/face ID, ceva ce deţii – telefon/cartelă, ceva ce cunoşti – parolă/PIN), conform directivei europene.

    ING anunţă că acest lucru înseamnă că unele tranzacţii ar putea fi respinse, în situaţia în care magazinul online de pe care vrei să faci cumpărături nu a implementat acest protocol de securitate.