BusinessMagazin

Tag: automate

  • TERAPLAST devine acţionar majoritar la Depaco

    Teraplast a finalizat saptamana trecuta achizitia a 50% din producatorul de tigla Depaco, dupa ce Consiliul Concurentei si-a dat acordul de preluare.

    Compania Depaco a realizat in 2016 o cifra de afaceri de 127 milioane lei, EBITDA de 14,36 milioane lei si un profit net de 10,31 milioane lei. In prezent, procesul de productie din fabrica Depaco se desfasoara pe mai mult de 40 linii automate: pentru tigla metalica cu diverse profiluri, pentru tabla cutata, pentru sistemul de jgheaburi si burlane si pentru multe alte accesorii.

    Grupul Teraplast a obtinut in 2016 o cifra de afaceri consolidata de 398,78 milioane lei, EBITDA de 61,34 milioane lei si un profit net de 39,41 milioane lei. Pentru anul 2017 Grupul si-a propus o cifra de afaceri consolidata de 434,6 milioane lei si o EBITDA  de 63,3 milioane lei.

  • Reţeaua de sănătate Regina Maria, investiţie de 3,5 milioane de euro în echipamente de laborator

    Laboratorul Central REGINA MARIA deserveşte, zilnic, 2200 de pacienţi din Reţea şi are o capacitate anuală de procesare de 20 de milioane de teste. Laboratorul are o suprafaţă totală de 2700m², iar amenajarea acestuia a fost realizată în decursul a  şapte luni.

    „Laboratorul Central este un reper tehnologic pentru medicina de profil din România şi este construit după aceleaşi standarde  ca orice altă unitate din Reţeaua de sănătate REGINA MARIA. Investiţia în amenajarea spaţiului se ridică la aproape 1 milion de euro, la care se mai adaugă valoarea liniei de echipamente medicale, cea mai mare din ţară în acest moment. Roche Diagnostic înseamnă inovaţie şi pasiune pentru ştiinţă, iar asocierea Reţelei cu aceste valori va avea, cu adevărat, impact în viaţa oamenilor. Specialiştii din Laboratorul Central au la dispoziţie cele mai performante echipamente de diagnostic, unele dintre ele unice în România, ceea ce presupune beneficii directe pentru medicii clinicieni, dar, mai ales, pentru pacienţii pe care îi avem în grijă”, menţionează Fady Chreih, CEO al Reţelei de sănătate REGINA MARIA.

    Sistemele tehnologice din acest departament formează, în sine, un mic laborator echipat cu platforme inovatoare pentru diagnostic in vitro, metodă care influenţează peste 60% din deciziile medicilor specialişti.  Laboratorul Central este primul centru de referinţă Roche Diagnostic pentru biochimie şi imunologie, ceea ce presupune introducerea celei mai performante linii tehnologice pentru această specialitate, cu două instrumente unice în ţară: sistemul preanalitic cobas® 8100 şi analizorul de imunologie cobas® e801. Linia cobas® 8000 are cea mai mare viteză de lucru – 90% dintre rezultate sunt furnizate în aceeaşi zi – şi cea mai mare acurateţe de testare.

    ”Sistemul preanalitic cobas® 8100 şi analizorul de imunologie cobas® e801 sunt primele de acest gen din ţară. Linia Roche, în general, presupune beneficii multiple pentru pacienţi. Eroarea umană este aproape de zero pentru că fiecare probă intră în circuit cu un cod de bare unic, urmărit permanent în sistemul IT. Platformele Roche au o capacitate de procesare de 4 milioane de teste/an şi ţin cont şi de confortul pacientului pentru că presupun recoltarea de cantităţi mici de sânge, fără ca acurateţea rezultatului să fie influenţată. În plus, pe lângă analizele uzuale, acestea permit şi realizarea unor teste speciale, complexe, esenţiale în diagnosticarea afecţiunilor oncologice”, explică Olimpia Enache, Chief Operations Officer în cadrul Reţelei de sănătate REGINA MARIA.

    80% din activitatea unui laborator se desfăşoară în cadrul departamentului de biochimie şi imunologie, însă aparatura state-of-the-art este utilizată de specialişti şi pe alte arii de expertiză. Experienţa personalului medical şi tehnologia de ultimă generaţie permit procesarea rezultatelor după metode acreditate internaţional:

    • Anatomie patologică: teste unice pentru prevenirea şi diagnosticarea cancerului de col uterin (testele Roche CINtec®) şi cel mai rapid timp de eliberare a examenului PAP în regim de urgenţă: 72 de ore;
    • Genetică şi biologie moleculară: singurul test ADN HPV de screening primar al cancerului de col uterin acreditat de FDA (Food and Drug Administration, SUA);
    • Microbiologie: metoda spectrometriei de masă, cu cel mai rapid timp posibil de identificare a bacteriei: 2 minute, în 99% din cazuri;
    • Hematologie-coagulare: platforme complet automate prin care se realizează, printre altele, peste 27.000 de hemoleucograme în fiecare lună.

     

     

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • Cafeaua de la automat, otrava cu un 1 leu? Vezi ce conţine

    Pentru multi dintre noi, cafeaua nu mai e ce a fost. Mereu pe fuga, grabiti, ne multumim cu comoditatea: bagi o bancnota, si gata cafeaua!

    Cafeaua de la automat contine mai multe chimicale decat cea din boabe decafea macinate. Organismul nu este pregatit sa digere avalansa de chimicale si face eforturi in acest sens. In timp, afecteaza pe rand, ficatul, rinchii si imunitatea.

    Producatorii cafelei de la automate au fost obligati recent sa afiseze ingredientele cafelei pe care o vand cu doar 1 leu.

    Asa am aflat ca populara cafea cu lapte (caffe latte) contine apa, zahar, pudra de lapte (lapte praf semidegresat 1,5%, zer praf, lactoza), cafea solubila (3,3%) si urme de soia. Aceleasi substante se regasesc si espresso machiatto. In capuccino apar si alte ingrediente, printre care un agent de ingrosare (carboximetilceluloza) din care se face hartia!

    Cititi mai multe pe www.realitatea.net

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    SURORILE CARE PRIMESC 75.000 DE LIRE DOAR PENTRU CĂ PUBLICĂ POZE ONLINE, PE REŢELELE SOCIALE – GALERIE FOTO

    CONFESIUNILE UNUI MODEL AUSTRALIAN. DE CE A RENUNŢAT LA VIAŢA DE PE REŢELELE DE SOCIALIZARE – GALERIE FOTO

    VIAŢA FABULOASĂ A „PRINŢESELOR” CHINEZOAICE – GALERIE FOTO

    PARADISUL PE PĂMÂNT. ACEST HOTEL A FOST DECLARAT CEL MAI BUN DIN LUME – GALERIE FOTO

    CEA MAI MISTERIOASĂ INSULĂ DIN MEDITERANĂ: DOAR 1.000 DE OAMENI AU VOIE SĂ O VIZITEZE ANUAL – GALERIE FOTO

    LOCUL UNDE LOCUITORII TRĂIESC140 DE ANI ŞI FĂRĂ SĂ SE ÎMBOLNĂVESC-GALERIE FOTO

    CUM TRĂIESC COPIII OLIGARHILOR RUŞI, NUMIŢI “MINIGARHI” – GALERIE FOTO

    CÂND LUXUL SE MUTĂ ÎN COPAC: CUM ARATĂ O CĂSUŢĂ PENTRU COPII DE 1,5 MILIOANE DE LIRE STERLINE

  • BCR a ajuns la 450 de ghişee automate, prin care clienţii au efectuat tranzacţii de 1,12 miliarde lei

     “Printre principalele avantaje ale utilizării ghişeelor automate se numără rapiditatea în efectuarea tranzacţiilor, durata unei operaţiuni reducându-se de la circa 4 minute la mai puţin de 40 de secunde. Timpul economisit de clienţii noştri de la inceputul anului se ridică la circa 84.000 ore”, a declarat într-un comunicat Elena Ionescu Turda, şeful departamentului ATM & Self Service din cadrul BCR.

    Ghişeele automate sunt echipamente tip “self service” la care clienţii persoane fizice pot efectua singuri operaţiunile dorite, precum plata facturilor, alimentarea conturilor curente sau rambursarea sumelor pentru cardul de credit.

    Tranzacţiile pot fi efectuate exclusiv în lei şi sunt scutite de comision.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aveţi nevoie de caviar, aur sau umbrele? Încercaţi la un automat (GALERIE FOTO)

    Pe aeroportul din Vancouver, Canada, există un automat care vinde umbrele celor ce au uitat să-şi ia una la ei, ţinând cont că oraşul se numără printre cele mai bogate în precipitaţii din ţară, scrie CNN. La Melbourne, în Australia, există automat de căşti pentru biciclişti.

    În Statele Unite, la Los Angeles, există trei automate de unde se pot procura diverse tipuri de caviar, cu preţuri de până la aproape o mie de dolari, iar în Dubai există unul care vinde aur sub diverse forme şi gramaje şi îşi actualizează preţurile prin Internet la fiecare minut.

  • La Fântâna intră pe piaţa automatelor de cafea prin achiziţia distribuitorului Lavazza în România

     Achiziţia se înscrie în strategia generală a companiei La Fântâna de consolidare a prezenţei pe piaţă şi de extindere a portofoliului de servicii şi produse, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prin această achiziţie La Fantana preia 9.500 de aparate de cafea, care se adaugă celor 110.000 de watercoolere deservite în prezent.

    “Avem o reţea de distribuţie extinsă şi eficientă, care ne permite să dezvoltăm noi direcţii. Preluarea distribuţiei Lavazza este un prim pas, care marchează începutul unei etape noi în evoluţia companiei”, a declarat Cristian Amza, preşedintele boardului La Fântâna Group.

    Anul trecut, La Fântâna a raportat o cifră de afaceri de 29 milioane de euro în România şi Serbia şi are un portofoliu de peste 40.000 clienţi. Blue Coffee Service a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri de 9,7 milioane de euro şi are 82 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atacul din Nairobi: Autorităţile au preluat controlul asupra centrului comercial. Mai mulţi americani şi o britanică, printre atacatori

     Asedierea clădirii, sediul unuia dintre cele mai luxoase centre comerciale din capitala kenyană, a început sâmbătă la prânz, cu un asalt cu grenade şi arme automate al unui grup de islamişti afiliaţi insurgenţilor somalezi shebab. În decurs de 60 de ore, cel puţin 62 de persoane au fost ucise, tot pe atâtea au fost date dispărute, iar alte aproape 200 au fost rănite.

    Potrivit autorităţilor kenyene, trei atacatori au fost ucişi luni. Dar situaţia celorlalţi membri ai grupului, de diverse naţionalităţi, era în continuare necunoscută imediat după miezul nopţii. De asemenea, nu se ştia dacă au minat sau nu clădirea.

    “Deţinem controlul asupra Westgate”, a anunţat ministerul pe contul său de Twitter, cu puţin înainte de miezul nopţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Starbucks vrea să aducă cafeaua direct în birouri. Compania va implementa „Corner Cafe”

    Starbucks a implementat deja „Corner Cafe” în Elveţia, instalând 17 automate în diverse companii, printre care bănci dar şi o companie feroviară. În medie, la fiecare automat s-au cumpărat 100 de băuturi.

    Conceptul „Corner Cafe” se îndreaptă spre Germania, Franţa, Olanda, Danemarca şi Austria. În câteva dintre aceste ţări, precum Finlanda, Starbucks nu a reuşit să-şi lase amprenta pe piaţa cafenelelor. Brandul Starbucks este însă „unul  puternic, în mare parte datorită faptului că oamenii cumpără produse Starbucks atunci când călătoresc”, a spus Matt Sikes, director de dezvoltare al lanţului în Europa.

    Compania urmăreşte să aibă mii de automate în Europa, în doar câţiva ani, inclusiv în Marea Britanie, a mai spus Sikes. Iniţiativa acestui concept face parte din strategia de revizuire a planului de afaceri din Europa, după ce compania a reportat scăderi ale profitului pentru unităţile din această zonă. Starbucks îşi propune redecorarea unor magazine, închiderea celor mai scumpe cafenele şi aducerea produselor mai aproape de locul unde europenii „trăiesc şi muncesc”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro