BusinessMagazin

Tag: audit

  • Bogdan Ion – country managing partner / EY România: “În niciuna dintre zonele de servicii pe care le furnizăm nu folosim exclusiv cifre, nu există cineva care se uită doar la cifre. Asta nu se întâmplă aproape niciodată, dacă e să mă raportez la audit sau chiar la fiscalitate”

    Carte de vizită
    ¶ Bogdan Ion a venit la EY România în 2006, iar în 2012 a preluat funcţia de country manager
    ¶ Visează la un master în istorie şi vrea, la un moment dat, să deschidă o librărie unde să-şi invite clienţii la un pahar de vin
    ¶ Nu crede în calităţi replicabile de la o persoană la alta, aşa cum nu crede nici în exemple de personalităţi sau lideri care să fie replicabile 

  • Profesia din România extrem de populară care va DISPĂREA în numai câţiva ani. Mii şi mii de oameni stau cu teamă

    Profesia de contabil este în zona în care 97% din activităţi sunt pretabile digitalizării, astfel este nevoie de adaptarea la noua realitate şi de reconfigurarea activităţii contabilului.
     
    Cine se adaptează schimbării va supravieţui, însă cine nu ţine pasul va fi scos din piaţă, a spus Phillippe Arraou, prim-vicepreşedinte al CILEA (Comite de Intergation Latino Europa-America), în cadrul Congresului CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România), eveniment ce a avut loc la sfârşitul lunii septembrie la Palatul Parlamentului.
     

  • O nouă revoluţie fiscală: Cum vrea să se modifice Codul fiscal

    Guvernanţii trebuie să înceteze cu „inovaţiile” din domeniul fiscalităţii, pen­­tru că România de­vine din ce în ce mai puţin atractivă pentru investitorii străini. În plus, transpunerea unor direc­tive eu­ro­pene prea rapid în legis­laţia locală şi paragrafele contra­dictorii din unele pro­puneri de măsuri fiscale tul­bură, din nou, mediul de business, care a bene­fi­ciat de câteva luni de stabilitate le­gis­lativă, spun consultanţii de la Deloitte.
     
    „Legislaţia care a fost dată în ultimii doi ani în materie fiscală încă nu s-a aşezat şi, din păcate, sunt unele prevederi care încă nu s-au clarificat. În contextul constrângerilor bugetare, al instabilităţii politice şi legislative din ultimii doi ani, interesul investitorilor străini pentru România începe să scadă. Iar acest lucru este cel mai vizibil în dobânzile la care România a început să se împrumute.
     
    Dacă, pe termen scurt, anul trecut ne împrumutam cu mai puţin de 1%, acum acestea au ajuns la 3%, iar pe termen lung s-au dublat de la un an la altul, până la 5%”, a explicat Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice în cadrul Deloitte, în cadrul unui eveniment organizat ieri de companie pe tema propunerilor pe care mediul de afaceri le-a discutat cu autorităţile publice pentru modificările codului fiscal care ar urma să fie adoptate în următoare perioadă.
     

  • Irina Nistor, PwC România: Atenţie, cei care aveţi depozite bancare în străinătate: trebuie să declaraţi câştigul din dobânzi în Declaraţia Unică din România pentru că este impozabil

    „Persoanele fizice rezidente române care au conturi bancare în străinătate, iar acele conturi bancare le produc dobânzi, deşi sunt poate impozitate de către ţara respectivă, sunt obligate să le declare în România. Astfel, venitul din dobânzi va fi impozitat în România, cu dreptul lor de contribuabili şi de rezidenţi de a beneficia de credit fiscal – impozitul datorat în România minus impozitului plătit în străinătate“, spune Irina Nistor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dramatic: doar unu din zece tineri din România între 14 şi 24 de ani joacă fotbal în fiecare săptămână şi doar unu din 30 joacă baschet în fiecare săptămână

    Cei 339.000 de fotbalişti de weekend reprezintă 4,3% din totalul populaţiei urbane. Cea mai mare pondere a jucătorilor de fotbal este în grupa de vârstă 14-24 de ani, cu 10% din total, adică 127.000 de adolescenţi şi tineri care joacă fotbal săptămânal.

    Fotbalul şi-a pierdut 20% din practicanţi în perioada 2012 – 2018. La toate celelalte discipline există creşteri în acelaşi interval. Cea mai mare creştere, de 32%, de la 111.000 la 147.000 de practicanţi săptămânal, este la baschet, urmat de nataţie cu 24% şi tenis de câmp cu 23%. Cel mai popular sport de echipă după fotbal printre tineri este baschetul, cu 3% din populaţia în vârstă de 14-24 de ani care joacă baschet în fiecare săptămână.
     

  • Guvernul a aprobat nouă programe noi de studii de licenţă

    Guvernul a adoptat, prin Hotărâre, Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2018 – 2019.

    “În urma adoptării acestei Hotărâri, este introdusă o nouă specializare/un nou program de studii universitare de licenţă în Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, respectiv Management şi audit de mediu în domeniul de licenţă Ştiinţa mediului. Documentul certifică şi înfiinţarea a opt programe noi pentru studii de licenţă, iar pentru 105 specializări/programe de studii universitare de licenţă din 40 de instituţii de învăţământ superior au fost operate modificări ale capacităţii de şcolarizare, conform rapoartelor ARACIS”, reiese dintr-un comunicat transmis de Ministerul Educaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii sunt mai interesaţi de filmele indiene decât de Centenar

    Echipa de analiză a corelat toate ştirile apărute în ultimele 12 luni cu impactul acestora în social media şi pe bloguri, măsurând apoi interesul societăţii civile şi al autorităţilor faţă de temă independent de ştirile „oficiale”. Monitorizarea include instituţii, organizaţii neguvernamentale, persoane fizice dar şi companii private.

    În ultimul an, cu toate dezbaterile publice referitoare la Centenar (articole în mass media, politicieni care trag semnale de alarmă,  edili care se plâng de bugetele tăiate etc.) media căutărilor online despre „Marea Unire”, Centenar şi fotograful Unirii la un loc este de circa 37.560 / lună.
    Din care 30.530 de români sunt interesaţi lunar doar de „Marea Unire” şi subtemele conexe, în timp ce numai 5.820 sunt interesaţi de Centenar în medie pe lună. Din aceştia, 1.320 au fost interesaţi de temă doar pentru şcoală (referate, compuneri şi eseuri).

    Raportându-ne la cei 11.000.000 de români conectaţi la internet, din analiză reiese că dacă 3 români din 1.000 sunt interesaţi lunar de tema Marii Uniri, numai 0,6 din 1.000 sunt interesaţi de Centenarul propriu zis (de 5 de ori mai puţini).

    Din cei 37.560 de români interesaţi lunar de temele analizate, 1 din 50 se întreabă în plin an centenar „CÂND a avut loc Marea Unire”, în timp ce 1 din 25 de români se întreabă „CINE a înfăptuit Unirea” şi un procent similar se întreabă „CARE este semnificaţia zilei de 1 decembrie”.
    Mai grav, 1 din 300 de români interesaţi de Centenar se întreabă „CÂŢI ANI sunt într-un centenar”. Un procent de 0,1% din cei 37.560 de români care caută lunar informaţii despre aceste teme nu ştiu „UNDE a avut loc Unirea de la Alba Iulia”!…
    În total, 1 din 8 români care a căutat pe internet informaţii nu cunoaşte însemnătatea marelui eveniment istoric!

    Este un procent normal, ţinând cont de faptul că în primele 3 luni ale anului românii au fost interesaţi conform Google Trends în ordine de de Exatlon (emisiunea difuzată de Kanal D), de Australian Open şi de Calendar Ortodox, urmate de Simona Halep.

    Dacă ne referim doar la Centenar, nu la Marea Unire în general, curiozitatea românilor este clar legat de semnificaţia istorică, nu de acţiunile/activităţile/evenimentele organizate în prezent sau de semnificaţia acestui eveniment pentru România anului 2018.

  • Managerii români au încredere în companiile pe care le conduc

    În vederea realizării celei de-a VIII-a ediţii a raportului CEO Survey, PwC a realizat în perioada august – noiembrie 2017 aproape 1.300 de interviuri cu directori generali din 85 de ţări; în România au fost efectuate 68 de interviuri cu directori generali din mediul local de business.

    Directorii generali din România sunt foarte încrezători în privinţa perspectivelor economiei mondiale în 2018: aproape jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că avansul economic mondial va accelera. Rezultatele sunt similare şi la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), unde 45% dintre executivii din regiune cred că economia globală se îndreaptă într-o direcţie bună în acest an.

    Entuziasmul directorilor din România cu privire la mersul economiei mondiale este în linie cu cel al omologilor lor globali, notează studiul PwC, care, în proporţie de 57%, sunt de părere că vom asista la o accelerare a creşterii economiei globale în următoarele 12 luni. Raportat la anul trecut, încrederea executivilor români în mersul economiei globale este cu 11 puncte procentuale mai mare. Lucrurile stau însă puţin diferit atunci când vine vorba de felul în care executivii români văd perspectivele de creştere în următoarele 12 luni a veniturilor companiilor pe care le conduc: 38% se declară foarte încrezători în privinţa evoluţiei acestora, în vreme ce 50% se declară oarecum încrezători.

    Pe termen mediu, 44% dintre executivii români sunt foarte încrezători în perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor, 43% declarându-se oarecum încrezători. Interesant este faptul că directorii generali români sunt mai încrezători decât omologii lor din regiune pe termen mediu, în condiţiile în care doar 32% dintre aceştia se declară foarte încrezători în perspectivele de creştere ale organizaţiilor pe care le conduc în următorii trei ani.

    Care sunt însă preocupările managerilor din România? Primul loc din acest punct de vedere e ocupat de infrastructura inadecvată (63%), secondată de modificările demografice ale forţei de muncă (54%). Oarecum surprinzător, povara fiscală tot mai mare ocupă doar locul al treilea, cu 51%. Ultimele două poziţii sunt ocupate de nemulţumirile privind ”disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie“ (47%) şi ”reglementarea excesivă“ (43%).

    În ultimele ediţii ale raportului a apărut de fiecare dată menţionată problema disponibilităţii talentelor cu abilităţi cheie. Această provocare s-a menţinut pe primul loc în fiecare an – 86% dintre respondenţii ediţiei curente se declară oarecum preocupaţi sau extrem de preocupaţi de disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie. Privind mai atent la competenţele care îi interesează, 62% dintre directorii generali din Europa Centrală şi de Est consideră că este oarecum dificil sau foarte dificil să recruteze angajaţi talentaţi cu aptitudini în domeniul digital, comparativ cu 50% la nivel global.

    Lipsa personalului cu abilităţi cheie a determinat companiile să facă un pas înainte în domeniul educaţiei; în acest sens, circa trei din patru lideri de companii afirmă că organizaţiile lor colaborează cu instituţiile de învăţământ. Iar pentru a se asigura că atrag cele mai bune resurse de pe piaţă în materie de personal, circa nouă din zece companii recurg la diverse strategii şi tactici cum ar fi modernizarea mediului de lucru sau implementarea programelor de dezvoltare continuă. Tot în ideea securizării persoanelor cu abilităţi cheie, 45% dintre companiile din România ar fi dispuse să-şi mute unităţile operaţionale mai aproape de zonele în care sunt disponibile persoane cu abilităţi cheie, şi asta în ciuda infrastructurii deficitare pe care o semnalează cei mai mulţi lideri de afaceri.

    Un aspect interesant al studiului se referă la perspectivele de creştere a propriei organizaţii în următoarele 12 luni în alte ţări decât cea în care îşi desfăşoară activitatea. La această întrebare, directorii generali din Europa Centrală şi de Est menţionează SUA (37%), Germania (35%) şi China (22%) ca primele state ce oferă şansa de a creşte afacerile. Aceleaşi ţări ocupă primele trei locuri şi în opinia omologilor români, dar în altă ordine: Germania (43%), SUA (41%) şi China (19%). Acest lucru reflectă importanţa majoră a relaţiei economice bilaterale cu Germania, principalul partener comercial al ţării noastre, notează autorii raportului.

    Ca ultim punct, 65% dintre directorii generali din România consideră că fac eforturi pentru a evalua gradul de încredere dintre personalul propriu şi managementul companiei. Deşi mare, procentajul este uşor mai scăzut decât cel la nivel regional (69%) şi cel la nivel global (71%). Trei sferturi dintre executivii locali pun accent pe măsurarea nivelului de încredere dintre organizaţie şi clienţii acesteia, similar cu procentajul înregistrat la nivel global.

  • În ce tranzacţii au fost implicaţi jucătorii din BIG 4 în 2017. PwC a consiliat circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro

    PwC a lucrat anul trecut la circa 30 de achiziţii şi fuziuni din care cel puţin cinci de peste 100 mil. euro, potrivit datelor ZF. Au existat însă şi mutări de zeci de mi­lioane de euro, dar şi altele mai mici, do­me­niile fiind şi ele variate, de la sectorul ban­car, la FMCG şi de la farma la imobiliare.

    Valorile tranzacţiilor nu au fost comu­nicate de compania de audit şi consultanţă PwC, ci au fost estimate de ZF acolo unde nu existau date publice.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ce ne rezervă viitorul: un robot software poate face munca a cinci oameni şi nu cere majorări salariale sau bonusuri

     „Licenţa software a unui robot software nu costă nicăieri în lume salariul şi toate compensaţiile acordate de o companie unui număr de 5 persoane“, a spus el. EY va organiza în parteneriat cu ZF pe 26 octombrie la Bucureşti o conferinţă dedicată tehnologiei roboţilor software.