BusinessMagazin

Tag: asteptari

  • Plus 1.200 de miliarde de dolari: Portofoliul total al BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, a crescut la 8.680 de miliarde de dolari în 2020, după un profit peste aşteptări

    Portofoliul total al BlackRock, cel mai mare manger de active din lume, a crescut la un nivel record de 8.680 de miliarde de dolari în al patrulea trimestru din 2020, în contextul în care evoluţia pieţelor financiare, cu niveluri record pe burse, a ajutat gigantul să eclipseze estimările de profit şi de venituri, potrivit FT.

    Gigantul american a anunţat joi că veniturile au crescut cu 13% în T4, de la an la an, până la 4,48 miliarde de dolari, în timp ce câştigul net a crescut cu o cincime la 1,57 miliarde de dolari.

    Compania a raportat un profit de 10,18 dolari per acţiune pentru T4, depăşind estimările de 9,19 dolari ale analiştilor chestionaţi de Bloomberg. De asemenea, nivelul veniturilor, de 4,48 miliarde de dolari, a depăşit estimările analiştilor, care îl plasau la 4,31 miliarde de dolari.

    „Zonele noastre strategice de investiţii au crescut în 2020, pe măsură ce am văzut o cerere record a clienţilor pentru acţiuni şi pentru strategii alternative de investiţii”, a declarat Larry Fink, CEO-ul şi preşedintele BlackRock.

    Astfel, activele totale ale BlackRock au crescut de la 7.430 de miliarde de dolari în 2019 la 8.680 de miliarde de dolari în 2020.

    Intrările de capital s-au ridicat la 127 de miliarde de dolari în T4, ceea ce a împins nivelul activelor peste recordul anterior de 7.800 de miliarde de dolari, înregistrat în T3. Managerul de active a generat intrări de capital de 185 de miliarde de dolari în iShares, business-ul de ETF al BlackRock, în timp ce veniturile din serviciile de tehnologie au depăşit 1 miliard de dolari.

    Per total, BlackRock a atras intrări de capital de 391 de miliarde de dolari în 2020, ceea ce arată o creştere organică de 5%.

    Acţiunile BlackRock au crescut cu aproape 50% în ultimele 12 luni, iar compania a atins mai multe recorduri înaintea celor mai recente rezultate trimestriale. Acţiunile au închis şedinţa de miercuri la un maxim istoric de 788 de dolari.

  • Trei motive pentru care 2021 ar putea depăşi cu mult aşteptările în SUA

    După cel mai neobişnuit an, există trei motive bune pentru a crede că anul viitor va fi unul mai bun, poate mult mai bun decât se anticipează, potrivit The Wall Street Journal. Totul are legătură cu natura unică a recesiunii şi reacţiei de politică.

    Mai întâi, este o problemă de ofertă, nu cerere.

    Majoritatea recesiunilor încep când dobânzile în creştere sau problemele de pe pieţele fianciare taie cererea de bunuri şi servicii, împingând în sus şomajul, punând noi presiuni asupra cererii. Această recesiune a început însă cu un dezastru natural, care a întrerupt furnizarea de bunuri şi servicii.

    Când un dezastru de acest fel ia sfârşit, urmează o redresare sub formă de V. Însă acest dezastru nu a luat sfârşit. Ultimele restricţii pun presiune pe cheltuielile consumatorilor. Dacă vaccinurile vor fi eficiente, restricţiile legate de distanţarea socială ar putea lua sfârşit, iar cheltuielile consumatorilor şi-ar putea reveni la nivelul fundamental până la finalul anului. Astfel, creşterea în 2021 ar putea atinge 5%, cea mai bună rată din 1984.

    Reacţia de politică a fost de asemenea una excepţională.

    Dacă pachetul de stimulente de 900 mln $ va fi aprobat de Trump, stimulentele totale lansate din februarie ar atinge 3.500 mld $, peste răspunsul lansat la recesiunea din 2007-200 ca parte din PIB. Iar stimulentele vor fi cheltuite în mai puţin de doi ani, în loc de cinci.

    Generozitatea federală este cu atât mai puternică, cu cât este amplificată de Fed.

    Recesiunile lasă adesea urme pe termen lung. Deocamdată, de această dată există semne că impactul ar putea fi redus la minim.

    Falimentele cresc de obicei când şomajul creşte, dar de această dată acestea au scăzut.

    Cât priveşte pierderile de locuri de muncă, Goldman Sachs estimează că 60% din pierderi sunt în industrii sensibile la virus, iar majoritatea vor reveni odată cu vaccinul.

    E adevărat, locurile de muncă şi businessurile distruse în cele mai negre zile ale pandemiei sunt pierdute pentru totdeauna, iar zilele negre nu s-au terminat. Însă o redresare rapidă anul viitor oferă speranţă că mulţi şomeri vor evita capcana şomajului pe termen lung şi că noi businessuri se vor naşte în scurt timp din cenuşa celor vechi.

     

  • Anunţul surprinzător făcut de H&M. Ce a făcut retailerul în plină pandemie depăşeşte aşteptările tuturor

    Retailerul suedez H&M a raportat un profit peste aşteptările analiştilor, ceea ce transmite un semnal pozitiv în piaţă, în ciuda crizei generate de pandemie, potrivit Bloomberg.

    Retailerul H&M a estimat că profitul înainte de taxe s-a ridicat la circa 230 milioane euro în trimestrul iunie-august, conform rezultatelor preliminare. Acest nivel este de 8 ori mai mare decât nivelul mediu estimat de analişti şi aproape dublu faţă de cea mai ridicată estimare.

    Acţiunile H&M înregistrau o creştere de peste 12% marţi la ora 13.20 (n.r: ora României).

    Retailerii cu preţuri reduse şi o prezenţă fizică puternică au început să recâştige teren pe măsură ce clienţii au ieşit din case şi au reînceput să îşi cumpere haine.

    Suedezii de la H&M susţin că rezultatul s-a bazat pe modul în care au fost primite noile colecţii.

    „Nivelul reducerilor de preţuri este încă ridicat faţă de anul trecut, dar mult mai jos faţă de aşteptările pe care le aveam noi când ne-am pregătit pentru al treilea trimestru”, a spus Nils Vinge, director pentru relaţia cu investitorii în cadrul H&M.

    Vânzările au scăzut cu 16% în monedă locală, în comparaţie cu o scădere de 50% înregistrată în al doilea trimestru. H&M a intrat în al treilea trimestru cu 900 dintre cele 5.000 de magazine închise temporar şi le-a redeschis aproape pe toate până la finalul lui august. Astăzi, doar 142 de magazine mai sunt închise.

  • Contra curentului: companiile care au câştigat miliarde de dolari ca urmare a COVID-19. Mulţi dintre noi folosim produsele lor

    CEO-ul Hewlett Packard, Enrique Lores, le-a spus investitorilor că munca de acasă şi şcoala în acelaşi regim din cauza pandemiei de coronavirus a îmbunătăţit semnificativ rezultatele trimestriale ale companiei – folosind termenul „peste aşteptări”, potrivit  foxbusiness.com.

    „PC-ul este acum esenţial în viaţa de zi cu zi mai mult decât niciodată, iar folosirea computerului a crescut cu mai mult de 20% în perioada COVID.”
    Veniturile HP au ajuns la 14,29 de miliarde de dolari, cu mult peste aşteptările de 13,3 miliarde de dolari. Profiul a crescut de asemenea la 734 milioane de dolari. Cererea pentru laptop-uri tip notebook a crescut cu 32%. Pe de altă parte, situaţia de muncă la domiciliu a generat o scădere a vânzărilor de desktop-uri cu 30%.HP se aşteaptă la rezultate similare în lunile care urmează.


    „Pe segmentul dispozitivelor pentru casă şi consumer, ne aşteptăm în continuare la îmbunătăţiri cel puţin până la finalul anului. Chiar dacă ţările se redeschid, oamenii vor continua să petreacă mai mult timp acasă. Rivalii de la Dell au raportat câştiguri similare: vânzările trimestriale ale dispozitivelor consumer ale Dell au crescut cu 18% la 3,2 miliarde de dolari.
     

     

  • Schimbările importante făcute de cel mai mare lanţ de cafenele din România pentru a se alinia la tendinţele internaţionale

    În paralel cu noile deschideri şi parteneriate de francizare încheiate recent, lanţul de cafenele 5 to go a introdus în România şi un concept menit să alinieze industria locală HoReCa la tendinţa internaţionalĂ de înlocuire a produselor din plastic, utilizate intens în această industrie, cu alternative ecologice şi biodegradabile. Ce aşteptări au reprezentanţii businessului în urma adoptării acestei măsuri?

    „Iniţiativa de a înlocui paiele de plastic din locaţiile 5 to go nu este una nouă, analizăm acest lucru de ceva timp. Planul era de a lansa paiele comestibile la începutul anului, însă perioada de criză prin care am trecut ne-a forţat să amânăm momentul cu câteva luni. Această iniţiativă face parte dintr-un plan de business pe termen lung, prin care ne-am propus să devenim o afacere 100% sustenabilă, care vizează utilizarea exclusivă de materiale din surse sustenabile şi regenerabile, până în 2025”, spune Radu Savopol, cofondator al 5 to go.

    Decizia a venit după ce antreprenorul a participat, alături de Lucian Bădilă, celălalt fondator al companiei, la foarte multe conferinţe şi târguri de profil în străinătate, unde au cunoscut antreprenori din industria HoReCa şi au descoperit produse noi, inovatoare. Noile game de paie au fost introduse „în premieră în România”, în urma unei investiţii iniţiale de 20.000 de euro şi a încheierii unui parteneriat cu producătorul spaniol Sorbos. În primul an de la lansare, acestea vor putea fi găsite exclusiv în reţeaua companiei, urmând ca, ulterior, să fie distribuite de către 5 to go şi către alte businessuri din industrie în calitate de reprezentant local autorizat. „E un produs unic pe care cu siguranţă şi-l vor dori şi alte firme. Ne dorim să distribuim aceste paie către cât mai multe businessuri HoReCa, care alegând produse prietenoase cu mediul înconjurător se alătură şi demersului de a proteja planeta.”

    Anul trecut, în reţeaua 5 to go s-au consumat peste 1 milion de paie din plastic, însă reprezentanţii companiei estimează că, la începutul lunii august, acestea vor fi înlocuite complet cu noile alternative. În urma introducerii paielor comestibile pentru băuturile reci, precum limonadă, smoothie, frappe, ice coffee, reprezentanţii businessului estimează o creştere cu 15% a acestei categorii, în timp ce 10% dintre clienţi probabil vor renunţa probabil complet la folosirea paielor pentru consumul băuturilor reci.

    „Probabil că o parte dintre clienţi, mai ales pe segmentul de vârstă 10-18 ani, vor alege să le consume din curiozitate, iniţial, mai ales că au şi diferite arome, de la ciocolată sau căpşuni, până la măr sau lime”, spune Savopol. Potrivit lui, paiele comestibile „încep să se dizolve în băutură după o oră, nu schimbă cu nimic proprietăţile băuturilor reci şi sunt disponibile în 5 variante – cu aromă de ciocolată, de căpşuni, de măr, de lime şi fără aromă”. Legat de costuri, deşi admite că acestea presupun un cost suplimentar pentru companie, antreprenorul spune că au luat decizia de a nu creşte preţurile, „tocmai pentru că ne şi dorim să încurajăm acest proces de «transfer» către produsele mai prietenoase cu mediul.” Cei care vor totuşi să îşi cumpere paie comestibile şi pentru acasă au varianta unui pachet de şapte paie, vândute la preţul de 5 lei.

    Pe viitor, reprezentanţii 5 to go au în vedere înlocuirea şi a altor produse din reţea. „Mai avem în stand-by alte câteva produse pe care le-am descoperit, care nu există în România şi pe care analizăm să le aducem. Planul nostru vizează şi introducerea paharelor şi capacelor biodegradabile, în viitor. Momentan, aşteptăm să se liniştească lucrurile, în contextul pandemiei. Mare parte dintre produsele biodegradabile vin din China, materia primă există doar acolo, iar lucrurile sunt mai greu de realizat acum.

    Însă sunt optimist că vom reveni la normalitate curând şi ne vom putea continua planurile.”
    În opinia lui Savopol, românii nu au deprins cu adevărat necesitatea reciclării. „Observ o schimbare pozitivă în această direcţie în ultimii ani, însă mai avem mult până să ne putem mândri că îmbrăţişăm un comportament eco friendly. Nu vreau să fiu pesimist, că nu-mi stă în fire, dar ar trebui să ne intre în reflex să colectăm selectiv pentru a putea recicla, aşa cum ştim că trebuie să bem apă. Să ne obişnuim cu această îndatorire a noastră şi s-o tratăm cu responsabilitate. Cred că doar de noi depinde. Pe o scară de la 1 la 10, aş spune că ne situăm pe la jumătate, la 5.”

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, fondat în urmă cu cinci ani, a ajuns în prezent la 180 de unităţi la nivel naţional, dintre care 25 au fost deschise începând cu 5 mai, dată la care compania şi-a reluat activitatea, după blocajul impus de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei. Anul acesta, compania a fost clasată pe poziţia 23 în topul celor mai importante 80 de lanţuri de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu, realizat de revista FoodService, urcând trei poziţii în clasament faţă de anul 2018. Totodată, este singurul nume românesc inclus în top. Potrivit ZF, dintre cele mai mari 25 de reţele de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu doar cinci sunt active în România: McCafe, Starbucks, Gregory’s, 5 to go şi Segafredo, din listă lipsind însă chiar liderul, Costa Coffee, brand aflat acum în portofoliul Coca-Cola.

    CONTEXT:
    Potrivit cordis.europa.eu, zilnic, în întreaga lume, sunt folosite 1 miliard de paie de plastic, cărora le ia peste de 1.000 de ani să se descompună, dar nu complet, deoarece microplasticul provenit din ele ajunge în apa de la robinet sau în alimentele pe care le cumpărăm. De asemenea, anual, peste 8 milioane de tone de plastic se acumulează în oceane, cifră aflată într-o creştere dramatică. De aici şi nevoia companiilor de a găsi alternative bio pentru ambalajele folosite. 

    DECIZIE:
    Introducerea în piaţa locală, în unităţile reţelei de cafenele
    5 to go, a unor game de paie comestibile, pentru băuturile reci, şi a paielor compostabile şi biodegradabile, pentru băuturile calde, în urma unei investiţii iniţiale de
    20.000 de euro.

    CONSECINŢE:
    Cele peste 1 milion de paie de plastic folosite anual în reţeaua companiei vor fi înlocuite treptat cu noile game, urmând ca din luna august să se folosească doar paie comestibile, compostabile şi biodegradabile. Din punctul de vedere al businessului, numărul clienţilor care consumă băuturi reci ar urma să crească cu 15%, în timp ce în jur de 10% dintre clienţi vor renunţa complet la folosirea paielor, potrivit estimărilor companiei.

  • Românii care au descoperit să facă bani din joacă. Afacerea lor s-a dublat pe timp de pandemie

    În urmă cu opt ani, Cristi Soare, un corporatist din Bucureşti, pornea, alături de fratele său, un business cu cadouri nonconformiste. Treptat, compania a evoluat şi în direcţia jocurilor de societate, devenită între timp principala concentrare a afacerii. Iar pandemia nu doar că a crescut cererea pentru acest tip de produse, ci şi aşteptările antreprenorului, care vizează o dublare a veniturilor faţă de anul precedent.

    „În 2019, Ennova Trading & Development S.R.L., sub umbrela căreia funcţionează cele două divizii ale companiei, platformele gameology.ro şi giftology.ro, a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 2 milioane de lei, atât din activitatea de distribuţie, cât şi din vânzările pe zona de online. Iar după ce în perioada de blocaj impus pe fondul răspândirii pandemiei numărul de comenzi a crescut exponenţial, reprezentanţii companiei se aşteaptă pentru acest an la o creştere între 80 şi 100% faţă de anul precedent.

    „Ponderea vânzărilor pe online în 2019 a fost de aproximativ 20% din total cifră de afaceri, dar anul acesta va depăşi cu siguranţă 30%, atât datorită investiţiilor şi eforturilor depuse în mod constant pentru dezvoltarea organică a site-urilor noastre, cât şi exploziei numărului de comenzi din perioada pandemiei”, spune Cristi Soare, fondator şi managing partner la Gameology & Giftology. Pe fondul pandemiei, vânzările jocurilor de societate distribuite de companie au crescut cu 50%, iar online-ul a crescut de şase ori faţă de o perioadă obişnuită, vârful fiind atins însă în luna aprilie, când vânzările de pe acest canal au crescut de 11 ori. O evoluţie importantă a fost înregistrată şi în privinţa tranzacţiilor online plătite cu cardul, care au crescut tot cu 50%.

    Antreprenorul a pornit la drum în vara lui 2012, odată cu lansarea platformei geekfun.ro, un magazin online destinat pieţei de cadouri din zona „geek”, nonconformiste. Investiţia iniţială a fost de aproximativ 20.000 de euro, sumă alocată atât dezvoltării site-ului, cât şi achiziţionării produselor destinate vânzării. Proiectul a fost demarat alături de fratele său, Victor Soare, „eu ocupându-mă de partea economică, iar el de IT.” La momentul respectiv era o nişă încă neexploatată în plan local, îşi aminteşte antreprenorul, iar la baza deciziei de a porni acest business a stat nevoia de a găsi cadouri inteligente şi originale pentru prieteni. La vremea aceea, amândoi erau angajaţi în corporaţii, „eu eram director de achiziţii la un mare distribuitor de medicamente, iar Victor era project manager la o firmă de IT, motiv pentru care primii doi ani site-ul a funcţionat relativ încet, în paralel cu joburile noastre de zi cu zi”, povesteşte el.
    Primul punct de cotitură a venit în 2014, când a decis să renunţe la jobul din corporaţie, iar soţia sa, Iulia Soare, s-a alăturat afacerii ca director de marketing. „Din acel moment, businessul a fost gestionat şi administrat de noi doi, fiind dedicaţi 100% acestui proiect.”
    În 2015, site-ul a fost rebranduit în giftology.ro, odată cu extinderea gamei de produse şi ieşirea din zona exclusiv de „geek”. În anii ce au urmat, spune Cristi Soare, au fost în continuă schimbare ca direcţie de business, iar în 2017, odată cu apariţia popularei kendama, au devenit unii dintre cei mai importanţi distribuitori ai acesei jucării. Explozia fenomenului kendama, care a adus cu sine creşterea bruscă şi nenaturală a businessului din toate punctele de vedere – cifră de afaceri, dezvoltarea echipei, creşterea spaţiilor de depozitare – avea să-i aducă însă cu picioarele pe pământ, odată cu prăbuşirea vânzărilor, în toamna aceluiaşi an, la scurt timp după ce luaseră amploare. „A fost evidentă creşterea puternică pe care a avut-o kendama în România, dar la fel de clar a fost şi declinul în popularitate. Am căutat apoi să avem o gamă de produse care să nu sufere oscilaţii negative în mintea clienţilor, iar jocurile de societate au fost răspunsul perfect la momentul potrivit. Anul 2018 a fost dedicat reconstrucţiei aproape totală, piatră cu piatră, element cu element, astfel încât am reuşit să revenim pe un trend ascendent, sustenabil de la an la an. Din 2018 am devenit unul din jucătorii cheie pe piaţa jocurilor de societate.” Anul trecut au lansat o platformă separată, gameology.ro, dedicată jocurilor de societate, „principalul focus al firmei din ultimii ani”, lansare de care s-a ocupat soţia sa. Axarea pe această nouă direcţie a presupus şi „localizarea jocurilor de societate”, adică traducerea acestora în limba română şi adaptarea. „Piaţa românească de jocuri de societate nu este încă foarte dezvoltată, dar se află într-un evident progres, iar temelia acestui progres este găsirea de către clienţi a produselor în limba română pe rafturile magazinelor, adaptate pentru stilul lor de viaţă şi plăcerile cotidiene”, notează antreprenorul.
    În prezent, portofoliul Gameology include peste 400 de jocuri, atât în limba română (produse fie de companie, fie de alte businessuri româneşti), cât şi în limba engleză. „Avem 20 de jocuri localizate, în limba română, pe care le distribuim la nivel naţional, anul acesta urmând să mai lansăm încă 3-4 jocuri noi. Costurile financiare preproducţie nu sunt foarte mari, dar traducerea şi adaptarea se fac de către noi, intern. Acesta este modul nostru de a ne asigura că totul va fi impecabil şi că vom oferi clienţilor o experienţă de joc cât mai agreabilă. Lucrăm intens la extinderea ofertei, astfel încât luna decembrie să ne găsească cu minimum 600 de jocuri listate”, spune antreprenorul. Însă adaptarea unui joc nu este atât de simplă pe cum ar putea părea. Cea mai mare provocare la traducerea jocurilor de societate este adaptarea lor la societatea şi cultura noastră: „Avem jocuri la care 50-60% din informaţii sunt create de la zero, pentru că altfel jocurile nu ar fi primite atât de bine de clienţii din România. De la glume care nu se aplică culturii noastre, la elemente de cultură generală care nu ar fi ştiute, toate aceste lucruri contribuie la crearea unui joc de succes.  Chiar dacă ideea este una genială în spate, neadaptarea lui corectă poate să ducă la un eşec, iar aici este nevoie de o creativitate puternică.” De aceea, pentru localizarea jocurilor, compania preferă să nu apeleze la firme de traducere, ci realizează totul în interiorul firmei. „Investiţia cea mai importantă pentru noi este cea a timpului alocat unui proiect. Am avut o serie de jocuri în care ne-am implicat foarte mult, iar în majoritatea cazurilor rezultatul a fost pe măsură.” Unul dintre jocurile care a necesitat o implicare intensă şi mult timp dedicat a fost 221B Baker Street – Jocul lui Sherlock Holmes. „Traducerea şi adaptarea au durat aproximativ 6 luni, iar la el au lucrat constant trei persoane. Este vorba de un joc care include 75 de cazuri de rezolvat, formulate ca mici extrase dintr-o carte cu faimosul detectiv, fiecare caz având 14 indicii (în total 1.050 de indicii) şi soluţia cazului, din nou, ca un extras din carte. Mai mult din jumătate de indicii au fost create de la zero, fiind vorba de informaţii care nu ar fi fost înţelese de publicul român.” Un alt exemplu de proiect care şi-au dorit să devină un joc inedit a fost Cluedo Dracula, realizat în parteneriat cu Castelul Bran.
    „Acesta a fost un joc creat de la zero cu partenerii noştri, Winning Moves, cu elemente inspirate din legenda lui Dracula şi elemente din faimosul castel – locaţiile de pe tablă sunt realizate respectând elemente de design din interiorul castelului.” Din punct de vedere financiar, explică Cristi Soare, costul de producţie al unui joc este cuprins între 5.000 şi 30.000 de dolari şi depinde de complexitatea jocului şi de cantitatea produsă, iar plata trebuie achitată integral în avans. „Jocul este disponibil pentru vânzare abia la 3-4 luni după plata producţiei, deci nevoia de finanţare este semnificativă.” Cel mai bine vândute jocuri sunt cele de petrecere pentru adulţi. „Bătalia Cuplurilor, WTF?, Minţi Murdare şi Cufărul Petrecerii sunt best-seller atât pe site-urile noastre, cât şi pe principalele marketplace-uri şi în lanţurile de librării cu care colaborăm.” De asemenea, jocurile de familie precum Cameleonul, 221B Baker Street – jocul lui Sherlock Holmes, Campionii Distracţiei, 20 Second Showdown şi Tension atrag din ce în ce mai mulţi clienţi, „iar în perioada pandemiei au înregistrat o creştere spectaculoasă, oferind alternativa extrem de importantă a petrecerii timpului în cadrul familiei într-un mod plăcut şi educativ.”
    În ceea ce priveşte oferta platformei Giftology, aceasta numără peste 1.200 de produse, „gama fiind extrem de largă: produse licenţiate, jocuri şi jucării, robotică, tricouri de colorat pentru copii, felicitări animate. Practic, ne dorim ca un client aflat în căutarea unui cadou să găsească oricând ceva potrivit pentru oricine”.
    În prezent, principalii parteneri prin care compania îşi distribuie produsele sunt reţelele Auchan, Cora, Kaufland, Cărtureşti şi Diverta, dar şi platformele Elefant şi emag.   
    Pentru acest an, reprezentanţii companiei se aşteaptă la un număr de peste 8.000 de clienţi pe zona de online şi la un total de 60.000-70.000 de clienţi pe toate canalele businessului. Valoarea medie a unei comenzi pe cele două site-uri este apropiată – între 140 şi 160 lei (TVA inclus), variind în funcţie de perioada anului, cu un maxim atins în luna decembrie. „Deşi produsele noastre nu sunt neapărat scumpe, ele se încadrează totuşi în gama produselor de lux, nesatisfăcând nicio nevoie de bază”, notează antreprenorul. Din acest motiv, adaugă el, „clienţii noştri sunt preponderent persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, cu un nivel de educaţie şi venituri peste medie, deschişi către o socializare live în familie sau în grupurile de prieteni. Nu facem excepţie din statistica generală a comerţului, procentul clienţilor femei este semnificativ mai mare decât cel al bărbaţilor”. Până acum, compania a avut clienţi corporate doar ocazional, fără un impact semnificativ în cifra de afaceri, „dar ne aşteptăm ca pe viitor să crească interesul acestora odată cu conştientizarea beneficiilor educative şi de divertisment, o parte din jocuri pretându-se excelent pentru team buildinguri şi traininguri de echipe.” În acest sens, reprezentanţii afacerii au în plan dezvoltarea unui departament special care să se adreseze acestor clienţi, pentru a le pune la dispoziţie nu doar jocuri, ci şi instructori pentru evenimente speciale, „dar suntem nevoiţi să amânăm acest proiect pentru atunci când lucrurile vor reveni la normal”.
    Piaţa jocurilor de societate din România este însă mult în urmă, nu doar faţă de Europa Occidentală, dar şi faţă de ţarile din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria), spune Cristi Soare. „Se estimează, de exemplu, că piaţa poloneză este de aproximativ 10-12 ori mai mare decât a noastră, deşi populaţia este doar dublă. Este nevoie ca toate companiile active pe această piaţă să investească activ ani la rând pentru a ne apropia de potenţialul real al ţării noastre.” În ciuda acestui lucru, în ultimii ani se remarcă totuşi o dinamică deosebită a pieţei, „semn că ne aflăm pe un trend de creştere accelerat”. Astfel, adaugă el, „numărul distribuitorilor şi vânzătorilor de board games a crescut, se localizează din ce în ce mai multe jocuri, spaţiul alocat la raft de retaileri a crescut enorm, au apărut mai mulţi vloggeri dedicaţi, comunitatea online creşte de la o zi la alta – toate acestea sunt dovezi clare că ne îndreptăm în direcţia corectă.” Antreprenorul spune că principala evoluţie este legată de creşterea numărul de clienţi care cumpără jocuri de societate, fără să identifice însă o schimbare semnificativă în preferinţele sau în bugetul alocat pentru această pasiune. „Evident, există jucători pasionaţi care au zeci şi sute de jocuri în ludoteca proprie, dar aici vorbim de maximum 100 la nivel naţional. În rest, ne adresăm jucătorilor ocazionali, cu speranţa că aceştia vor reveni la noi odată ce au prins gustul jocurilor.”
    În ceea ce priveşte competiţia, antreprenorul spune că „principalii localizatori de jocuri din România cu care ne identificăm sunt Lex Hobby Store şi Ludicus Games, ambele fiind mici firme româneşti care au demarat proiecte antreprenoriale din pasiune şi cu care avem o relaţie de prietenie şi de respect”, iar ca magazine online de jocuri de societate, Regatul Jocurilor şi Red Goblin sunt doi competitori cu o istorie lungă pe piaţă şi foarte mulţi clienţi fideli, mai ales din zona jucătorilor pasionaţi.
    Din cauza pandemiei, compania a fost nevoită să amâne câteva lansări de jocuri pentru anul viitor, motiv pentru care vor avea doar trei sau patru noutăţi în 2020. În perioada următoare, reprezentanţii businessului şi-au propus să continue dezvoltarea reţelei de distribuţie, astfel încât produsele companiei să fie la îndemâna consumatorilor de jocuri de societate şi să investească în creşterea traficului pe site-urile proprii. „Ne aşteptăm ca evenimentele cu public numeros să fie evitate pentru o perioadă semnificativă de timp, motiv pentru care jocurile de societate vor fi o alternativă excelentă pentru petrecerea timpului în grupuri mici. Din acest motiv, nu credem că piaţa noastră va fi afectată dramatic de pandemie, putând avea chiar un efect pozitiv pe termen mediu.”
    Echipa permanentă a businessului numără şapte persoane, cărora li se adaugă câţiva angajaţi temporari în sezonul de iarnă. De asemenea, o serie de servicii sunt externalizate, precum promovarea online, contabilitatea, resursele umane şi grafica. „Pe perioada stării de urgenţă am fost nevoiţi să trecem o parte din personal în şomaj tehnic, mai ales din cauza îngheţării aproape complete a activităţii pe retail, dar nu am desfiinţat niciun post. Toţi angajaţii sunt din nou activi începând cu 1 iunie.”
    De ce sunt însă jocurile o alternativă atât de atractivă pentru oamenii de toate vârstele? „Noi considerăm că joaca este esenţială în viaţa de zi cu zi şi lucrăm să o reintroducem în programul zilnic. Vrem ca oamenii să renunţe la telefoane, laptopuri şi Netflix măcar pentru câteva ore pe săptămână pentru a interacţiona cu cei dragi. Joaca nu este doar benefică pentru sănătate, scăzând nivelul de stres, dar creşte şi capacităţile intelectuale, ajutând la rezolvarea rapidă a unor sarcini”, spune Cristi Soare, adăugând că noul context de piaţă le-a demonstrat că se află pe drumul cel bun şi că au ales un domeniu care nu îi va dezamăgi, nici ca evoluţie, nici ca satisfacţie emoţională. Ca lecţie de business deprinsă din pandemie, antreprenorul spune că este foarte important să ajungi la clienţi prin diferite canale. „Deşi retailerii cu care lucrăm ne generează mare parte din cifra de afaceri, în perioada stării de urgenţă online-ul a fost plasa noastră de siguranţă care ne-a făcut să depăşim cu pierderi minime această situaţie pe care nimeni nu o anticipa. Trebuie să fii oricând pregătit pentru o schimbare rapidă, să te poţi adapta la nevoile clienţilor şi să ai soluţii alternative de a ajunge la aceştia. Puterea noastră de adaptare la schimbare a fost antrenată de necesitatea de a ne schimba businessul de la perioadă la perioadă.”

  • Recomandare de film: un serial care face istorie, dar nu datorită serialului

    Poate în contextul lansării recente a navetei spaţiale a companiei SpaceX, dar şi a listei de actori cunoscuţi, printre care şi Steve Carell, starul parodiei despre spaţiile de muncă The Office, aşteptările legate de Space Force erau ridicate. Poate prea ridicate pentru această comedie lansată recent de Netflix. Totuşi, serialul se dovedeşte a fi un reper pentru platformele de streaming din alte puncte de vedere.

     

    „Un serial incredibil de prost, aceleaşi personaje din spatele The Office te vor dezamăgi” scrie publicaţia americană The Verge despre recentul Space Force. Criticile referitoare la cea mai recentă producţie disponibilă pe Netflix au apărut la scurt timp după lansare, parte din cauza aşteptărilor create de acesta: contextul generat de lansarea rachetei private a companiei SpaceX, o nouă divizie a armatei americane dedicată spaţiului anunţată de Donald Trump, cât şi distribuţia de excepţie. Serialul îi reuneşte pe Steve Carell (actorul principal) şi pe Greg Daniels, care anterior au lucrat împreună la The Office – un serial reprezentativ pentru viaţa în spaţiile de birouri de după anii ’90. În distribuţie se numără şi John Malkovich şi Lisa Kudrow (Phoebe din serialul Friends).
    Serialul se axează pe dinamica la locul de muncă  – un loc de muncă atipic, respectiv cea de-a  şasea subsidiară a Forţelor Armate a Statelor Unite. Un pilot decorat, generalul cu patru stele Mark R. Naird (Carell), este numit la conducerea acestei ramuri şi se mută cu întreaga sa familie în mijlocul deşertului, în Colorado, unde se află un fel de campus al tuturor angajaţilor subsidiarei. Serialul nu este un dezastru total – este pe alocuri amuzant – şi include câteva repere importante – spre exemplu unul dintre episoade pare a fi un omagiu adus animalelor trimise în spaţiu.
    Chiar dacă se presupune că valul de critici ar fi fost o piedică în popularitatea serialului, acesta a ocupat timp de mai multe zile locul 1 prin prisma vizualizărilor în pieţe precum Statele Unite şi Australia.
    Unul dintre motivele pentru care serialul nu s-ar fi ridicat la nivelul aşteptărilor este că Daniels a lucrat aproximativ în aceeaşi perioadă la serialul Upload, publicat pe Amazon Prime.
    Potrivit presei internaţionale, Space Force parodiază o nouă ramură a armatei americane lansată de preşedintele Trump. De altfel, divizia reală a armatei poartă un nume asemănător cu cel al serialului: Space Force. Potrivit Hollywood Reporter, show-ul a rezervat drepturile de autor pentru numele „Space Force” în numeroase pieţe, inclusiv în Europa, Australia şi Mexic, în timp ce Space Force a reuşit doar să aplice pentru înregistrarea mărcii în Statele Unite. Acest lucru înseamnă că show-ul are confirmate mai multe drepturi decât armata americană.
    Sistemul american de patente şi biroul înregistrărilor de marcă de aici se bazează pe principiul „primul venit, primul servit”, iar Netflix a aplicat pentru înregistrarea mărcii înaintea Armatei Americane. Articolele din presa internaţională spun că în timp ce majoritatea oamenilor vor înţelege diferenţa dintre serialul Space Force şi departamentul militar Space Force, numele poate crea confuzie când vine vorba despre vânzarea de articole care poartă numele acestei mărci.
    Iată motivul pentru care acest serial ar putea face istorie: chiar dacă parodia nu este pe gustul vostru, ar putea să devină totuşi un simbol al unei lupte câştigate cu un proiect al preşedintelui american Donald Trump. 

    Space Force
    Producători: Greg Daniels, Steve CaRell
    Actori: Steve Carell, John Malkovich, Ben Schwartz, Lisa Kudrow
    Data lansării: 29 mai
    Notă IMDB: 6,9 din 10

  • Una dintre cele mai iubite metode de a călători a românilor, pe cale de dispariţie? Pandemia a schimbat şi modul în care mergem în concedii

    În cartea „Arta de a călători”, a autorului contemporan Alain de Botton, există o poză cu un avion care decolează şi chiar lângă, următorul pasaj: „Cât de plăcut să ştim (…), la ora trei după amiaza, atunci când delăsarea şi disperarea ne ameninţă, că există întotdeauna un avion care decolează către undeva, către acel «Oriunde! Oriunde» al lui Baudelaire: Trieste, Zürich, Paris”. Autorul vorbeşte despre un citat al lui Baudelaire, care se pare că era pasionat de călătorii (– de ideea de a călători de fapt – fiindcă de fiecare dată când reuşea să plece, aşteptările lui se dovedeau a fi mai mari decât ceea ce găsea la destinaţie). 

    Mi-am amintit citind aceasă carte de un interviu din urmă cu câţiva ani pe care l-am avut cu Michael O’Leary, CEO-ul operatorului aerian low-cost Ryanair şi practic cel care a adus modelul low-cost în Europa, inspirat de operatorul american Southwest. Înainte să răspundă întrebărilor jurnaliştilor, ne-a întrebat dacă ne place să zburăm. A precizat că se referă la zborul în sine, nu la destinaţie. Ne-a uimit cu răspunsul lui  la propria întrebare, „Nu”, apoi ne-a lăsat pe fiecare în parte să răspundem.

    În timp ce pentru Michael O’Leary zborul în sine poate genera numeroase motive de stres (mai ales acum), pentru mulţi dintre călători chiar şi opţiunea de a vedea tabelele de plecări din aeroporturi şi de a şti că pot zbura relativ oriunde reprezintă o bucurie. Românii, ca şi majoritatea europenilor, au beneficiat din plin în ultimii ani de „democratizarea” zborurilor, odată cu intrarea operatorilor low-cost pe piaţa locală şi cu intensificarea competiţiei şi pe cerul României. Astfel, vestea că operatorul aerian low-cost Ryanair reîncepe să zboare de la 1 iulie pe 90% din rute – prima ştire de acest tip anunţată din partea unei companii de profil – a avut poate pentru mulţi dintre cei care obişnuiau să se bucure de vacanţe peste hotare un efect mai puternic decât alte anunţuri referitoare la relaxarea post-pandemică. 
    Totuşi, zborul cu avionul atât de accesibil pe care am ajuns să îl cunoaştem – poate cel mai bine descris de metafora city breakurilor în oraşele europene cu preţuri ale biletelor de chiar şi sub 10 euro în cazul unor promoţii – pare să nu se întrevadă încă din nou la orizont. 

    O scădere de sute de miliarde
    Veniturile companiilor aeriene rezultate din zborurile comerciale vor înregistra anul acesta o scădere de 55% faţă de 2019 (-314 miliarde de dolari), se arată într-o analiză actualizată a Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA).  La începutul lunii aprilie, menţionează aceeaşi sursă, numărul zborurilor la nivel global era în scădere cu 80% faţă de 2019, în mare parte din cauza restricţiilor de călătorie impuse de guverne pentru a combate răspândirea virusului, iar aşteptările la nivelul întregului an vizează o scădere cu 48% a cererii pe segmentul de zboruri comerciale, atât pe plan intern cât şi internaţional, factorii fiind doi: recesiunea economică, prognozată de specialişti, determinată şi de faptul că în al doilea trimestru din 2020 şocul economic provocat de pandemia de COVID-19 este de aşteptat să fie cel mai sever, estimându-se de asemenea că PIB-ul va scădea cu 6%, faţă de scăderea de 2% înregistrată la vârful crizei financiare globale din 2008, celălalt factor fiind restricţiile de călătorie, care vor aprofunda impactul recesiunii asupra cererii.

    O altă analiză economică, realizată de Airports Council International (ACI) World la nivel global, previzionează că pandemia de COVID-19 va conduce la o scădere cu 40% a traficului de pasageri (3,6 miliarde de oameni) de pe aeroporturi şi la venituri ale aeroporturilor în scădere cu 50% în 2020, faţă de estimările iniţiale pentru acest an. Pe plan local, traficul de pe principalele aeroporturi a înregistrat record după record, în ultimii ani fiind pusă sub semnul întrebării capacitatea de a deservi numărul mare de pasageri (în jur de 14,7 milioane de pasageri în 2019 pe Otopeni; numărul total al pasagerilor care au tranzitat aeroporturile din România se plasa la aproximativ 23,3 milioane). Faptul că românii au prins gustul călătoriilor peste hotare era cel mai evident în perioada weekendurilor sau în perioada concediilor de vară.
    Cum vor arăta călătoriile noastre în viitor?

    Pauză pentru era city break-urilor
    „Era city breakurilor este pe hold, vom reveni la o lume în care va exista din nou city break, dar nu ştiu cât de repede se va întâmpla acest lucru”, crede Szabolcs Nemes, partener în cadrul companiei de consultanţă Roland Berger România, cu expertiză şi în industria aeriană.  Cele 14 zile de carantină de la destinaţie, dar şi la întoarcere, la care se adaugă riscul contaminării pe drum sau în locul spre care călătorim fac extrem de dificil acest concept de călătorie cu avionul, cel puţin pe termen scurt. Apoi, mai târziu, decizia unei astfel de călătorii va ţine de fiecare călător în parte şi de situaţia epidemiologică din destinaţiile vizate.

    „Toată lumea va pune în balanţă riscul pe care şi-l asumă cu beneficiile unei vacanţe, iar acest risc va varia mult în funcţie de situaţia din ţara respectivă de la un anumit moment – este posibil să existe ţări care din punct de vedere epidemiologic să stea mai bine la acest capitol, şi alte ţări care să stea mai rău. Pe termen scurt şi mediu – adică pentru câteva luni – este puţin probabil să se revină la fenomenul city break aşa cum era acesta anterior pandemiei; cine va pleca în vara aceasta va pleca pentru mai mult timp şi cred că şi plecările din  toamnă vor fi sub semnul întrebării. Depinde foarte mult de cum va evolua situaţia per ansamblu – dar aş spune că scenariul cel mai plauzibil este că city breakul va fi pus pe hold anul acesta.”
    Şi pe termen lung, în contextul mai favorabil din perspectivă sanitară, zborurile de acest tip ar putea să aibă de suferit prin prisma preţurilor biletelor de avion. Dacă în perioada imediat următoare tarifele de zbor ar putea înregistra o scădere, preţul fiind un instrument prin care companiile să îşi recupereze o parte din călători, pe termen mediu-lung efectele pandemiei s-ar putea reflecta în creşterea tarifelor de zbor. 
    Szabolcs Nemes pune evoluţia preţurilor în contextul perspectivelor de revenire a industriei aeriene: „Spre deosebire de alte industrii unde sunt speranţe, prin urmare sunt aşteptări mari referitoare la o revenire mai rapidă, în cazul industriei aviatice cele mai multe prognoze indică o revenire a traficului la nivelul anului 2020 ante-COVID-19 cel mai devreme undeva prin 2022-2023”. Chiar dacă pentru anul acesta proiecţiile variază, toate indică o reducere a traficului aerian cu undeva între 50% şi 70%, după câteva luni în care acesta s-a prăbuşit parţial în luna martie şi total în lunile aprilie-mai în multe ţări.
    Or, este foarte probabil ca reducerea capacităţii să declanşeze o tendinţă de consolidare a industriei, care să se translateze şi în mai puţine linii aeriene pentru că altfel, crede Nemes, industria nu va putea reveni la stabilitate.
    În ceea ce priveşte preţul, partenerul de la Roland Berger descrie posibilele evoluţii pe termen scurt şi lung. „În următoarele câteva luni este destul de clar că apetitul e destul de limitat pentru a călători în scopuri de turism sau leisure, în primul rând din considerente sanitare şi din considerente legate de ce se întâmplă pe parcursul călătoriei sau la destinaţie, dar şi legat de ce ce se întâmplă la întoarcerea în ţară”, spune el.
    Nici călătoriile de business nu vor mai fi luate în calcul pe termen scurt şi probabil vor fi efectuate cu o frecvenţă mult mai redusă şi pe termen mai lung, în contextul în care varianta lucrului fără deplasările în străinătate s-a dovedit a fi una perfect fezabilă şi, în multe privinţe, mai eficientă.
    „Aceasta înseamnă că indiferent de cum va arăta industria aviatică – chiar şi dacă îşi va reveni complet – se va călători mai puţin în viitor în scop de afaceri. Am văzut cu toţii că se poate şi fără călătorii şi se poate într-un mod absolut eficient. Evident, tehnologia nu poate să înlocuiască acele călătorii în totalitate, nici absolut toate întâlnirile şi în persoană, dar în multe situaţii videoconferinţele pot fi un substitut bun”, spune el. Astfel, deplasările de afaceri vor fi tratate de către companii într-un mod mult mai precaut şi raţional.
    În contextul în care pe termen scurt există atât de multe elemente care nu ajută cererea pentru deplasările în străinătate, într-un astfel de orizont de timp limitat, preţul va fi folosit de majoritatea liniilor aeriene drept  un instrument pentru stimularea călătoriilor.
    „Este foarte posibil ca în mod paradoxal, pe termen scurt, să avem nişte preţuri mai mici la  biletele de avion, tocmai pentru că liniile aeriene încearcă să atragă trafic, să mărească numărul de pasageri şi să umple avioanele – ceea ce, în contextul unor costuri suplimentare  precum dezinfectarea avioanelor între zboruri, care, pe lângă costul suplimentar cu dezinfectarea, ar ţine şi avionul mult mai mult timp la sol, aşadar activul devine mai puţin productiv, poate părea contraintuitiv.”
    În plus, în situaţia în care va fi introdusă măsura de păstrare a unui loc liber între pasageri în aeronave, 33% din locurile avionului nu vor mai putea fi vândute, ceea ce se traduce printr-un alt cost suplimentar semnificativ. Apoi, crede el, şi la nivelul aeroporturilor există costuri suplimentare generate de toate aceste măsuri, pe care acestea vor încerca să le transfere către companiile aeriene. „În primă fază, toate aceste costuri suplimentare nu vor fi transferate către consumator pentru că interesul liniilor aeriene este să genereze trafic şi să umple avioanele. Astfel, dacă reuşesc să acopere costurile variabile în totalitate şi pe cele fixe chiar şi parţial, este clar că la finalul zilei au un rezultat mai bun decât în situaţia actuală în care au nişte costuri fixe şi venituri aproape zero”, spune Szabolcs Nemes.
    Pe de altă parte, liniile aeriene ar putea beneficia de situaţia preţului redus al combustibilului, până la undeva peste jumătate faţă de nivelul  din decembrie-ianuarie, ceea ce este important, în contextul în care în jur de 30% din costuri pentru o linie aeriană este reprezentat de acest cost. „Dacă s-a redus la jumătate, avem acolo un 15% care poate să fie economisit, dar acest lucru doar teoretic – multe linii aeriene aveau contracte de hedging la nivelul de preţ anterior al combustibilului şi de fapt în perioada aceasta au înregistrat pierderi.”
    Szabolcs Nemes observă că unele linii aeriene au fost surprinse într-o situaţie mai dificilă din punctul de vedere al lichidităţii financiare, altele într-o situaţie favorabilă, având rezerve de cash (în jur de 4 miliarde de dolari în cazul Ryanair şi circa 1,5 miliarde de dolari în cazul Wizz Air), iar cele care au o putere financiară şi rezerve de lichiditate mai mare cu siguranţă se vor gândi şi la expansiune şi la intrarea pe nişte rute de pe care se retrag alte linii aeriene care au dificultăţi. „Este posibil ca acestea să se gândească la preţ ca la un instrument care să genereze trafic pe rutele respective.”
    Apoi, pe termen mediu şi lung, toate aceste costuri suplimentare vor fi transferate către consumator şi vor contribui la preţurile mai mari ale biletelor plătite de acesta. Suplimentar,  „dacă se reduce capacitatea per total, ne putem aştepta la o consolidare, iar dacă rămân mai puţine linii aeriene, va creşte probabilitatea ca preţurile să se mărească”.
    În perioada aceasta diverse linii aeriene au accesat ajutoare sub diverse forme, unele dintre ele sub formă de împrumuturi care va trebui rambursate: „Ca să rambursezi acele împrumuturi, până la urmă din venituri viitoare vei putea să le rambursezi şi să le acoperi, şi atunci avem un argument în plus pentru care ne putem aştepta la o creştere a preţurilor pe termen mediu şi lung. Apoi rămâne incertitudinea legată de evoluţia pandemiei, de dezvoltarea unui vaccin, de introducerea pandemiei ca parte din noua normalitate şi, implicit, măsurile care generează costuri suplimentare pentru linii aeriene şi pentru aeroporturi până la urmă.”
    Cine va câştiga războiul aerului în context pandemic? Liniile aeriene care sunt mai stabile din punct de vedere financiar şi care stau bine din punctul de vedere al lichidităţii au premise mai bune să iasă în câştig ca urmare a acestei situaţii fiindcă îşi permit acest lucru – ele pot să susţină o perioadă mai extinsă cu pierderi, cu venituri din operaţiuni mai reduse şi pot să finanţeze acele expansiuni pe rute noi sau baze unde înainte nu erau prezenţi. Şi, totodată, acestea pot negocia într-un mod mai puternic şi cu diverse aeroporturi pentru a obţine condiţii mai avantajoase faţă de alte linii aeriene pentru că în perioada aceasta aeroporturile au nevoie de trafic şi o linie aeriană care poate să genereze trafic vine cu argumente suplimentare faţă de cele care nu pot face acest lucru.”
    Operatorul aerian low-cost Wizz Air se numără printre posibilii operatori aerieni care au anunţat deja noi baze, Ryanair la fel, iar acordul pe care îl grupul Lufthansa îl are cu statul german pentru primirea pachetului de sprijin financiar prevede şi renunţarea la câteva sloturi din aeroporturile principale din München şi Frankfurt – acele sloturi ar putea deveni disponibile pentru alte linii aeriene. „Este o mare necunoscută în ceea ce priveşte ajutoarele de stat fiindcă dacă vorbim despre ajutoare de stat pentru un context normal, acestea pot denatura peisajul competiţional. Este clar că acum nu suntem într-un în context normal, compensarea efectelor pandemiei este adusă în discuţie de liniile aeriene, totodată unele companii primind şi altele neprimind astfel de ajutoare, se schimbă raportul de forţe sau echilibrul din piaţă pe de o parte, iar pe de altă parte este totuşi neclar cum se asigură statele respective că ajutoarele sunt returnate şi că după acordarea lor va exista un program consistent de restructurare acolo unde este cazul.”
    De asemenea, punctează specialistul, în unele cazuri ajutoarele de stat ajung să fie acordate şi unor companii care nici înainte de contextul COVID-19 nu au aveau o situaţie financiară foarte bună.
    „Sunt ajutate linii aeriene care oricum aveau existenţa pusă sub semnul întrebării. Spre exemplu,  dacă ne uităm la piaţa din România, se discută despre ajutoare de stat din partea statului român pentru diverşi operatori. Nu avem vizibilitate asupra condiţiilor ajutoarelor de stat şi criteriilor de selecţie a beneficiarilor, este esenţial ca acestea să fie folosite într-un mod eficient, să contribuie la sustenabilitatea companiei pe termen scurt, mediu şi lung, să nu ajungă să fie folosite pentru acoperirea unor zone deficitare care şi înainte generau pierdere şi să nu ajungă ajutor de stat un instrument care nu îşi atinge obicetivul, dar aici putem să discutăm doar anumite ipoteze.”
    Ce se întâmplă cu zborurile de lung curier? „Pe termen scurt nimeni nu se gândeşte să zboare pe distanţe lungi sau cei care se gândesc mai aşteaptă fiindcă aici intervin mai multe necunoscute şi variabile. Dacă în spaţiul european, cu toate incertitudinea existentă, lucrurile sunt totuşi mai predictibile, pentru zborurile pe distanţă lungă nu este aşa. Trebuie să vedem ce se va întâmpla în ţările respective din punct de vedere sanitar, dacă sunt pregătite să primească călători de pe alte continente, cum sunt tratate persoanele persoanele respective în ţările în care revin etc.” Cel mai apropiat orizont de timp în care s-ar putea relua aceste zboruri ar fi spre toamnă.
    În ceea ce priveşte propriul concediu, Szabolcs Nemes spune că, la fel ca toată lumea, se gândeşte şi va lua o decizie în funcţie de cum vor evolua lucrurile. Totuşi, mărturiseşte că nu ia în calcul varianta unui zbor. „Deocamdata nu mă gândesc la zbor vara aceasta, sunt mulţi factori de analizat, urmăresc cu atenţie evoluţia pandemiei pe plan local şi internaţional, precum şi măsurile de siguranţă recomandate de experţi în sănătate, este un risc de expunere pe care nu doresc să mi-l asum în acest moment.”

    Ce spun operatorii de zbor
    La solicitarea Business MAGAZIN, reprezentanţi ai operatorului aerian Austrian Airlines, care transporta zilnic pasageri din Bucureşti spre Viena şi alte destinaţii europene, dar şi din Sibiu, confirmă că în perioada următoare balanţa preţurilor va înclina în favoarea pasagerilor. „Ne aşteptăm la preţuri scăzute ca urmare a unei cereri scăzute. Operatorii aerieni trebuie să reconstruiască încrederea pasagerilor prin adoptarea unor măsuri riguroase de igienă în operaţiunile lor. Odată ce pe termen lung cererea va creşte din nou, preţurile vor urma probabil acest trend”, spune pentru Business MAGAZIN Leonhard Steinmann, purtător de cuvânt al Austrian Airlines.
    Reprezentantul companiei este discret în ceea ce priveşte politica de preţ pe care Austrian Airlines o va implementa în următoarea perioadă, din motive legate de competiţie.
    „Începând cu data de 15 iunie, Austrian Airlines va reîncepe operaţiunile de zbor normale după o pauză de aproximativ 90 de zile. Bucureşti va fi în programul nostru de zbor încă de la început. În plus, în luna iulie vom relua operaţiunile din Sibiu”, precizează Steinmann.  În privinţa vacanţelor scurte, reprezentantul Austrian Airlines răspunde că organizarea acestora va depinde de reglementările din fiecare ţară. Totuşi, aceste măsuri încep să se relaxeze în anumite ţări (în special în Austria), „astfel că nu vedem niciun motiv pentru ca oamenii să-şi reia călătoriile în oraşe în viitor”.
    Pe de altă parte,  Olga Pawlonka, manager de vânzări şi marketing pentru regiunea Europei Centrale şi de Est şi pentru Balcani în cadrul Ryanair, este de părere că orizontul de timp în care călătoriile se vor desfăşura ca în vremurile de normalitate este unul mai mare:  „Credem că va mai dura o vreme până când volumele obişnuite ale traficului de pasageri se vor întoarce. Încrederea consumatorilor va fi influenţată de restricţiile de sănătate publică, precum verificările de temperatură la aeroporturi şi necesitatea de acoperire a feţei de către pasageri şi angajaţi de la bordul aeronavelor. Ryanair se aşteaptă ca traficul pe programul de zbor redus să fie stimulat de discounturile de preţ importante şi aflate la niveluri mai scăzute decât în cazul operatorilor care s-au înarmat cu scuturi formate din ajutoare de stat considerabile. Va fi nevoie de o politică agresivă în ceea ce priveşte preţurile pentru a-i încuraja pe pasageri să călătorească”.
    Reprezentanul Ryanair mai precizează că operatorul face apel la autorităţile UE pentru reducerea taxelor pentru pasageri, taxelor aeroportuare din industrie ca o alternativă mai bună la „doparea” cu ajutoare de stat pentru operatorii de linie. „Când Ryanair se va întoarce la programul normal de zbor în iulie, peisajul competiţional din Europa va fi distorsionat de ajutoarele de stat fără precedent ale guvernelor UE oferite operatorilor naţionali. În prezent, valoarea acestora ajunge la 30 de miliarde de dolari – în plus faţă de susţinerea plăţii angajaţilor – în special în ceea ce priveşte grupul Lufthansa, AirFrance-KLM, Alitalia, SAS, Norwegian, dar şi Tarom şi Blue Air. Tot acest ajutor de stat încalcă regulile UE şi va distorsiona terenul egal de joc în competiţia aeriană pentru mai mulţi ani. Ryanair şi alţi operatori aerieni bine administraţi nu vor solicita (şi nu vor primi) un astfel de ajutor de stat şi vor adresa aceste bailouturi nedrepte în sălile de judecată ale UE pentru a proteja competiţia justă în piaţa europeană a aviaţiei, care a făcut atât de multe pentru oferirea unor preţuri scăzute consumatorilor în ultimii 20 de ani.”
    Ryanair a anunţat că plănuieşte să se întoarcă la 40% din programul de zbor de la 1 iulie 2020, ca urmare a ridicării restricţiilor guvernelor pentru zborurile intra-UE şi ca urmare a unor măsuri de sănătate publică eficiente în aeroporturi. Ryanair va opera un program de zbor zilnic de aproximativ 1.000 de zboruri, relansând reţeaua de rute în proporţie de aproximativ 90%. Reprezentanţii Ryanair descriu drept binevenite noile ghidaje UE care pot asigura întoarcerea cetăţenilor europeni la programul de zbor în UE în perioada în care va urma pentru a-şi proteja sănătatea lor, dar şi pe a echipajului. „Aceste decizii eficiente permit industriei aeriene să repornească în iulie şi august. (…) Ryanair a făcut din nou un apel guvernelor din Irlanda şi Regatul Unit pentru a renunţa la măsurile neimplementabile şi ineficiente ale carantinei de 14 zile, la care acum se renunţă în majoritatea ţărilor europene în favoarea purtării măştilor şi a distanţării sociale.” 
    În perioada următoare, şi ceilalţi operatori prezenţi pe piaţa locală – printre care liderul pieţei, operatorul Wizz Air au anunţat redeschiderea programului de zbor, dar şi lansarea de noi rute la preţuri similare perioadei ante-COVID, la fel şi operatorul privat românesc Blue Air. În ceea ce priveşte operatorul naţional de stat, turbulenţele par a se reflecta în managementul companiei – directorul general, George Barbu, a anunţat săptămâna trecută că îşi va da demisia.

    Cu ce înlocuim city breakul?
    „Nu aş spune că ne luăm adio de la city break, dar anul acesta va fi un an altfel, cu această temere că oricând te-ai putea infecta sau oricând regulile s-ar putea schimba, cu aceste necunoscute cred că se va lua o decizie destul de greu să călătoreşti pe distanţe mai lungi şi pe termen scurt”, spune Răzvan Pascu, consultant în industria turismului şi fondator al firmei Travel Communication. De aceeaşi părere sunt, spune el, şi hotelierii cu care a discutat – potrivit lor, durata rezervărilor se măreşte – nu mai apar rezervări de câte două-trei nopţi, turiştii preferă vacanţe care se întind pentru cel puţin o săptămână.  „Aceasta este tendinţa, să apară mai puţine rezervări, dar mai lungi.”
    De aceea, el crede că pe termen scurt şi mediu nu vom vorbi despre city breakuri aşa cum vorbeam în anii trecuţi – nici chiar dacă lucrurile se vor îmbunătăţi în mod vizibil.
    De ce preferau românii destinaţiile externe în detrimentul celor din România?
    „Fiind atât de multe companii aeriene care zburau la tarife foarte bune peste tot în Europa, era uneori mai avantajos să zbori de la Bucureşti într-un oraş vestic decât să mergi cu maşina – să faci 12 ore până în Maramureş. Lucrurile se vor schimba acum puţin, cel puţin pe termen scurt, dacă vorbim despre următoarele 4-5 luni, iar legat de ce se va întâmpla în toamnă, aici lucrurile depind foarte mult de evoluţia cazurilor după ce ţările se deschid din  punct de vedere turistic, degeaba Grecia sau Bulgaria sunt considerate acum destinaţii sigure dacă vor avea cazuri de import. Lucrurile s-ar putea să se schimbe – nu ar fi exclus, mai ales pe noua reglementare, cu cinci cazuri la un milion, ca atunci când pleci de exemplu în Germania, care este acum la limită, când te întorci să afli că trebuie să intri în izolare. Având această grijă permanentă, s-ar putea să te gândeşti de două ori înainte să ieşi din ţară – iar dacă o vei face, s-ar putea să fie pentru o perioadă mai lungă şi pentru un motiv care chiar să conteze.”
    El spune că va călători în România în următoarea perioadă, deşi are bilete de avion cumpărate pentru Croaţia, care deocamdată se află în ţările fără un număr mare de cazuri, se mai gândeşte la Grecia şi Islanda, despre care spune că o avea de mult timp în minte, dar nu avea timp să meargă  – poate din cauza destinaţiilor mai îndepărtate unde ajungea deseori. „Sunt destinaţii în care este multă natură şi cred că vor fi mulţi turişti care să mizeze pe acest tip de locuri şi mai puţină aglomeraţie. Pe termen mai lung sau mediu, din toamnă, mi-aş dori să reiau călătoriile exotice cu grupurile pe care le aveam, dar lucrurile sunt incerte. Recomandarea mea, inclusiv pentru turiştii noştri, este să mai aşteptăm măcar o lună ca să vedem cum evoluează lucrurile.”
    Răzvan Pascu aminteşte că dincolo de faptul că se poate călători sau nu – sau că virusul a dispărut sau răspândirea acestuia a încetinit, mai sunt şi chestiuni logistice de care trebuie să ţinem cont. Exemplifică prin faptul că multe dintre companiile aeriene şi-au întrerupt zborurile, unele ţări sunt închise, Statele Unite şi-au închis ambasada – pe termen nelimitat deocamdată, etc.
    „Anul acesta, călătoriile nu vor mai fi aşa cum le ştim şi trebuie să ne împăcăm cu acest gând fiindcă altfel vom suferi – probabil ne vom întoarce la vechea variantă de a călători într-un concediu două săptămâni, în loc să avem trei minivacanţe de câte 4-5 zile.”
    Alternativele sunt vacanţele în ţară inclusiv în locuri pe care poate nu le-am descoperit până acum, nu le-am dat atenţie sau despre care aveam percepţia că pot fi mai sigure sau că nu vor fi la fel de aglomerate şi, de asemenea, călătorii regionale, cu maşina – Grecia, Croaţia, Muntenegru etc. „Când vor începe cursele aeriene, primii care vor călători vor fi cei care vor să îşi vadă familia sau care stau de trei luni blocaţi în străinătate şi vor să se întoarcă acasă, nu neapărat cei care vorbesc despre vacanţe. Dacă după 2-3 săptămâni, lucrurile nu se vor agrava, atunci poate vor începe să prindă curaj şi turiştii. Cred că de la toamnă putem să vorbim despre avioane pline măcar în proporţie de 75% – cu turişti, nu mă refer la cei care merg cu contracte de muncă.”
    În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, spune că un trend al tarifelor mai scăzute s-a observat şi în Asia – imediat după ce au fost reluate zborurile au fost oferte nemaivăzute – şi cu 90% reducere, la unele companii pe rute interne, au lansat abonamente de zbor doar ca să îşi realizeze bilanţul contabil – nu s-a mai gândit nimeni la profit. „Probabil asta va fi valabil şi la noi, dar pe termen scurt. Pe termen lung, în funcţie de cum va evolua cererea – dacă cererea va continua să crească, dar rutele nu vor mai fi deservite, atunci preţurile vor începe să crească, iar dacă ne uităm la ce se întâmplă cu zborurile de lung curier anul viitor – toate zborurile apărute în sistem – sunt deja mai scumpe cu 10-15%, acestea fiind afişate cu un an înainte.” Un argument în acest sens este că vor exista mai puţine curse.
     

    Psihologia călătorului român
    „În ultimii ani a fost tot mai accesibil să ieşi în concedii în străinătate, uneori, dacă ai puţin timp să cauţi oferte, de foarte multe ori poţi găsi ceva mult mai avantajos din punct de vedere financiar în afara ţării comparativ cu preţurile de la noi. Pe de altă parte, presiunea socială ne-a împins cumva să accesăm mai mult vacanţe peste hotare, este aproape de neconceput pentru mulţi oameni să nu aibă măcar un concediu pe an, măcar un weekend prelungit pe an vizitând o zonă în afara ţării – atunci, presiunea socială pentru a-ţi face vacanţele în afara ţării reprezintă un motiv pentru a-ţi etala poate anumite gusturi mai extravagante, a discuta despre aceste lucruri”, explică psihoterapeutul Cristina Feodorovici motivele pentru care românii au preferat în ultimii ani varianta vacanţelor în străinătate. „Cunosc destui oameni care după o vacanţă în străinătate îşi mai iau câteva zile, o săptămână vacanţă ca să se odihnească fiindcă acea vacanţă a fost mai mult decât puteau duce.”
    Din perspectiva pandemiei şi a faptului că în acest moment ne este dificil să călătorim peste hotare, poate să intervină şi o interpretare optimistă a acestui fapt, a lipsei presiunii sociale de a ne face vacanţele în locuri cât mai interesante, exotice, cât mai departe de ţara noastră. Menţionează chiar o glumă care circulă pe reţelele de socializare: „Nici anul acesta nu am cum să merg în vacanţă în Dubai, din cauza pandemiei. În alte dăţi nu aveam bani”. Acum, fiecare călător îşi poate organiza astfel vacanţa fără să se mai lase presat de nevoia de a demonstra că îşi permite să plece din ţară în vacanţă.
    Apoi, în situaţia unei relaxări mai mari anunţate de autorităţi, reticenţa oamenilor în materie de călătorii peste hotare cu avionul se va păstra pentru o perioadă mai mare de timp. „Cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să zboare în primă fază, asta cred, în primul rând fiindcă frica de această pandemie este destul de crescută. Există o anxietate generală care ne face să fim puţin mai precauţi chiar dacă am fi tentaţi să facem nişte lucruri – atunci cred că oamenii nu se vor înghesui foarte mult să iasă din ţară”, crede psihoterapeutul. Ea este de părere că va exista cu siguranţă o categorie de români care vor alege să profite de aceste oferte, dar crede că numărul lor nu va fi atât de mare aşa cum s-ar întâmpla în condiţiile nonpandemice şi „dacă nu ar fi trecut prin spaimele prin care au trecut de trei luni încoace”.

    Cu ce vom înlocui aceste vacanţe? „Le vom înlocui cu vacanţe şi weekenduri pe care le vom putea petrece în ţară, probabil vom ieşi ceva mai mult şi ne vom vedea mai des cu prietenii pentru că acesta a fost unul dintre neajunsurile majore ale acestei pandemii, faptul că am stat izolaţi de ceilalţi. Cu siguranţă ne vom bucura să ieşim la o terasă chiar şi la colţul blocului, cu 1-2 prieteni, iar asta ne va aduce satisfacţii ca şi cum am pleca într-un city break undeva într-un colţ de lume.” Ea punctează că oamenii au nevoie de răspunsuri atunci când există întrebări, iar lucrul care a produs o anxietate foarte mare în această perioadă a fost tocmai faptul că nu au existat răspunsuri, oamenii nu ştiau de ce ne îmbolnăvim, cine sunt cei care se vor îmbolnăvi, ce se întâmplă dacă se îmbolnăvesc şi cum vor fi trataţi. Faptul că nu am avut răspunsuri, fiind o situaţie cu care nu ne-am mai confruntat, a fost de fapt motivul pentru care anxietatea a fost atât de crescută pentru pshicul uman. Faptul că ştie că acolo există un pericol, dar ştie exact la ce să se aştepte, este de preferat decât să nu ştie ce este acolo. „Când vom avea suficiente răspunsuri, vom începe să ne raportăm cu mai puţină anxietate la această pandemie.”
    Precizează că un număr restrâns din rândul pacienţilor au adus în discuţie dorul de călătorii – „Mai degrabă era frica legată de cum să facem să ieşim cu bine din această nebunie, mi-e dor de prieteni, să îi îmbrăţişez, să stăm la poveşti, să mă întorc la job, destul de puţin nevoia de a călători în străinătate – da, exista şi asta undeva într-un colţ de minte, dar nu atât de pregnant ca dorul de socializare cu ceilalţi”.
    Va câştiga viaţa de familie în detrimentul călătoriilor? „Depinde de tipologia fiecăruia, suntem foarte diferiţi şi pe fiecare dintre noi criza ne afectează în moduri diferite – tocmai pentru că suntem atât de diferiţi. Sunt persoane pentru care cariera este în prim-plan şi chiar dacă au sau nu o familie, aceasta este în plan secund; sunt de asemenea persoane pentru care familia este cea mai importantă şi atunci
    cariera – indiferent cât de sus se află ei pe scara ierarhică din punctul de vedere al carierei – este pe plan secund.”

  • Cum au ajuns micii din Obor filtru de Instagram pentru 1 Mai

    Distanţarea socială face ca 1 Mai să fie diferit de aşteptările tuturor, context în care reprezentanţii Veranda Mall demonstrează cât de inventivi sunt românii şi lansează împreună cu CreativeVR, sub umbrela Lifestyle de Obor, un filtru de Instagram care aduce emblematicul grătar cu mici în casele românilor, transmit reprezentanţii centrului comercial într-o informare media.

    Totul într-un mod cum nu se poate mai responsabil, printr-o campanie sub mesajul #UnuMaiDeAlCasei care foloseşte realitatea augmentată cu ajutorul căreia grătarul apare direct în pozele şi video-urile distribuite pe Instagram.

    Filtrul a devenit deja viral şi a depăşit graniţele României, continuând să fie folosit în pozele şi video-urile din social media în Germania, Rusia, Ucraina, precum şi pe alte meleaguri, spun reprezentantii Veranda Mall.

    Cum au ajuns Micii de Obor un filtru de Instagram?

    Pe lângă componenta distractivă şi complet inedită a filtrului, acesta menţine obiceiul grătarului cu mici, care are o semnificaţie mai profundă în această perioadă.

    Grătarul virtual s-a născut din dorinţa de a aduce în prim plan importanţa sa în prezent, când suntem nevoiţi să apelăm la creativitate şi tehnologie pentru a ne bucura împreună cu cei dragi de sărbătoarea de 1 Mai.

    Astfel că, împreună cu echipa de la CreativeVR, Veranda Mall a adus la viaţă un grătar de primăvară virtual, cu mici cu tot, atât de emblematic zonei Obor şi sărbătorii de 1 Mai.

    “Ne-am propus să aducem atmosfera din Obor la voi acasă, în orice casă din lume în care locuiesc români. Am făcut acest lucru combinând un produs emblematic al Oborului, micul, cu un moment emblematic al sezonului, grătarul de primăvară, care aduce împreună familia şi prietenii şi le oferă experienţe de neuitat. Grătarul nostru e pentru toţi cei care nu au putut veni de sărbători acasă şi au rămas departe de cei dragi. Pentru cei pe care sfârâitul îi duce cu gândul la iarbă verde, muzică şi voie bună. Pentru cei care folosesc grătarul şi micii la ocazii speciale, pe care acum nu le pot din păcate pune în practică. ”, povesteşte Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    În spatele filtrului stă un mesaj de sărbătorire a zilei de 1 Mai într-un mod responsabil, virtual, pe reţelele de socializare şi de apreciere pentru eforturile din această perioadă. „Ne dorim să îi încurajăm şi să inspirăm pe oameni să fie responsabili şi să respecte măsurile de prevenţie. Sperăm să oferim puţin entertainment când mulţi sunt, poate, trişti că nu pot ieşi din casă să facă ceea ce făceau în mod normal de 1 Mai” continuă Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    Grătarul virtual, cu mici, e o bucăţică de Obor şi de Românie, care iată că a ajuns deja peste hotare. Acesta îmbină noutatea unui filtru de realitatea virtuală cu relevanţa obiceiurilor locale, se bucură deja de succes şi în străinătate, ajungând pe paginile de Instagram ale utilizatorilor din întreaga Europă, inclusiv în Ucraina, Rusia, Belarus şi Germania. „Am redus la esenţial ceea ce înseamnă Obor in acceptiunea generala si am cautat cel mai mic numitor comun dar totodată cel mai debatable topic, am dozat proportia de Love X Hate necesara engagementului, am pus ingredientele “secrete” care garantează o tracţiune buna de la lansare şi maximizeaza viralizarea perpetua, totul gandit special pentru weekendurile de Florii, Paste, 1 Mai şi in general perioada de carantina.  Totodată, am luat în considerare atat nevoile cat şi placerile romanilor privaţi de posibilitatea de a ieşi din casa şi le-am îmbinat un produs care ştiam că va deveni viral – însă chiar şi aşa ne-a depăşit aşteptările”  a declarat Alex Dohotaru, Creative Mastermind si CTO in Creative VR.

    Filtrul ne aduce împreună în aceste vremuri, fiind în acelaşi timp şi un element cool, potrivit situaţiilor actuale în care facem „haz de necaz spun reprezentantii proiectului. „Nu am reuşit să îl creăm cu tot cu miros, însă are şi fum, şi sfârâit, şi jar încins. Şi îl poţi asezona cu ce muzică ce vrei tu, îl poţi aşeza unde vrei, cum vrei. Îl poţi face mare sau mic, poţi pune doar un mic pentru tine, de poftă, sau îl poţi umple pentru toată familia”,  explică Alexandru Dincovici, reprezentant al echipei Veranda Mall.

    „Micii de Obor sunt reprezentativi pentru cartierul Obor, iar Veranda Mall este un brand care sprijină comunitatea din acest cartier şi participă la păstrarea şi promovarea elementelor şi valorilor sale distinctive. Am numit aceste elemente Lifestyle de Obor”, a adăugat Alexandru Dincovici.

    Veranda Mall este primul centru comercial de proximitate din Bucureşti, dezvoltat de Professional Imo Partners S.A. (fosta Prodplast Imobiliare S.A.), în zona Obor, inaugurat pe 27 octombrie 2016. Proiectul are o suprafaţă totală de aproape 30.000 de metri pătraţi, incluzând spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriaşi se numără Carrefour, Cărtureşti, Cinemax H&M, Decathlon, WorldClass, Benvenuti, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Lila Rossa, Optiblu, Sensiblu, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Toan’s, Xin Yue, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.

  • Noua realitate: În doar 24 de ore, peste 2 milioane de australieni au descărcat aplicaţia guvernamentală de urmărire care îi anunţă dacă au intrat în contact cu o persoană infectată, mult peste aşteptările autorităţilor

    În doar 24 de ore, peste 2 milioane de australieni au descărcat aplicaţia mobilă lansată de guvern pentru a-i urmări pe cei care intră în contact cu oameni infectaţi cu COVID-19, mult peste aşteptările autorităţilor, care estimau că va dura chiar şi cinci zile pentru a ajunge la 1 milion de descărcări, potrivit FT.

    Aplicaţia COVIDSafe utilizează tehnologia Bluetooth pentru a înregistra detaliile utilizatorilor care folosesc aplicaţia şi care se apropie la 1,5 metri de telefonul unui alt utilizator. Ca urmare, utilizatorii vor fi notificaţi dacă au stat mai mult de 15 minute în contact apropiat de un alt utilizator care a fost confirmat cu COVID-19.

    Aplicaţia se bazează pe o tehnologie dezvoltată de guvernul din Singapore şi a declanşat preocupări legate de privacy în rândul grupurilor care militează pentru protejarea libertăţilor cetăţeneşti, precum şi criticile unor parlamentari care au spus că nu ar descărca aplicaţia.

    Guvernul din Canberra a încercat să domolească aceste preocupări explicând că informaţiile din aplicaţie vor fi accesibile doar oficialilor din sănătate. Guvernul a mai spus că relaxarea timpurie a restricţiilor ar fi posibilă doar dacă aplicaţia se dovedeşte un succes.

    Australia a raportat nouă cazuri noi luni, cel mai redus număr în mai mult de o lună. În total, Australia a înregistrat 6.720 de cazuri, ,dintre care 5.586 de persoane s-au vindecat. Numărul deceselor se ridică la 83 de persoane.