BusinessMagazin

Tag: asistenti

  • Proteste la Cluj: Tehnicienii radiologi şi moaşele de la Spitalul Judeţean ameninţă cu demisia în masă

    Peste 20 de tehnicieni radiologi şi moaşe de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj-Napoca au protestat, luni, din nou, faţă de refuzul conducerii unităţii de a-i încadra ca şi asistenţi medicali, deşi a primit o adresă a ministrului Sănătăţii care ar reglementa această problemă, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Tehnicienii radiologi şi moaşele s-au adunat, luni dimineaţă, în faţa SCJU Cluj-Napoca, după care au avut o întâlnire cu conducerea spitalului.

    Marcela Nemeş, tehnician radiolog, a declarat că în urma protestului de joia trecută, Ministerul Sănătăţii a emis o adresă către DSP Cluj, din care rezultă că tehnicienii radiologi şi moaşele se încadrează la asistenţi medicali licenţiaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani

    „Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.

    Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.

    Noul pariu al unuia dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din România. Business-ul din care vrea să facă 10 mil. euro în trei ani 

  • Liviu Drăgan, fondatorul TotalSoft, mizează pe roboţi în noul business

    „Vreau ca în trei ani Druid să fie cea mai frumoasă poveste legată de inteligenţa artificială din această zonă a Europei. Vreau să umplu lumea de druizi. Vreau ca în 3 ani să avem venituri de 10 milioane de euro şi o profitabilitate mare”, a declarat Drăgan în cadrul unei întâlniri cu media, prima de la înfiinţarea companiei în luna februarie.

    Start-up-ul fondat de Drăgan le va oferi companiilor roboţi software care să asiste angajaţii în desfăşurarea proceselor de business. Aceşti asistenţi virtuali (chatbot) le-ar permite utilizatorilor să comunice cu aplicaţiile software din cadrul organizaţiei. Asistenţii ar putea fi folosiţi în vânzări, marketing, resurse umane sau financiar-contabilitate. În luna mai compania va lansa primii săi trei roboţi software, portofoliul urmând să fie extins. „Vrem ca până la finele anului să acoperim toate funcţionalităţile din cadrul unei companii. Noi vom scoate în luna mai roboţi pentru clienţi, oamenii din vânzări şi angajaţi. Suntem în mediul B2B, iar aici problema complicată este că trebuie să conectezi roboţii la toate aplicaţiile firmei. Cred însă că aici experienţa noastră cu platforma Charisma de la Totalsoft ne dă un avantaj”, spune Drăgan, preşedintele Druid.

    Pentru iunie este planificată lansarea pe platformă a unor asistenţi virtuali pentru activităţile de suport clienţi, vânzări, tehnicieni şi resurse umane; aceştia vor putea să execute peste 200 de sarcini. „Utilizatorii îşi vor putea construi propriii asistenţi, instruindu-i să acopere zone de business sau îi vor putea conecta la diferite aplicaţii pentru a oferi informaţii relevante şi a-i asista în luarea deciziilor”, adaugă Liviu Drăgan.

    Vânzarea roboţilor se va face sub formă unui abonament. Tarifele nu au fost momentan stabilite – poate fi vorba de 20 de euro pe lună pentru fiecare robot, dar poate fi vorba şi de 30 de euro şi de 10 euro, evaluează Drăgan. Vânzarea este programată să înceapă din septembrie prin intermediul unui partener, dar şi direct, iar planul este ca din 2019 să vândă doar prin parteneri.
    „Asistenţii virtuali Druid oferă o experienţă conversaţională documentată, folosind inteligenţa artificială şi procesarea limbajului natural pentru a simula o conversaţie cu o persoană reală. Este un mod de lucru nou care mă aştept să fie adoptat într-un ritm accelerat”, este de părere Dragoş Metea, CEO al Druid.

    Platforma Druid foloseşte tehnologii din zona cloud şi inteligenţă artificială precum Azure, Microsoft Cognitive Services sau Bot Framework, şi poate fi implementată pe diferite sisteme de comunicare, precum Facebook Messenger, Skype sau Slack.
    Echipa Druid este formată din oameni care au lucrat în cadrul TotalSoft, de-a lungul istoriei companiei, şi numără 12 persoane, urmând să ajungă pe la 16 până la finalul anului. Finanţarea proiectului este realizată de persoane private, partenerii lui Drăgan fiind Eugen Banciu, fondatorul distribuitorului de medicamente Farmexpert, Iulian Trandafir, directorul general al distribuitorului de medicamente Farmexpert, Radu Enache, acţionar al lanţului hotelier Continental, Cristian Bostănescu, acţionar al studiourilor Castel Film, Anca Vlad, proprietar al lanţului de farmacii Catena, şi Radu Bugică, country manager al fondului american de investiţii SigmaBleyzer. Investiţia iniţială se ridică la 800.000 de euro, dar Drăgan se aşteaptă ca investiţia totală să ajungă la 1,5 milioane de euro.

    „Echipa pe care am format-o, portofoliul de contacte pe care l-am dezvoltat sunt, teoretic, ingrediente pentru un business de succes. Practica va demonstra. Eu nu aş fi făcut start-up-ul dacă nu credeam în el, mai ales că în memoria oamenilor rămâne doar ultimul lucru pe care l-ai făcut”, mărturiseşte Lividu Drăgan.

    Clienţii care vor alege roboţii Druid îi vor putea configura după specificaţiile acestora, iar roboţii vor putea răspunde la întrebări standard de genul: „Câte obiecte X mai avem pe stoc?”, angajaţii vor putea întreba câte zile libere mai au şi aşa mai departe. Nu este genul de robot conversaţional precum asistenţii mai cunoscuţi ca Google sau Siri. Piaţa mondială de chatbot era evaluată în 2016 la 190,8 milioane de dolari, dar se aşteaptă o creştere cosistentă, potrivit companiei de cercetare de piaţă Grand View Research. Până în 2025 piaţa ar putea ajunge la 1,25 mi­liarde de dolari. De asemenea, conform Gartner, până în 2020, peste 50% dintre întreprinderile de dimensiuni medii şi mari vor implementa module de monitorizare a produselor de tipul asistenţilor virtuali.

    „Nu voi privi graniţele României ca o limită, voi ataca încă de la început piaţa internaţională”, a spus Drăgan.

  • Ţara unde parlamentarii NU au nici un privilegiu. Oare la noi ar fi posibil aşa ceva?

    Probabil dacă parlamentarii români s-ar trezi peste noapte în Suedia, de exemplu, probabil ar considera că trăiesc un adevărat coşmar. Ţara nordică nu oferă bani suplimentari pentru chirie, asistenţi personali sau maşină cu şofer, iar deputaţii de acolo nu beneficiază nici de imunitate. În schimb, ei trebuie să îşi declare toate cheltuielile, iar informaţiile pot fi accesate de orice cetăţean. 

    O poveste de la mijlocul anilor ’80 exemplifică cel mai bine cum funcţionează modelul suedez. După moartea premierului ţării, văduva acestuia s-a prezentat la birouri cu o cutie plină cu pixuri marcate cu cuvintele “Proprietatea Trezoreriei”. Pentru că acestea nu mai aveau cum să fie folosite de soţul ei, femeia a considerat corect să le restituie.

    Venind spre vremurile actuale, aflăm că sistemul nu s-a schimbat deloc. Corupţia şi folosirea incorectă a fondurilor publice sunt extrem de rare, iar privilegiile politicienilor, puţine.

    Miniştrii folosesc şoferul şi secretara instituţiei pe care o reprezintă, nu au personal alocat lor în mod special. Doar premierul suedez are dreptul la o locuinţă de serviciu. Parlamentarii care locuiesc la peste 50 de kilometri pot închiria o proprietate a statului de până în 40 de metri pătraţi şi care costă până la 900 de euro. Ei nu primesc bani pentru secretare sau consilieri şi nici sume suplimentare pentru deplasări. Beneficiază doar de transport public gratuit.

    “Eu îi plătesc pe politicieni. Nu văd niciun motiv ca banii contribuabililor să fie folosiţi pentru a le asigura o viaţă de lux”, spune un plătitor de taxe suedez.

    În total, un parlamentar suedez costă contribuabilii doar o sumă de două ori mai mare decât salariul mediu pe economie. În România, sumele totale cheltuite pentru un ales al poporului se ridică la 19 salarii medii pe economie.

    Contribuabilii suedezi pot supraveghea personal activităţile şi cheltuielile aleşilor. Centrul documentelor oficiale ale guvernului pune la dispoziţia oricărui cetăţean mailuri oficiale, declaraţiile de avere şi chiar informaţii despre licitaţiile publice. Detaliile merg până acolo încât se poate găsi chitanţa de la masa de prânz a premierului cu preşedintele Băncii Centrale, document care arată ce au mâncat sau au băut cei doi, scrie realitatea.net

  • Care sunt trendurile din e-commerce în 2018

    Cumpărătorii preferă, în continuare, magazinele fizice, după cum o arată studiul Retail Dive Consumer Survey. 62% dintre respondenţi au declarat că preferă magazinele tradiţionale în detrimentul celor online. Totuşi, trebuie ţinut cont că şi aceste magazine trec printr-o serie de transformări digitale, oferind clienţilor servicii cât mai personalizate.

    Gigantul Amazon, de exemplu, a cumpărat un lanţ de magazine şi a deschis pop-up stores în toată lumea. Acest lucru nu înseamnă, însă, că avem de-a face cu o renaştere a shoppingului offline. Dimpotrivă, aceste magazine se bazează pe aceleaşi tehnici de personalizare, machine learning şi colectare de date cu care marketerii din e-commerce sunt deja familiarizaţi. Consumatorii se aşteaptă la experienţe complexe, aşa că discounturile şi posibilitatea de a interacţiona fizic cu produsul nu sunt suficiente. Pentru a ţine pasul cu competiţia, brandurile din e-commerce care activează în offline vor fi nevoite să îşi conecteze eficient spaţiile fizice cu infrastructura digitală.

    Aproape jumătate din cumpărători au declarat că ar aprecia dacă ar putea accesa în magazinele fizice căutările precedente de pe site, pentru a face vizitele mai eficiente. Showroomurile şi magazinele pop-up fără marketing digital şi client support puse la punct ar putea avea de pierdut. Mesajele personalizate şi recomandările de produse sunt cruciale în experienţa clientului modern, iar campaniile de retargeting sunt utile tocmai din aceste motive.

    În 2017, inteligenţa artificială a câştigat mult teren, iar potenţialii clienţi au aşteptări din ce în ce mai mari. Viitorul aparţine brandurilor care folosesc servicii digitale pentru a răspunde aşteptărilor clienţilor cât mai eficient. Nevoile acestora şi istoricul de căutări reprezintă cheia personalizării eficiente, pe baza soluţiilor inteligenţelor artificiale.

    Potrivit Google, 85% din cumpărătorii online încep o achiziţie pe un dispozitiv şi o finalizează pe altul. Folosim smartphone-uri, tablete şi desktopuri, iar în viitor vom migra la ecranele televizoarelor şi la căştile VR. Utilizatorii folosesc deja o varietate de platforme pentru a găsi produse şi servicii, pentru a compara preţuri şi pentru a verifica review-uri.

    Căutarea de informaţii este o parte esenţială a procesului de cumpărare, iar acest lucru se poate întâmpla în orice mediu digital. Marketerii sunt conştienţi că trebuie să fie prezenţi pe toate canalele, dar distribuirea bugetului pentru fiecare tip de dispozitiv este o provocare imensă.

    Brandurile trebuie să gândească eficient investiţiile, în funcţie de o serie de factori. De exemplu, prezenţa în social media poate genera o vizibilitate mai bună. Campaniile RTB House convertesc această vizibilitate în acţiune. În zona magazinelor offline, tehnologia pe bază de beacon combinată cu personalizarea conţinutului şi campanii de retargetare pot conduce utilizatorii de pe smartphone pe desktop la o achiziţie concretă in-store. O abordare multi-channel este din ce în ce mai importantă.

    Pentru a maximiza această strategie, brandurile trebuie să fie conştiente de potenţialul fiecărui canal, monitorizând fiecare categorie de dispozitive. Performanţa reclamelor analizată în funcţie de conversie, clickuri şi alte metrice din aceeaşi categorie ajută la distribuirea bugetului.

    Previziunile menţionate în Juniper Research arată că mai mult de 12 miliarde de dolari cheltuiţi anual în publicitatea globală vor fi direcţionaţi către asistenţii digitali până în 2021. Acest lucru nu e surprinzător, luând în calcul faptul că aproape 40% din mileniali folosesc Siri, Amazon Alexa sau Google Assistant zilnic. Mulţi dintre aceştia sunt dornici să poată avea un video call sau să apeleze la un chatbot înainte de a face o achiziţie. Acest lucru arată o schimbare în comportamentul cumpărătorului şi îi determină pe marketeri să caute noi metode de abordare a audienţei.

    Rolul inteligenţei artificiale e din ce în ce mai stabil în toate industriile, dar mai e loc de îmbunătăţiri semnificative. Marketingul bazat pe analiza datelor de către algoritmii deep learning poate estima valoarea coşului de cumpărături şi nu numai. Totuşi, şi mai promiţătoare sunt realitatea virtuală şi realitatea augmentată, care pot ridica la un nou nivel implicarea în viaţa oamenilor.

    Procesele acestea nu se limitează la monitorizarea clientului, ci la îmbunătăţirea experienţei acestuia, astfel încât să îi fie cât mai uşor să ia decizia cea mai bună de cumpărare. De exemplu, aplicaţia IKEA care permite mobilarea virtuală a unei încăperi prin intermediul realităţii augmentate este extrem de apreciată.

    În concluzie, în e-marketing observăm schimbări rapide şi adoptarea de tehnologii care depăşesc restricţiile ecranelor digitale. Pe măsură ce industria e-commerce devine din ce în ce mai legată de retail, ne aşteptăm să vedem tehnologii care permit exploatarea optimă a multiplatformelor.

    Fondată în 2012, RTB House operează peste 1.000 de campanii pe mai mult de 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa este formată în prezent din peste 300 de profesionişti şi este în continuă extindere.

  • Piteştenii au primit gratuitate la metrou, deşi în oraş nu circulă decât autobuze şi tramvaie

    Primarul Cornel Ionică a explicat că este vorba despre o eroare la redactarea legii care s-a… rostogolit şi în loc de transport în comun trebuie musai să treci în hotărâre „metrou”, scrie Ziarul Argeşul.

    „Aşa zice legea, aşa facem. Am tot căutat modalităţi să ocolim acest termen, dar nu avem cum. Este evident că gratuitatea în Piteşti se referă la autobuz, căci metrou nu cred că vom avea în următorii 200 de ani!”, a spus Ionică. Lista de gratuităţi include persoanele cu handicap grav şi accentuat, asistenţii personali ai acestora, dar şi cetăţenii de onoare ai municipiului, notează sursa citată.

  • Piteştenii au primit gratuitate la metrou, deşi în oraş nu circulă decât autobuze şi tramvaie

    Primarul Cornel Ionică a explicat că este vorba despre o eroare la redactarea legii care s-a… rostogolit şi în loc de transport în comun trebuie musai să treci în hotărâre „metrou”, scrie Ziarul Argeşul.

    „Aşa zice legea, aşa facem. Am tot căutat modalităţi să ocolim acest termen, dar nu avem cum. Este evident că gratuitatea în Piteşti se referă la autobuz, căci metrou nu cred că vom avea în următorii 200 de ani!”, a spus Ionică. Lista de gratuităţi include persoanele cu handicap grav şi accentuat, asistenţii personali ai acestora, dar şi cetăţenii de onoare ai municipiului, notează sursa citată.

  • Caz ŞOCANT la Cluj: un tânăr pacient susţine că i-a fost tăiat un deget sănătos

    Vlad Manases, un tânăr în vârstă de 28 de ani, din Cluj, a scris pe pagina de socializare că îl acuză de malpraxis pe Alexandru Georgescu, şeful Secţiei Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă, din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, pentru că i-a tăiat în mod greşit un deget.

    „Îmi rup tendonul de la degetul mic cu două săptămâni în urma, la un festival, în cort. Banal. Trivial. Nu m-a durut nimic, doar am auzit un «pac» şi nu mai reuşeam să îmi extind complet degetul. (…) Ajung într-un final la Spitalul de Recuperare Cluj cu diagnosticul de un «Mullet Finger» la degetul 5 de la mâna stângă. După o zi întreagă de stat la cozi şi pe holurile spitalului, intru într-un final în operaţie. (…) Doi asistenţi mă aşteaptă în sala de operaţii. Mă pregătesc. (…) Îmi pun asistenţii un garou pneumatic pe braţul stâng, îl pornesc şi îmi injectează în braţ un anestezic puternic. Îl cheamă pe profesor, acesta fiind deranjat doar când masa este pusă şi tacâmurile sunt pregătite. Vine profesorul şi începe să taie. După o jumătate de oră încep să îmi pun întrebări. Braţul începe să mă doară groaznic şi mă gândesc în momentul acela că degetul meu mic e cam ferit de băieţii aceştia care se distrează de minune. Îi spun doctorului că anestezia şi-a făcut bine efectul în sensul în care nu simt că lucrează la degetul mic. Profesorul se opreste şi mă întreabă: «Dar nu la degetul mijlociu ai probleme? ». «Nu, domnule doctor, degetul mic este cel afectat», scrie tânărul de 28 de ani, pe reţeaua de socializare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vremea când roboţii înlocuiesc angajaţii umani a venit. Care sunt domeniile de care trebuie să vă feriţi

    După zvonuri legate de faptul că milioane de angajaţi ar putea fi înlocuiţi de roboţi, un studiu sugerează  că acest lucru se întâmplă deja, la scară mare. Studiul pretinde că două treimi dintre locurile de muncă în declin din Marea Britanie sunt lovite de creşterea automatizării şi de avansul tehnologiei.

    Studiul avertizează că anumite profesii ar putea să nu mai existe peste câţiva ani. Sugerează de asemenea că sunt şi câteva locuri de muncă ce nu pot fi înlocuite de roboţi; printre acestea se află cel de manichiurist, angajaţii care asigură servicii de securitate, precum şi chefii. Studiul a fost realizat de motorul de căutare Adzuna, care a analizat 79 de milioane de anunţuri legate de locuri de muncă din Marea Britanie, în ultimii doi ani.

    Din cele 20 de industrii analizate, 13 sunt în declin din cauza creşterii automatizării; printre locurile de muncă afectate se află posturile de asistenţ de farmacie, agent de călătorie, inginerii de design, translatorii şi analiştii de suport IT. Creşterea numărului de turişti care îşi fac rezervările de călătorii în online a condus la o scădere a cererii de agenţi de călătorie, de exemplu.

    Chiar şi industriile creative, care anterior s-au crezut a fi rezistente la invazia roboţilor nu sunt imune: joburile de ilustratori, animatori şi scriitori sunt în declin. Google este printre cei care au creat un software automat de traducere, care face ca serviciile translatorilor umani să nu mai fie atât de solicitate. Scriitori automatizaţi sunt deja folosiţi – Associated Press foloseşte software pentru a scrie câteva rapoarte financiare ale companiei, iar Yahoo foloseşte o tehnologie asemănătoare pentru a crea articole sportive. Tehnicienii de unghii, angajaţii de securitate din retail, personal din bucătării sau baruri sunt printre cei care nu sunt încă afectaţi de automatizare.
    ”Roboţii nu doar că vin, dar sunt deja aici, potrivit acestui studiu”, a concluzionat Doug Monro, cofondatorul Adzuna.

  • Vremea când roboţii înlocuiesc angajaţii umani a venit. Care sunt domeniile de care trebuie să vă feriţi

    După zvonuri legate de faptul că milioane de angajaţi ar putea fi înlocuiţi de roboţi, un studiu sugerează  că acest lucru se întâmplă deja, la scară mare. Studiul pretinde că două treimi dintre locurile de muncă în declin din Marea Britanie sunt lovite de creşterea automatizării şi de avansul tehnologiei.

    Studiul avertizează că anumite profesii ar putea să nu mai existe peste câţiva ani. Sugerează de asemenea că sunt şi câteva locuri de muncă ce nu pot fi înlocuite de roboţi; printre acestea se află cel de manichiurist, angajaţii care asigură servicii de securitate, precum şi chefii. Studiul a fost realizat de motorul de căutare Adzuna, care a analizat 79 de milioane de anunţuri legate de locuri de muncă din Marea Britanie, în ultimii doi ani.

    Din cele 20 de industrii analizate, 13 sunt în declin din cauza creşterii automatizării; printre locurile de muncă afectate se află posturile de asistenţ de farmacie, agent de călătorie, inginerii de design, translatorii şi analiştii de suport IT. Creşterea numărului de turişti care îşi fac rezervările de călătorii în online a condus la o scădere a cererii de agenţi de călătorie, de exemplu.

    Chiar şi industriile creative, care anterior s-au crezut a fi rezistente la invazia roboţilor nu sunt imune: joburile de ilustratori, animatori şi scriitori sunt în declin. Google este printre cei care au creat un software automat de traducere, care face ca serviciile translatorilor umani să nu mai fie atât de solicitate. Scriitori automatizaţi sunt deja folosiţi – Associated Press foloseşte software pentru a scrie câteva rapoarte financiare ale companiei, iar Yahoo foloseşte o tehnologie asemănătoare pentru a crea articole sportive. Tehnicienii de unghii, angajaţii de securitate din retail, personal din bucătării sau baruri sunt printre cei care nu sunt încă afectaţi de automatizare.
    ”Roboţii nu doar că vin, dar sunt deja aici, potrivit acestui studiu”, a concluzionat Doug Monro, cofondatorul Adzuna.